fbpx
 
Revoltător: ieșenii plătesc despăgubiri din bugetul local după dosarele de corupție ale lui Chirica

Revoltător: ieșenii plătesc despăgubiri din bugetul local după dosarele de corupție ale lui Chirica


Primăria trebuie să achite cheltuieli de judecată de 10.000 de lei după un proces pierdut: acțiunea a fost introdusă în afara termenului legal

Întreg demersul era o mascaradă, pentru că orice jurist știe că anularea unui act administrativ nu poate fi făcută decât în maxim 1 an de la emiterea acestuia. În toate spețele au trecut 2, 3 sau chiar 5 ani

Primarul a încercat să anuleze autorizații ilegale după ce i s-au deschis dosare penale pe acele spețe

Pierzând rapid aceste procese fără noimă, ieșenii trebuie să suporte cheltuielile de judecată. Ei rămân cu șpăgile, noi plătim despăgubirile

Primăria Iași a pierdut 10.000 de lei din bugetul orașului din cauza unui exercițiu de imagine prin care a încercat să-i păcălească pe ieșeni. Suma reprezintă cheltuielile de judecată pe care municipalitatea trebuie să le plătească în urma unui proces pierdut.

În acest dosar, Primăria cerea anularea unui act propriu din domeniul urbanistic, dar judecătorul a stabilit că introducerea acțiunii a avut loc în afara termenului legal. Or, cum fiecare jurist știe care sunt aceste termene, este extrem de probabil că primarul Mihai Chirica a vrut, de fapt, să arate cum se luptă să desființeze documentele ilegale aprobate în mandatul său.

O luptă de fațadă, care ne costă 10.000 de lei. Nu este prima dată când serviciile juridice din instituțiile publice din Iași pierd cu mare ușurință bani publici – exemplele sunt revoltătoare.

Vinovații primesc bani!

În august 2021, REPORTER a prezentat cazul familiei T. din Iași care și-a construit ilegal o vilă în Bucium, iar apoi, în ciuda unei sentințe judecătorești definitive, printr-un act la fel de ilegal aprobat de șefa Direcției Juridice din Primărie, Cristina Oțeleanu, a reușit să-și intabuleze imobilul.

La 16 zile după apariția articolului, Primăria a depus la Tribunalul Iași o acțiune în care a cerut anularea actelor ilegale. De-a lungul judecății, din această speță au fost disjunse/formate alte două. Unul dintre aceste procese tocmai s-a terminat, pe 17 februarie 2023, pe fond. Primăria a pierdut cu brio, minuta deciziei indicând o serie de erori flagrante ale juriștilor municipalității.

În primul rând, judecătorul a stabilit că Oficiul de Cadastru, chemat la bară de Primărie alături de soții T., nu avea ce căuta în acțiune pentru că nu avea calitate procesuală.

În al doilea rând, magistratul a mai descoperit că acțiunea reclamantului a fost introdusă în afara termenului legal și a admis excepţia prescripției invocată prin întâmpinare de familia T.

Ce înseamnă acest lucru? Conform unora dintre cele mai comune prevederi din contenciosul administrativ, legalitatea unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire pot fi disputate la instanță în termen de cel mult un an de la emitere. Or, în cazul familiei T., acest termen expirase cu mai mult de un an înainte.

În al treilea rând, Primăriei i s-a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a autorizaţiei de construire din august 2019.

Așadar, speța nu a mai ajuns să fie discutată pe fond din cauza excepțiilor care au anulat acțiunea. Prețul pentru această înfrângere a fost scump - la cererea pârâților T., judecătorul a decis: „Obligă pârâţii UAT MUNICIPIUL IAŞI, prin Primar şi PRIMARUL MUNICIPIULUI IAŞI, în solidar, să plătească fiecăruia dintre pârâţii T.A. şi T.L. câte 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.”

Municipiul Iași și Primarul pot ataca această decizie cu recurs, dar jurisprudența arată că, în cazurile de prescripție, șansele de întoarcere a unei decizii se apropie de 0%. Motivul: totul e matematică, număratul de zile din calendar.

Tardive pe linie

Cazul familiei T. este al treilea dintr-o serie recentă, cu procese intentate pentru anularea unor acte urbanistice ilegale ale municipalității, reclamantă fiind chiar municipalitatea. Toate trei – familia T., Flux SRL (bloc ilegal în Tătărași) și Vixen's (bloc ilegal Moara de Vânt), au fost dezvăluiri REPORTER care au ajuns, apoi, în atenția DNA și DIICOT. În cazul Flux, ancheta s-a terminat cu trimiterea în judecată a primarului Mihai Chirica.

De fiecare dată după publicare, pentru a arăta ieșenilor și anchetatorilor „buna-credință”, Primăria a cerut anularea propriilor documente incriminatoare.

Un exercițiu ieftin de imagine: și în procesele Flux și Vixen's (în total, șase dosare, pe fond și apel), a pierdut definitiv procesele din același motiv, de tardivitate.

În dosarul cu Flux SRL, un judecător a scris clar: Certificatul de atestare a edificării/extindere a construcţiei R251 nr. 101987 pentru imobilul situat în Vasile Lupu nr 95G a fost emis la data de 10.10.2018, termenul de 1 an de formulare a acţiunii expirând la data de 10.09.2019, zi lucrătoare. Prezenta cerere a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 21.01.2022, la mai bine de 2 ani de la data expirării termenului de decădere”.

Cazul Vixen's, alt judecător: „Anularea Certificatului de atestare a edificării/ extindere a construcţiei 11/2020 înregistrat cu numărul 2218/17.02.2020. Acţiunea de faţă a fost introdusă la data de 17.03.2022, cu mult peste termenul de 1 an prevăzut de art. 1. alin. 6 situaţie în care se impune respingerea acţiunii ca fiind tardiv formulată”.

Din fericire pentru municipalitate, nu a mai avut de achitat cheltuieli de judecată și după aceste dosare, în special pentru că firmele – cu o excepție (Flux, pe fond într-unul dintre dosare, dar judecătorul a respins solicitarea) – nu au cerut acest lucru.

Miză de milioane de euro, iar acțiune întârziată

În fapt, tardivitatea depunerii de acte/apeluri/recursuri la procese e boală lungă în Primăria Iași. O arată și un proces cu miză imobiliară de milioane de euro, prin care urmașul unor evrei a revendicat terenuri pe raza municipiului Iași.

Pe fond, reclamantului i s-a admis parțial acțiunea – să îi fie retrocedate terenurile libere dintr-o suprafață de circa circa 4,1 hectare pentru care are dreptul în Bucium, pe locul fostei „vii Kogălniceanu”.

Primăria a depus apel, dar, în decembrie 2021, cazul nu a mai ajuns la faza dezbaterii argumentelor deoarece judecătorul a constatat că apelul Primăriei a fost depus tardiv! Decizia a rămas definitivă.

Încetineala șefilor Primăriei în contestarea retrocedării este suspectă.

Acțiune nulă pentru semnătură fotocopiată. Încă 500 de lei pagubă

Cazul unui litigiu pornit de la un imobil din Copou în care este implicată, din nou, Primăria Iași reprezintă o culme a abramburelilor care au dus la irosirea altor bani publici.

În esență, în acest caz, o familie pe nume Diaconu care locuiește în Copou a contestat la instanțe legalitatea amplasării în vecinătate a unei construcții în care a fost montat un echipament medical.

În urma unuia dintre procese, Diaconu trebuia să primească din partea municipalității, și ea parte în speță, cheltuieli de judecată de 700 de lei. În acest sens, executorul angajat de această familie a trimis o notificare la Primărie pe 14 octombrie 2021.

În 2022, Primăria a depus la Judecătorie o acțiune în care contesta executarea silită, dar demersul i-a fost respins pe data de 24 iunie 2022. Motivul: judecătorul a anulat cererea pe motiv că lipsea semnătura unui reprezentant abilitat al municipalității. Într-un amatorism total, pe acțiune fusese plantată, pe calculator, o semnătură fotocopiată.

În acest sens, magistratul a scris că „realizarea impresiunii imaginii semnăturii, prin imprimarea semnăturii la calculator, nu poate fi asimilată semnării cererii, ci reprezintă doar reproducerea unei semnături, existând totodată posibilitatea de a fi realizată de orice persoană, chiar fără acordul sau ştiinţa persoanei căreia îi este atribuită”.

Drept urmare, pe lângă anularea acțiunii, în acest dosar completul de judecată a dispus ca Primăria să mai plătească familiei Diaconu alți 500 de lei cheltuieli de judecată. A fost un gest de mărinimie din partea judecătorului, care a redus onorariul de 1.500 de lei solicitat de Diaconu. Așadar, în total, 1.200 de lei.

Ce a urmat? Primăria a depus apel, șansele de întoarcere a deciziei din 24 iunie 2022 fiind zero. Există, însă, șanse mari ca municipalitatea să fie obligată ca și pentru această fază de judecată să achite cheltuieli de judecată, pe lângă cei 1.200 de lei.

Și Nichita este beneficiar al unei „erori”

Altă instituție publică din Iași, subordonată Primăriei, altă greșeală de proporții. În Dosarul Amanta în care a fost condamnat fostul edil Gheorghe Nichita, una dintre mize a fost recuperarea, de către Poliția Locală, a cheltuielilor ocazionate de urmărirea de către agenți a concubinei acestuia, cu mașinile din dotare și în timpul serviciului - 229.436,09 lei.

După prima instanță, suma a scăzut la circa 180.000 de lei, așa că Poliția Locală a depus apel pentru a obține și restul de aproape 50.000 de lei. Însă, la momentul sentinței definitive din acest dosar, pe 30 august 2022, „surpriză”: judecătorul a scris că „În baza art. 421 pct. 1 lit. a) Cod de procedură penală respinge ca tardiv apelul declarat de Politia Locală a Municipiului Iaşi”. Tardiv egal în afara termenului legal.

Prin urmare, completul de judecată nu a mai analizat argumentele detaliate ale Poliției Locale în sprijinul revendicării celor 50.000 de lei.

Inculpatul condamnat, ușa reparată din banii noștri

Și Compania de Transport Public (CTP) din Iași a dat cu piciorul aiurea unor bani publici, inclusiv sau mai ales, din cauza prostiei unor juriști.

Astfel, într-un dosar penal prin care un călător a fost acuzat de distrugere după ce, pe 19 ianuarie 2022, a spart ușa unui tramvai nou, s-a pus problema ca acesta, pe lângă condamnarea penală, să suporte contravaloarea reparațiilor.

Inculpatul, la momentul săvârșirii infracțiunii, pe 19 ianuarie 2022

În octombrie 2022, însă, prin decizie pe fond, judecătorul a decis la acest capitol: „Respinge cererea de constituire ca parte civilă formulată de partea vătămată Compania de Transport Public Iaşi S.A. ca nedovedită”.

Motivul: judecătorul a cerut un act oficial care să ateste valoarea lucrărilor de reparație, în timp ce CTP a depus doar evaluarea subiectivă unui revizor tehnic din societate care le-a estimat la 2.000 de euro, document respins de completul de judecată pe motiv că era nevoie de sumă indubitabilă/din partea unui service etc, nu estimată.

Pe 27 iunie 2022, cu patru luni înainte de sentință, la solicitarea judecătorului, CTP a invocat faptul că „devizul de reparaţii al uşii tramvaiului nu a fost întocmit deoarece pînă la data prezentei nu s-a primit de la furnizor geamul de uşă”. Și așa a rămas și în apel, inculpatul nu a mai fost obligat la plata reparațiilor, dar a rămas condamnat în penal.

În fapt, CTP nici măcar nu a mai depus apel, așa că presupusa sumă de 2.000 de euro, sau cât a fost în final, a fost achitată de CTP din buzunarul propriu.

Article image
Sunt 470 ha cerute de vechii proprietari în Bârnova. Comuna are disponibile 207 ha. S-au retrocedat doar 10 ha în 10 ani, marii favorizați fiind președintele CJ Costel Alexe și primarul din Bârnova, Mihai Bălan Retrocedarea pe care latifundiarul PNL Costel Alexe a rezolvat-o în doar doi ani s-a făcut când acesta era ministrul Mediului. Plătise pe drepturile succesorale doar 4.000 de euro Sunt sute de oameni care își cer p...
Autor Cezar Moraru Anchete 23 Ianuarie 2023

 


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: