fbpx
 
Proiectul legii pensiilor speciale, adoptat la Camera Deputaților în ciuda protestului USR. Derogări pentru unii magistrați

Proiectul legii pensiilor speciale, adoptat la Camera Deputaților în ciuda protestului USR. Derogări pentru unii magistrați


Proiectul legii pensiilor speciale a fost adoptat de Camera Deputaților, for decizional, ceea ce înseamnă că va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Proiectul legii pensiilor speciale a fost adoptat cu 174 de voturi „pentru” și 81 „contra”. Împotriva acestuia au votat parlamentarii USR, care au organizat și un protest la prezidiu, la momentul votului, și unii dintre aleșii independenți, arată Știrile PRO TV.

Anterior, luni după amiază, Comisiile pentru muncă, de buget şi pentru constituţionalitate ale Camerei Deputaţilor au dat un raport favorabil proiectului legii pensiilor speciale, pe care l-au pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale, astfel că acesta a ajuns în plen.

Eliminarea pensiilor speciale este unul din cele mai importante jaloane pe care România trebuie să le atingă pentru deblocarea fondurilor din PNRR.

Toate amendamentele USR la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost respinse în şedinţa de luni a comisiilor de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, arată amendamentul la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camerei.

În forma adoptată de Senat, acest articol spunea „ (...) a sporurilor avute din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării” şi nu „a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”, cum este forma adoptată, luni, de comisiile de specialitate ale Camere.

Conform amendamentului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asumat de către grupurile PSD şi PNL ale Camerei, „Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituţională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de anul pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin.(1) din aceeaşi lege, a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;

b) în perioada 1 ianuarie 2032 - 31 decembrie 2039 poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;

c) în perioada 1 ianuarie 2040 - 31 decembrie 2047 poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;

d) în perioada 1 ianuarie 2048 - 31 decembrie 2054 poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;

e) în perioada 1 ianuarie 2055 - 31 decembrie 2061 poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii”.

De asemenea, „pentru judecători, procurori, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin. (1) din Legea nr.303/2022, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”, arată amendamentul Ministerul Finanţelor asumat de către grupurile deputaţilor PSD şi PNL în raportul de admitere la proiectul de lege.

Totodată, „persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării in vigoare a prezentei legi”, conform amendamentului admis la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camere.

O altă clarificare adusă de Ministerul Justiţiei la proiectul de lege şi asumată de PSD ş PNL prevede că: „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin.(1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art.211 alin.(1) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”.

Alte completări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi ale Ministerului Justiţiei asumate de grupurile deputaţilor PSD şi PNL prevăd următoarele:

Art.V. – Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data de 1 ianuarie 2024, precum şi pentru persoanele în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) şi (3). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.”

Modificările aduse la Senat

Plenul şi-a însuşit amendamente adoptate de comisiile de resort şi le-a respins pe cele ale USR, în plen, după prezentarea acestora în plen.

Un amendament adoptat în Senat stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Senatul a mai decis ca începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, Statutului funcţionarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menţionate în vigoare, anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective", prevede un alt amendament.

 

Sursa: Știrile PRO TV

 


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29