Investiție de 139 milioane de lei
SC Vega ’93 SRL Galați, aflată în insolvență, a chemat la bară Aeroportul Iași pentru că nu i-ar fi fost achitate lucrări de milioane de lei. Firma, în calitate de reprezentant al Asocierii Max Boegl România, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup, a cerut în instanță 8,3 milioane de lei, fără TVA, plus penalități. Banii ar fi datorați de Aeroport pentru lucrările suplimentare efectuate la noua pistă de 2.400 de metri.
Între cele două părți s-a încheiat, în iunie 2013, contractul de 139 milioane de lei. Însă, pe parcursul derulării acestuia ar fi fost necesare și efectuarea unor lucrări suplimentare de terasament, mixturi asfaltice, demolări, structură provizorie cale de rulare, amenajare scurgere ape și dezafectare puțuri de apă, pentru care plata nu ar fi fost făcută integral.
Pista nou-construită, cea mai importantă investiție locală ca impact: aproximativ 40 de avioane pleacă sau vin zilnic în Iași
Nu au avut date suplimentare
„Executantul a fost pus în situația de a executa o serie de lucrări, care nu erau descrise în documentul de atribuire și respectiv nu au putut fi identificate la momentul pregătirii ofertei, respectiv al semnării contractului, constituind astfel condiții fizice imprevizibile, care au fost depistate și cuantificate, doar în timpul execuției lucrărilor, fiind astfel lucrări suplimentare fața de cele la care executantul se angajase inițial”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.
De altfel, SC Vega ’93 SRL Galați susține că încă de când a fost inițiată procedura de atribuirea contractului a cerut informații suplimentare. Însă, ofertanților li s-ar fi refuzat punerea la dispoziție a tuturor datelor privind studiile topografice și geotehnice sau alte documente pe care le avea beneficiarul.
Nu au plătit lucrările
Mai mult, reprezentanții firmei susțin că Aeroportul a fost informat încă de la bun început despre lucrările suplimentare, le-ar fi acceptat și ordonat prin dispoziții de șantier și ulterior le-ar fi recepționat. Acestea s-ar fi datorat unor situații imprevizibile, independente de voința autorității contractante. „Achizitorul a considerat de cuviință să refuze avizarea oricăror lucrări efectuate, care au depășit cantitățile din listele de cantități inițiale, respectiv să nu efectueze plata aferentă”, susține firma, care precizează că Aeroportul a omis încheierea unor acte adiționale.
Firma susține că aceste lucrări suplimentare au dus la finalizarea proiectului în condiții optime.
Contactați de REPORTER DE IAȘI, reprezentanții Aeroportului nu și-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediției.
Tribunalul Iași urmează să stabilească un prim termen în acest caz.
Terminalul 3, construit în urmă cu doi ani, se dovedește deja neîncăpător. Mai trebuie construit unul
Aeroportul a trecut și printr-o corecție de 5%
Aceasta nu este singura problemă pe care a avut-o Aeroportul Iași în cazul încheierii contractului pentru construcţia pistei de 2.400 metri. Acesta i-a adus cea mai mare sancţiune financiară, de 13,89 milioane lei, fără TVA, suma reprezentând o corecţie de 10% din contractul de 139 milioane lei.
Iniţial, Autoritatea de Management POS Transport din cadrul Ministerului Transportului a propus aplicarea unei corecţii de 25% din valoarea contractului. Ulterior, aceasta a fost diminuată.
În acest caz, reprezentanţii Ministerului au arătat că autoritatea contractantă a impus cerinţe de calificare şi selecţie restrictive, dar şi excesive/disproporţionale în raport cu obiectul contractului.
Aeroportului i s-a reproşat, printre altele, că a solicitat ca ofertantul să demonstreze că a realizat cel puţin proiectul tehnic pentru o pistă cu o lungime de minimum 2.400 de metri cu structură cu îmbrăcăminte flexibilă. Astfel, ar fi fost împiedicaţi să participe la procedură ofertanţii care demonstrau experienţă similară pentru acelaşi tip de pistă, dar cu o lungime mai mică.
Judecătorii au confirmat aceste concluzii: „A fost restricţionată nejustificat participarea la procedura de atribuire, nu a fost promovată concurenţa între operatorii economici, nu au fost garantate tratamentul egal şi nediscriminarea operatorilor economici şi, pe cale de consecinţă, nu a fost asigurată eficienta utilizare a fondurilor europene”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti. Dosarul se află în recurs la instanța supremă.
Ieșenii se apără: concurența a fost mare
Reprezentanţii Aeroportului au susţinut, anul trecut, că, anterior semnării contractelor, Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a considerat cerinţele din caietele de sarcini ca fiind legale.
„Nu se poate face vorbire despre faptul că cerinţele în cauză au fost în măsură să restricţioneze nejustificat participarea la procedura de atribuire sau nu au promovat concurenţa între operatorii economici, atâta timp cât la fiecare procedură de atribuire au participat mai mulţi ofertanţi (proiectare şi execuţie pistă – 5, consultanţă pistă – 6, supraveghere lucrări pistă – 5, execuţie terminal – 4)”, se arăta într-un răspuns al Aeroportului Iași.
