Mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului.

Bugetul municipiului şi bugetele societăţilor subordonate Primăriei au fost principalele subiecte de dezbatere în cadrul şedinţei Consiliului Local de ieri. Aleșii liberali au acuzat lipsa de transparenţă a municipalităţii în privinţa utilizării fondurilor publice şi fondurile reduse dirijate către investiţii, abţinându-se la mai multe proiecte de hotărâri. PSD și aliații săi din legislativul local au anihilat opoziția liberală, toate cele 51 de proiecte de pe ordinea de zi fiind adoptate.

„PNL îşi doreşte un buget centrat pe investiţii. Vedem însă că pentru bunuri şi servicii se cheltuiesc 23% din buget, adică 150 milioane lei, mai mult decât dublu faţă de sumele alocate investiţiilor, de 70 milioane de lei. Considerăm că este un buget al risipei“, a spus liderul consilierilor liberali, Eduard Boz, care a mai solicitat și un audit la toate societățile subordonate administrației locale.

Consilierii PNL au mai anunțat că nu vor vota bugetul pe 2017 dacă nu vor fi fi prevăzute minimum 30% din cheltuieli pentru investiții. Liberalii sunt nemulțumiți mai ales pentru faptul că proiectul amenajării unui parc industrial la Fortus bate pasul pe loc. Mai mult, aproape toată suma alocată inițial pentru inițierea documentațiilor necesare a fost retrasă la rectificarea de buget de ieri.

Citește și Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

Un studiu realizat de Asociația Funky Citizen arată că administrația ieșeană funcționează extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijează investițiile. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul, avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.

Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.

Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.

Relu Fenechiu are de încasat o sumă uriaşă de la partidul care l-a făcut celebru în lumea politică. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 12 octombrie, că Partidul Naţional Liberal mai trebuie să-i plătească fostului ministru circa 600.000 de lei, daune şi penalizări. Suma se adaugă celor 1,37 milioane lei datorate de partid fostului lider al PNL Iaşi pentru materiale promoţionale furnizate de acesta în campania prezidenţială din 2009.

Lovitură financiară de proporţii pentru Partidul Naţional Liberal (PNL). O firmă a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, trebuie să ia din visteria partidului aproape două milioane de lei, sumă provenind dintr-un contract semnat înainte de campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009. PNL a fost obligată iniţial de instanţă să-i achite societăţii 1,37 de milioane de lei, la care s-au adăugat acum penalităţi şi despăgubiri.

Eşalonarea care nu a mai avut loc

Datoriile Partidului Naţional Liberal către firma La Rocca SRL, aparţinând lui Relu Fenechiu, au crescut simţitor. Pentru materialele promoţionale, pături, fulare, căciuli şi traininguri inscripţionate „Crin Antonescu, preşedinte!”, furnizate de societate pentru campania din 2009, liberalii trebuie să achite acum nu mai puţin de două milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro).

La suma astronomică s-a ajuns tocmai pentru că partidul nu a plătit serviciile prestate de firma fostului ministru al Transporturilor, la care s-au adăugat acum penalităţi de întârziere şi despăgubiri. Între cele două părţi au avut loc în ultimii ani mai multe procese legate de această datorie, în marea majoritate câştigate de Fenechiu. După primul dosar, Fenechiu a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu partidul pentru reeşalonarea datoriei pe o perioadă de doi ani, dar acest lucru nu a mai avut loc. Ulterior, politicianul ieşean a intrat în puşcărie, fiind condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

Ce vremuri: Crin Antonescu s-a retras din politică, Fenechiu a fost obligat să o facă

Daune de 400.000 lei

Tribunalul Bucureşti a obligat din nou PNL, la începutul acestui an, să-i achite firmei La Rocca aproape 1,37 de milioane de lei pentru materialele furnizate în campania din 2009. Cum nu a văzut niciun ban, societatea i-a dat din nou în judecată pe liberali.Tribunalul Bucureşti a admis, recent, acţiunea firmei lui Fenechiu şi a obligat PNL să-i plătească acestuia 150.212 de lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la 27 ianuarie 2016 şi 400.000 de lei daune moratorii. „Obligă pârâta să platească reclamantei penalităţi de întarziere de 0,01 % pe zi de întârziere calculate de la data de 28.01.2016 şi până la data achitării debitului în cuantum de 1.367.000 lei”, se arată în minuta deciziei instanţei. Astfel, până în prezent, firma trebuie să primească alţi aproape 37.000 de lei, respectiv câte 136 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

Partidele nu pot fi executate în campanie

„Nu am luat niciun ban până acum. Pentru suma de 1.367.000 lei am început executarea acum patru luni, dar nu am recupera nimic pentru că PNL-ul a ascuns tot, şi case şi maşini”, a precizat Ciprian Marius Zancu, avocatul firmei La Rocca.

Reprezentanţii PNL nu au putut fi contactaţi pentru a-şi spune punctul de vedere.

Liberalii pot răsufla, însă, uşuraţi pentru că atunci când conturile le vor fi alimentate obligatoriu cu bani, în campania electorală din noiembrie, firma lui Relu Fenechiu nu se va putea apropia de conturile lor. În primăvara acestui an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice executarea silită a conturilor formaţiunilor politice în timpul campaniilor electorale. Legea a fost adoptată de parlamentari cu largul concurs al celor două mari partide, PSD şi PNL, care, despărţite de ideologie, au un mare lucru în comun: datorii de milioane de euro către diferiţi creditori.  

 Aproape doi ani a reuşit Fenechiu să evite camerele de luat vederi în perioada cât a stat la închisoare. În final, n-a mai putut să facă acest lucru 

Condamnat în Dosarul Transformatorul

Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul. Fostul lider liberal a fost acuzat de DNA că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Pe 14 octombrie 2016, Fenechiu a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA, în altr dosar, al acordării ilegale de contracte preferenţiale din bani publici. Astfel, fostul ministru a acceptat încadrarea juridică şi o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare, dosarul fiind trimis la Tribunalul Bucureşti. Dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de instanţă, pedeapsa va fi contopită cu cei cinci ani de închisoare pe care Fenechiu îi execută în prezent.

 Vila lui Fenechiu, unul dintre bunurile menite să fie scoase la licitaţie

Are şi de dat

Din nefericire pentru el, Fenechiu are şi de plătit prejudicii în cele două dosare penale. În primul, suma totală care trebuie returnată este de 5,6 milioane lei, Fenechiu fiind obligat să achite banii în solidar cu alţi inculpaţi. Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

În cel de-al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.

PNL va fi acționat în instanță săptămâna viitoare de PSD, a anunțat vineri, într-o conferință de presă, Liviu Dragnea, liderul social-democrat.

În aceste zile, avocații social-democraților lucrează la plângerea care va fi depusă pentru furt intelectual.

PSD-iștii sunt nemulțumiți și susțin că cei de la PNL le-au copiat sloganul, pe care, susține Liviu Dragea, l-au înregistrat la OSIM. Este vorba de sintagma „Îndrăznește să crezi în România”.

Social-democrații susțin că PNL a încălcat legea și pentru că, pe de altă parte, a folosit imaginea unui copil în ilustrația video de campanie fără să aibă acordul părinților.

„Acest slogan al nostru a fost conceput și realizat cu mult timp înainte. Ce au făcut cei de la PNL? L-au furat efectiv. Au scris acolo Îndrăznește să crezi în România cu oameni cinstiți. Păi ce oameni cinstiți sunt ăștia, cu oameni care fură? Noi vorbim de infracțiuni pentru care probabil nu sunt absolut convins că nu vor da socoteală, că îl au acolo pe tătuca care îi protejează”, a declarat vineri Liviu Dragnea, într-o conferință de presă.

Liberalii spun însă că nu este vorba despre un furt intelectual, ci despre un slogan-replică la adresa adversarilor politici.

„Nu este o similaritate întâmplătoare, este voită, nu e coincidenţă pur şi simplu, este o strategie pusă la punct, nu e nimic întâmplător în folosirea acelui slogan. Noi nu facem nimic altceva decât să arătăm că poţi să ai încredere în România dacă ea este guvernată de oameni cinstiţi, nu de oameni condamnaţi penal. Însă nu am nicio emoţie cu privire la faptul că ne-ar putea confunda cineva pe noi, cei din PNL, cu cei din PSD, chiar dacă două cuvinte de pe un material coincid", a declarat Alina Gorghiu, joi, după depunerea la BEM a listelor pentru alegerile parlamentare.

(Sursa: digi24.ro)

Faptele pentru care este acuzat Aristotel Căncescu – luare de mită şi abuz în serviciu – s-ar fi petrecut în perioada precampaniei electorale din 2012. Procurorii DNA spun că în calitate de lider al organizaţiei PNL Braşov, ar fi cerut bani unor persoane în schimbul promisiunii că vor primi locuri de candidat la alegerile parlamentare.

Aristotel Căncescu a fost trimis în judecată în luna decembrie 2014 de către DNA Brașov, fiind acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (cinci infracțiuni), luare de mită, spălare a banilor, trafic de influență și instigare la tentativă la abuz în serviciu. El a fost arestat preventiv în perioada decembrie 2014 - februarie 2015.

În septembrie 2016, DNA a deschis un nou dosar penal în care îl acuză pe Aristotel Căncescu de abuz în serviciu. Alături de fostul şef al CJ Braşov este cercetat, pentru aceeaşi infracţiune, şi primarul municipiului Braşov, George Scripcaru.

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 26 octombrie 2016, a inculpatului

CĂNCESCU ARISTOTEL ADRIAN, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Brașov și președinte al filialei județene a unui partid politic, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- luare de mită (3 fapte),

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian urmează să fie prezentat la data de 27 octombrie 2016, Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 26 octombrie 2016, față de inculpatul

COMAN CLAUDIU, la data faptelor consilier județean, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la luare de mită,

- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:

CIRICĂ CRISTIAN EMIL, la data faptei director al Direcției investiții, urbanism și amenajarea teritoriului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

ISPAS RADU PETRU, la data faptei administrator public al județului Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

POPESCU AURELIA, la data faptei director economic executiv în cadrul Consiliului Județean Brașov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

IOSIF RĂZVAN, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

1. În contextul campaniei electorale din anul 2012, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al filialei județene a unui partid politic, a pretins de la trei persoane bani și alte foloase, constând în suma totală de 105.000 lei și angajarea unor anumite persoane în cadrul Agenției Județene de Dezvoltare Durabilă, pentru ca în schimb să îi pună pe cei trei pe poziții sigur eligibile pe lista de candidați pentru Consiliul Județean Brașov.

Una dintre cele trei persoane este și inculpatul Coman Claudiu care, la acea vreme, era șef de campanie electorală și consilier județean. În această calitate, inculpatul Coman Claudiu a primit de la una dintre viitoarele candidate la funcția de consilier județean, în biroul său din cadrul CJ Brașov, suma de 50.000 lei.

Banii respectivi au fost predați casieriei partidului, fără documente, fiind utilizați pentru materiale electorale, consecința fiind alegerea celor trei persoane în funcția de consilier județean.

2. În aceleași circumstanțe, în perioada 2012-2013, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, cu încălcarea prevederilor legale și la cererea inculpatului Coman Claudiu, a dat dispoziții pentru întocmirea formală a cinci referate pe care ulterior le-a aprobat. Referatele respective au fost semnate în prealabil și de suspecții Cirică Cristian Emil, Popescu Aurelia și Ispas Radu Petru.

Prin intermediul acestor documente, inculpatul a justificat trei dispoziții pe care le-a dat ulterior și inițierea și adoptarea unor hotărâri pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al consiliului.

Prin aceste demersuri, sub pretextul achiziției de softuri educaționale/servicii, a fost aprobată suma de 675.000 lei.

În continuare, având acceptul și promisiunea președintelui Consiliului Județean Brașov că va aloca banii respectivi, dar și pentru a realiza o aparență de legalitate, inculpatul Coman Claudiu și-a folosit influența ce decurgea din calitățile menționate mai sus și a cerut unui număr de 15 primari din județ (de aceeași orientare politică) să formuleze cereri prin care să solicite alocarea de sume de bani din fondul de rezervă pentru achiziția de softuri educaționale, lucru pe care aceștia din urmă l-au și făcut.

După formularea acestor cereri, între societatea administrată în fapt de suspectul Iosif Razvan și primăriile respective sau direct cu școlile din aceste localități, au fost încheiate contracte pentru furnizarea de cursuri, în speță tutoriale Windows, Word, Excel, Power Point, navigare internet, sub forma unor pachete cu CD-uri, a căror valoare a totalizat suma de 675.000 de lei.

În unele cazuri au fost încheiate contracte fără ca unitățile de învățământ sau primările să dețină calculatoare și, în plus, softurile vândute nu erau licențiate sau avizate de Ministerul Educației ca fiind corespunzătoare programei de învățământ pentru ciclul gimnazial.

Ulterior, societatea furnizoare a softurilor, după scăderea cheltuielilor făcute (aproximativ 10.000 lei pentru fiecare contract, plus diverse comisioane), a retras restul de bani în numerar, în mai multe tranșe.

Banii au fost apoi remiși inculpatului Coman Claudiu din care acesta a folosit suma de 86.000 de lei pentru a-și asigura locul pe o poziție sigur eligibilă pe lista candidaților pentru Consiliul Județean Brașov.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Coman Claudiu, trebuie să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,

- să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală și organul de poliție desemnat cu supravegherea cu privire la schimbarea locuinței,

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat,

- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov,

- să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar,

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.

Inculpatului Coman Claudiu i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

(Sursa: digi24.ro)

Relu Fenechiu are de încasat o sumă uriaşă de la partidul care l-a făcut celebru în lumea politică. Tribunalul Bucureşti a decis, pe 12 octombrie, că Partidul Naţional Liberal mai trebuie să-i plătească fostului ministru circa 600.000 de lei, daune şi penalizări. Suma se adaugă celor 1,37 milioane lei datorate de partid fostului lider al PNL Iaşi pentru materiale promoţionale furnizate de acesta în campania prezidenţială din 2009.

Lovitură financiară de proporţii pentru Partidul Naţional Liberal (PNL). O firmă a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, trebuie să ia din visteria partidului aproape două milioane de lei, sumă provenind dintr-un contract semnat înainte de campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009. PNL a fost obligată iniţial de instanţă să-i achite societăţii 1,37 de milioane de lei, la care s-au adăugat acum penalităţi şi despăgubiri.

Eşalonarea care nu a mai avut loc

Datoriile Partidului Naţional Liberal către firma La Rocca SRL, aparţinând lui Relu Fenechiu, au crescut simţitor. Pentru materialele promoţionale, pături, fulare, căciuli şi traininguri inscripţionate „Crin Antonescu, preşedinte!”, furnizate de societate pentru campania din 2009, liberalii trebuie să achite acum nu mai puţin de două milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro).

La suma astronomică s-a ajuns tocmai pentru că partidul nu a plătit serviciile prestate de firma fostului ministru al Transporturilor, la care s-au adăugat acum penalităţi de întârziere şi despăgubiri. Între cele două părţi au avut loc în ultimii ani mai multe procese legate de această datorie, în marea majoritate câştigate de Fenechiu. După primul dosar, Fenechiu a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu partidul pentru reeşalonarea datoriei pe o perioadă de doi ani, dar acest lucru nu a mai avut loc. Ulterior, politicianul ieşean a intrat în puşcărie, fiind condamnat la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

Ce vremuri: Crin Antonescu s-a retras din politică, Fenechiu a fost obligat să o facă

Daune de 400.000 lei

Tribunalul Bucureşti a obligat din nou PNL, la începutul acestui an, să-i achite firmei La Rocca aproape 1,37 de milioane de lei pentru materialele furnizate în campania din 2009. Cum nu a văzut niciun ban, societatea i-a dat din nou în judecată pe liberali.Tribunalul Bucureşti a admis, recent, acţiunea firmei lui Fenechiu şi a obligat PNL să-i plătească acestuia 150.212 de lei reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la 27 ianuarie 2016 şi 400.000 de lei daune moratorii. „Obligă pârâta să platească reclamantei penalităţi de întarziere de 0,01 % pe zi de întârziere calculate de la data de 28.01.2016 şi până la data achitării debitului în cuantum de 1.367.000 lei”, se arată în minuta deciziei instanţei. Astfel, până în prezent, firma trebuie să primească alţi aproape 37.000 de lei, respectiv câte 136 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, dar este executorie.

Partidele nu pot fi executate în campanie

„Nu am luat niciun ban până acum. Pentru suma de 1.367.000 lei am început executarea acum patru luni, dar nu am recupera nimic pentru că PNL-ul a ascuns tot, şi case şi maşini”, a precizat Ciprian Marius Zancu, avocatul firmei La Rocca.

Reprezentanţii PNL nu au putut fi contactaţi pentru a-şi spune punctul de vedere.

Liberalii pot răsufla, însă, uşuraţi pentru că atunci când conturile le vor fi alimentate obligatoriu cu bani, în campania electorală din noiembrie, firma lui Relu Fenechiu nu se va putea apropia de conturile lor. În primăvara acestui an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice executarea silită a conturilor formaţiunilor politice în timpul campaniilor electorale. Legea a fost adoptată de parlamentari cu largul concurs al celor două mari partide, PSD şi PNL, care, despărţite de ideologie, au un mare lucru în comun: datorii de milioane de euro către diferiţi creditori.  

 Aproape doi ani a reuşit Fenechiu să evite camerele de luat vederi în perioada cât a stat la închisoare. În final, n-a mai putut să facă acest lucru 

Condamnat în Dosarul Transformatorul

Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul. Fostul lider liberal a fost acuzat de DNA că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Pe 14 octombrie 2016, Fenechiu a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA, în altr dosar, al acordării ilegale de contracte preferenţiale din bani publici. Astfel, fostul ministru a acceptat încadrarea juridică şi o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni de închisoare, dosarul fiind trimis la Tribunalul Bucureşti. Dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi validat de instanţă, pedeapsa va fi contopită cu cei cinci ani de închisoare pe care Fenechiu îi execută în prezent.

 Vila lui Fenechiu, unul dintre bunurile menite să fie scoase la licitaţie

Are şi de dat

Din nefericire pentru el, Fenechiu are şi de plătit prejudicii în cele două dosare penale. În primul, suma totală care trebuie returnată este de 5,6 milioane lei, Fenechiu fiind obligat să achite banii în solidar cu alţi inculpaţi. Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

În cel de-al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.

Liberalului îi sună bine ca denunțurile în dosarele de corupție să fie făcute în cel mult 3 luni de la comiterea faptelor, iar denunțătorilor să li se confiște averile ca și în cazul autorilor faptei. Măsura controversată e propusă de Elena Udrea ca să scape ea însăși de dosarul Gala „Bute”. Deputatul PNL de Iași n-are o problemă cu noul obstacol ce s-ar ridica în calea luptei împotriva corupției.

La începutul lunii septembrie, deputatul PNL de Iași, Anton Doboș, a intrat într-o companie dezonorantă: a semnat proiectul de lege inițiat de Elena Udrea care are drept scop să o scape pe ea însăși de dosarul de la DNA. Deputatul ieșean apare pe o listă de 34 de parlamentari care susțin demersul celei mai celebre blonde din politica românească.

Doboș, un pas înapoi
Prin acest proiect, Elena Udrea vrea să modifice Codul Penal astfel denunțurile în cazurile de corupție să nu poată fi făcute decât în termen de trei luni de la comiterea faptelor. Udrea este trimisă în judecată în Gala „Bute”, dosarul DNA bazându-se pe mărturiile unor denunțători apărute la câțiva ani de la producere evenimentelor. Elena Udrea susține că, în acest moment, denunțătorii ajută la fabricarea unor dosare penale împotriva unor politicieni sau oameni de afaceri.

Anton Doboș ar vota ca martorii să înceteze cu denunțurile

Liberalul Anton Doboș susține că și-a retras semnătura după ce a aflat cine este inițiatoarea, deși, pe fond, e de acord cu modificările. „Am retras semnătura încă de acum o lună. Era inițiată de Elena Udrea și presa ar fi sărit. Ideea este bună, pentru că denunțătorii scapă și cu averea și nepedepsiți. Nu am vrut să mă asociez cu Elena Udrea”, a declarat Anton Doboș, după ce s-a trezit că susține un deputat cu dosare grele de corupție. Pe site-ul Camerei Deputaților, el apare și în prezent pe lista semnatarilor proiectului.
Alt ieșean care a semnat proiectul este senatorul PSD Ionel Agrigoroaei. Acesta nu și-a pus problema unui deficit de imagine. Însuși senatorul a primit o condamnare de doi ani și șase luni cu suspendare pentru fals, uz de fals și complicitate la înșelăciune. Până la închiderea ediției, senatorul nu a putut fi contactat telefonic.

Și alți parlamentari cu probleme au semnat

Proiectul Elenei Udrea a fost semnat de 34 de deputați și senatori. Pe liste se află și deputatul PSD Mădălin Voicu. Acesta este anchetat de DNA pentru acuzații de spălare de bani. Alt deputat certat cu legea și încântat de inițiativă este liberalul Cătălin Teodorescu. Acesta este anchetat pentru abuz în serviciu în dosarul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP. Proiectul urmează să fie analizat de camera decizională.
Surprinzător, proiectul Elenei Udrea este sprijinit de doar doi parlamentari PSD, Agrigoroaei și Mădălin Voicu, abundând în schimb susținătorii din UNPR, în număr de 15, și din PNL – 11. Se adaugă câțiva senatori și deputați neafiliați.

Elena Udrea l-a vrăjit cu proiectul ei pe deputatul ieșean

Ce urmărește Udrea prin acest proiect

Pe scurt, Udrea își dorește evitarea denunțurilor făcute de către alte persoane cercetate penal care își amintesc peste noapte faptele altora, petrecute în urmă cu mai mulți ani. ”Imunitatea absolută a denunțătorului, așa cum a fost reglementată până în prezent, a condus la situații absurde, când persoane cercetate penal, pentru diverse infracțiuni, au ajuns să formuleze astfel de sesizări privind presupuse fapte de corupție petrecute și cu 10 ani în urmă, ajungând să obțină în acest fel diverse beneficii, unele nemeritate și imoral acordate, inclusiv păstrarea produsului infracțiunii. Astfel, de exemplu, denunțarea unor infracțiuini de mită se face de făptuitorul care regretă fapta comisă într-un anumit termen de la comiterea faptei, stabilit de lege, termenul propus de 3 luni, și nu atunci când acesta este cercetat pentru alte fapte grave de urmărire penală, deoarece în astfel de situații seriozitatea și realitatea unor denunțuri făcute în condiții extreme devine una văsit discutabilă”, spune Elena Udrea în expunerea de motive a proiectului de lege.
În sfera penală se aplică legea cea mai favorabilă, astfel că, dacă acest proiect ar deveni lege, s-ar aplica și în cazul Elenei Udrea.

Citește și Cum se fură la Voinești: „Votați-l primar!”, ca să-mi dea bani. Lăudătorul din campanie, contract de 30.000 de lei de la primar

Liberalului îi sună bine ca denunțurile în dosarele de corupție să fie făcute în cel mult 3 luni de la comiterea faptelor, iar denunțătorilor să li se confiște averile ca și în cazul autorilor faptei. Măsura controversată e propusă de Elena Udrea ca să scape ea însăși de dosarul Gala „Bute”. Deputatul PNL de Iași n-are o problemă cu noul obstacol ce s-ar ridica în calea luptei împotriva corupției.

La începutul lunii septembrie, deputatul PNL de Iași, Anton Doboș, a intrat într-o companie dezonorantă: a semnat proiectul de lege inițiat de Elena Udrea care are drept scop să o scape pe ea însăși de dosarul de la DNA. Deputatul ieșean apare pe o listă de 34 de parlamentari care susțin demersul celei mai celebre blonde din politica românească.

Doboș, un pas înapoi
Prin acest proiect, Elena Udrea vrea să modifice Codul Penal astfel denunțurile în cazurile de corupție să nu poată fi făcute decât în termen de trei luni de la comiterea faptelor. Udrea este trimisă în judecată în Gala „Bute”, dosarul DNA bazându-se pe mărturiile unor denunțători apărute la câțiva ani de la producere evenimentelor. Elena Udrea susține că, în acest moment, denunțătorii ajută la fabricarea unor dosare penale împotriva unor politicieni sau oameni de afaceri.

Anton Doboș ar vota ca martorii să înceteze cu denunțurile

Liberalul Anton Doboș susține că și-a retras semnătura după ce a aflat cine este inițiatoarea, deși, pe fond, e de acord cu modificările. „Am retras semnătura încă de acum o lună. Era inițiată de Elena Udrea și presa ar fi sărit. Ideea este bună, pentru că denunțătorii scapă și cu averea și nepedepsiți. Nu am vrut să mă asociez cu Elena Udrea”, a declarat Anton Doboș, după ce s-a trezit că susține un deputat cu dosare grele de corupție. Pe site-ul Camerei Deputaților, el apare și în prezent pe lista semnatarilor proiectului.
Alt ieșean care a semnat proiectul este senatorul PSD Ionel Agrigoroaei. Acesta nu și-a pus problema unui deficit de imagine. Însuși senatorul a primit o condamnare de doi ani și șase luni cu suspendare pentru fals, uz de fals și complicitate la înșelăciune. Până la închiderea ediției, senatorul nu a putut fi contactat telefonic.

Și alți parlamentari cu probleme au semnat

Proiectul Elenei Udrea a fost semnat de 34 de deputați și senatori. Pe liste se află și deputatul PSD Mădălin Voicu. Acesta este anchetat de DNA pentru acuzații de spălare de bani. Alt deputat certat cu legea și încântat de inițiativă este liberalul Cătălin Teodorescu. Acesta este anchetat pentru abuz în serviciu în dosarul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP. Proiectul urmează să fie analizat de camera decizională.
Surprinzător, proiectul Elenei Udrea este sprijinit de doar doi parlamentari PSD, Agrigoroaei și Mădălin Voicu, abundând în schimb susținătorii din UNPR, în număr de 15, și din PNL – 11. Se adaugă câțiva senatori și deputați neafiliați.

Elena Udrea l-a vrăjit cu proiectul ei pe deputatul ieșean

Ce urmărește Udrea prin acest proiect

Pe scurt, Udrea își dorește evitarea denunțurilor făcute de către alte persoane cercetate penal care își amintesc peste noapte faptele altora, petrecute în urmă cu mai mulți ani. ”Imunitatea absolută a denunțătorului, așa cum a fost reglementată până în prezent, a condus la situații absurde, când persoane cercetate penal, pentru diverse infracțiuni, au ajuns să formuleze astfel de sesizări privind presupuse fapte de corupție petrecute și cu 10 ani în urmă, ajungând să obțină în acest fel diverse beneficii, unele nemeritate și imoral acordate, inclusiv păstrarea produsului infracțiunii. Astfel, de exemplu, denunțarea unor infracțiuini de mită se face de făptuitorul care regretă fapta comisă într-un anumit termen de la comiterea faptei, stabilit de lege, termenul propus de 3 luni, și nu atunci când acesta este cercetat pentru alte fapte grave de urmărire penală, deoarece în astfel de situații seriozitatea și realitatea unor denunțuri făcute în condiții extreme devine una văsit discutabilă”, spune Elena Udrea în expunerea de motive a proiectului de lege.
În sfera penală se aplică legea cea mai favorabilă, astfel că, dacă acest proiect ar deveni lege, s-ar aplica și în cazul Elenei Udrea.

Citește și Cum se fură la Voinești: „Votați-l primar!”, ca să-mi dea bani. Lăudătorul din campanie, contract de 30.000 de lei de la primar

Scântei la Iaşi e fix din Caragiale, ca Agamiță Dandanache care întreabă unde-s „coledzii". Dacă PNL Iaşi nu se revoltă până luni, cu scandal mediatic, ieşit în faţă cu declaraţii tranşante, nu înseamnă că liberalii sunt nişte neica nimeni, ci că Iaşul e un târg oarecare din care Bucureştiul, Clujul şi Oltenia fac ce vor.

Dacă PNL Iaşi ar face masa critică, depăşind faza dezbinării provocate de egoismul câştigătorilor pe liste, scandalul le-ar prinde bine electoral. Mai sunt cel puţin două judeţe care s-au revoltat şi au câştigat. Scântei o fi bună, dar la ea acasă, la Bucureşti. Asta aştept ca ieşean, că de aici pleacă şi autostradă şi falsificatul rapoartelor de trafic pe aeroporturi şi sălile polivalente şi stadioanele care se fac numai prin alte locuri. Nu sunt nimicuri provinciale, sunt fundamentele paradigmei de oraş minor. Cluj se afirmă ca a doua capitală, nu acceptă sub nicio formă să i se spună altfel.

Iureşul listelor parlamentare pare de neînţeles pentru marele public, cât timp atribuţiile sunt abstracte, 20-30 de lideri politici şi o armată de consilieri analizând şi hotărând totul în materie de legiferare şi de stabilire a direcţiei statului de drept şi a vitezei reformelor. De ce atâta zbucium? Pentru că parlamentarii sunt adevăraţii factori de influenţă din societate la nivel local şi regional, ei sfinţesc locul. Puterea lor este o aură a autorităţii mai presus de instituţii, mai presus de funcţiile executive, mai presus de funcţionarii cu rang înalt care ascultă ce spune legea. Parlamentarii sunt trend-setterii statului de drept, ei veghează mersul instituţiilor, calitatea demnitarilor locali şi a şefilor de instituţii, ei dau linia, poziţiile lor publice sunt un factor de presiune mai puternic decât actele administrative care, de obicei, te bagă în controverse interminabile şi nu lămuresc nimic.

Parlamentarii de Iaşi trebuie să fie cei care să fixeze standarde de transparență, de excelentă în selecţie şi promovare, să fie cei care se afirmă că lideri naţionali care bat cu pumnul în masă când e vorba de paradigma socio-economică a unei regiuni pe termen lung. Parlamentarii trebuie să-i dea afară pe politrucii din şcoli şi spitale, să fie primii care dau publicităţii rapoartele secrete din domenii sensibile, cum ar fi bugetele de drumuri, protecţia pădurii, investiţiile în educaţie, să afle şi să semnaleze primii conflictele de interese. Ştiu, sună ridicol, nu sunteţi obişnuiţi cu aşa ceva, dar de aceea votăm parlamentari, nu pentru nişte legi adoptate în Parlament, redactate de consilieri mult mai bine pregătiţi, ci pentru modul în care ştiu să se bată pentru statul de drept la ei acasă, pentru investiţii în comunităţile lor şi în regiune.

Îmi pare rău, dar Petru Movilă, Mihaela Popa, Vasile Șalaru, Costel Alexe, Tudor Ciuhodaru - nu-i mai enumăr pe toţi, n-au fost interesaţi să se bată pentru ridicarea standardelor, pentru transparență, pentru competență, pentru investiţii directe, pentru infrastructură, pentru reducerea risipei, pentru fixarea unei agende strategice. Au intrat în combinaţii între ei, la nivelul privilegiaţilor indiferent de partid, au furat fonduri publice, au creat sisteme piramidale în instituţiile de control, pe care şi le-au subordonat, şi-au înavuţit rudele şi prietenii, care brusc au urcat în ierarhii, au înăbuşit cât au putut potenţialele scandaluri provocate de contractele oneroase, au spus minciuni an de an, săptămână de săptămână, au dormit, au lenevit, au băut şi au mâncat punându-i mereu pe alţii să plătească. N-am văzut-o pe Mihaela Popa nici măcar o singură dată să se revolte, să spună că s-a săturat de inspectori corupţi şi de nepoţi imbecili în nu ştiu ce structură a statului. Pe niciunul nu l-am auzit. Atmosfera în mediul politic este de şuşoteală complice, de ascundere a adevărului faţă de „pulime".

Reforma listelor e vitală pentru că apoi nimic nu mai poate fi schimbat. Alegerile nu au loc în decembrie, evoluţia Iaşului nu se face cu răbdare în următorii ani, totul se hotărăşte acum, până luni. Nulităţile se aleg astăzi.

Raluca Turcan, Alina Gorghiu, Theodor Atanasiu, Cezar Preda sau Roberta Anastase sunt doar câţiva dintre parlamentarii care vor mai candida pentru încă un mandat.

Lista propusă de filiala PNL Sibiu pentru alegerile parlamentare a fost validată ”fără nicio observaţie”, pentru Camera Deputaţilor prima poziţie fiind ocupată de deputatul Raluca Turcan. Pe lista pentru Senat se află fostul viceprimar al municipiului Sibiu Virgil Popa, care a lucrat mai bine de şapte ani cu Klaus Iohannis.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, fostul preşedinte ANPC Bogdan Nica şi fostul director al Poştei Române Daniel Neagoe, se regăsesc pe listele definitive de candidaţi ale PNL Prahova pentru alegerile din decembrie, alături de mai mulţi actuali senatori şi deputaţi şi de consilieri judeţeni din Prahova.

PNL Cluj a definitivat, joi, listele cu candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe primele locuri aflându-se fostul prefect al judeţului medicul Florin Stamatian, deputatul Adrian Oros, fost director al DSVSA Cluj, dar şi un apropiat al fostului copreşedinte PNL Vasile Blaga.

Lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare a PNL Buzău a fost aprobată de conducerea centrală a partidului în forma în care a fost adoptată de Comitetul Judeţean Executiv al filialei, cu Teodor Atanasiu şi Cristinel Romanescu, primii pe listele pentru Senat şi, respectiv, Camera Deputaţilor.

(Sursa: realitatea.net)

Primul președinte a Partidului Național Liberal, după căderea comunismului, Radu Câmpeanu, a decedat miercuri la vârsta de 94 de ani.

Radu Câmpeanu a fost președinte al PNL între 1990 și 1993, a candidat la primele alegeri prezidențiale de după căderea comunismului împotriva lui Ion Iliescu și Ion Rațiu, unde a luat 10.64% și s-a clasat pe locul 2. Seniorul a mai fost și senator în Parlamentul României între 1990 și 1992 și între 2004 și 2008.

„Reconstrucția Partidului Național Liberal și renașterea unei vieți democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă și despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în țară. Odată cu dispariția sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii românești. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", a scris președintele Klaus Iohannis pe Facebook în mesajul de condoleanțe adresat.

„Anunţăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viaţă. Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic. Suntem cu toţii alături de familia îndoliată", a anunţat PNL, pe Facebook.

Actualul președinte PNL, Alina Gorghiu, a transmis condoleanțe familiei.

(Sursa: b1.ro)