fbpx
 
În timp ce în oraşe mari încă există străzi neasfaltate, o primărie din județul Iași investește aproape 3 milioane de euro ca să modernizeze uliţele şi drumurile care duc către terenurile arabile. Fondurile vin de la Uniunea Europeană, iar lucrările vor începe imediat ce vremea o va permite. Proiectul este destinat fermierilor din comună, ca să poată transporta recolta mai ușor.

 


În timp ce în oraşe mari încă există străzi neasfaltate, o primărie din județul Iași investește aproape 3 milioane de euro ca să modernizeze uliţele şi drumurile care duc către terenurile arabile. Fondurile vin de la Uniunea Europeană, iar lucrările vor începe imediat ce vremea o va permite. Proiectul este destinat fermierilor din comună, ca să poată transporta recolta mai ușor.

 


Administrația județeană a publicat, în această dimineață, pe pagina sa de Facebook, bilanțul celor 6 luni de mandat de activitate a președintelui CJ Iași, Maricel Popa.

 


Procurorii DNA Ploiești au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Ion Krech, fost director în Ministerul Justiției, inculpat în dosarul în care Relu Fenechiu a recunoscut că a luat mită un milion de euro.

 

Ion Krech, la data faptelor director delegat al Direcției Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Justiției, este acuzat de procurorii anticorupție de luare de mită, folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată

 


Consiliul Judeţean Iaşi va depune un proiect, care va avea finanţare din  fonduri europene, pentru construirea unui nou sediu al Filarmonicii Moldova Iaşi, informează Radio Iași.

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, candidat USR la Parlament, acuză că şeful CJ Vaslui, Dumitru Buzatu (PSD), face presiuni asupra aleşilor locali din judeţ pentru a nu participa la întâlnirea de vineri cu Dacian Cioloş.

 

Ghinea face referire la vizita premierului Dacian Cioloş de vineri din judeţul Iaşi, unde va avea o întâlnire cu autorităţi locale şi judeţene din judeţele Iaşi şi Vaslui.

 

„Mi se pare o ticăloşie incredibilă să nu laşi oamenii să meargă acolo, în condiţiile în care guvernul Cioloş are o politică anti-sărăcie gândită special pentru zone ca Vasluiul", a declarat Ghinea, potrivit unui comunicat USR, în care se precizează că există „presiuni" asupra aleşilor locali.

 

Fostul ministru al Fondurilor Europene susţine că Dumitru Buzatu încearcă să îi împiedice pe primari să acceseze serviciul de consultanţă pentru proiecte pe fonduri europene înfiinţat de guvernul Cioloş pentru Valea Jiului, Roşia Montană şi Vaslui.

 

„La prefectura Vaslui există doi oameni plătiţi de Ministerul Fondurilor Europene pentru a asista autorităţile locale în scrierea de proiecte pentru accesarea fondurilor europene. Spre mirarea noastră, PSD local blochează acest ajutor. (...) Este o situaţie similară cu cea de la Teleorman, acolo unde baronul Liviu Dragnea este foarte bogat, nu ştim de unde, iar judeţul foarte sărac", a spus candidatul USR.

 

(Sursa: digi24.ro)


Municipalitatea ieșeană vrea să obțină fonduri europene pentru reabilitarea termică a 23 blocuri. Acestea sunt grupate în trei proiecte care, după ce vor fi analizate și votate de consilierii locali în ședința extraordinară de mâine, vor fi depuse pentru obţinerea de finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020 - Prioritatea de Finanțare 3.1.A.

 

„Lista potențialilor beneficiari a fost realizată în urma consultărilor cu asociațiile de proprietari. Pentru fiecare proiect în parte durata de implementare a fost estimată la 20 de luni, din care șase luni reprezintă termenul de execuţie a lucrărilor. 60% din totalul fondurilor sunt asigurate de Comisia Europeană și Guvern. Cofinanţarea de 40% va fi asigurată de Primărie, urmând ca, la finalizarea lucrărilor, 25% din sumă să fie recuperată de la asociațiile de proprietari. Valoarea totală a investiţiilor este estimată la 25,6 milioane lei, din care valoarea totală a asistenţei financiare nerambursabile solicitate este de 15,2 milioane lei”, a declarat primarul Mihai Chirica.

 

Primul proiect, în valoare totală de 7,9 milioane lei, vizează imobilele situate la adresele str. Străpungerii Silvestru nr. 42 (CL 10), str. Tabacului nr. 1E (257), str. Arcu nr. 33 (CL 6), str. Arcu nr. 35 (CL 5), aleea Sucidava nr. 7 (261) şi şos. Păcurari nr. 59 (549).

 

Al doilea proiect, al cărui buget se ridică la aproximativ 8,4 milioane lei, include alte nouă imobile, aflate în bd. Ștefan cel Mare (bloc A), Splai Bahlui (B1 şi B3), str. Eternitate şi str. C.A. Rosetti (305), str. Cuza Vodă (33 C şi 33 D), şos. Naţională (251), str. Toma Cozma (8) şi str. Macazului (11 C).

 

Ultimul proiect, în valoare de 9,3 milioane lei, cuprinde imobile aflate pe b-dul Nicolae Iorga (Z4), str. Grădinari (F1-1), str. Plantelor (753), str. Lozonschi (C1, C2 şi C3) şi şos. Nicolina (978C).

 

În total, în cele 23 de blocuri locuiesc aproape 1.000 de familii.


Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii DNA îl acuză de luare de mită și folosirea de declarații false pentru a obține fonduri europene.

 

Potrivit procurorilor, arhiepiscopul și alte cinci persoane au prezentat ani la rând documente false Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pentru a primi fonduri europene. Faptele anchetate de procurori s-au petrecut în perioada 2010-2016

 

Au declarat că pe anumite suprafețe agricole se cultivă struguri pentru vin, deși acolo nu mai erau culturi de viță de vie.

 

De asemenea, au declarat, tot fals, că pentru activitatea agricolă au resectat toate condițiile privind mediul și sănătatea publică.

 

Fondurile europene obținute în urma acestor declarații false depășesc 1,3 milioane de lei. Pentru 2016, plățile nu au fost încă autorizate.

 

O altă acuzație adusă de procurori este cea de luare de mită. Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit 500 de euro mită de la o persoană, pentru a dispune ca aceasta să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie, potrivit DNA.

 

Nu este prima dată când Arhiepiscopul Tomisului ajunge la DNA. El a fost chemat să depună mărturie în dosarul lucrărilor științifice care i-au scurtat închisoarea lui Gigi Becali.

 

Înaltul prelat a mai fost acuzat de luare de mită, în urma unei investigații jurnalistice - în calitate de decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa şi arhiepiscop al Tomisului, ar fi primit de la o persoană 850 de euro, precum şi promisiunea unui împrumut în cuantum de 5.000 de euro, pentru ca, în schimb, să faciliteze înscrierea acesteia ca student în cadrul facultăţii şi hirotonisirea lui ca preot.

 

Arhiepiscopul Tomisului a declarat că a fost vorba de fapt de o donaţie pentru care a fost eliberată şi chitanţă, dar în anchetă nu s-a ţinut cont de document.

 

În decembrie 2014, acest dosar a fost clasat.

 

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de: - luare de mită, - folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

 

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:

 

BECA STERE, MALAXA BOGDAN-PETRIȘOR, NADOLEANU GHEORGHE, COJOCARU CIPRIAN-IOAN, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

 

ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

 

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

 

În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.

 

În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.

 

De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.

 

Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).

 

În primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro.

 

Banii respectivi au fost primiți în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie.

 

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Petrescu Teodosie, trebuie să respecte următoarele obligații:

 

- să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,

 

- să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței,

 

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat,

 

- să nu desfășoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri publice/europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/ Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuși,

 

- să nu se apropie de ceilalți suspecți/inculpați din dosar, de martori, experți și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia.

 

Inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

 

Inculpatului și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

 

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

(Sursa: digi24.ro)


Lipsa de educaţie civică şi mentalitatea Tătucului de la Stat produc incidente amuzante prin sertarele funcţionarilor publici. Paradoxul funcţionarului de la Relaţii Publice atunci când primeşte o petiţie trăsnită. Pe de o parte, dă cu pumnul în masă că pierde timpul cu un răspuns pe care este obligat să-l formuleze. Pe de alta, îşi mai descreţeşte fruntea după duzinile de legi invocate în alte documente.  

 

Anual, sute şi mii de petiţii sunt lăsate de ieşeni la registraturile instituţiilor publice. Cele mai multe conţin probleme din viaţa de zi cu zi, cereri de ajutor sau de sancţionare a unei situaţii, a unor firme sau a unor persoane. Altele aduc, însă, dovezi ale unor afecţiuni patologice. Amuzante, aberante sau ridicole, toate trebuie să primească răspuns.

 

Se credea un nou Noe

Una dintre cele mai trăsnite solicitări ajunse la Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi, aparţine unui ieşean misterios care a refuzat să-şi divulge identitatea. „De frică”, conform spuselor acestuia. Sub numele de scenă Iurumporim, bărbatul a cerut bani pentru construirea unei nave spaţiale. Acesta s-a prezentat de mai multe ori în faţa funcţionarilor şi, pentru a fi cât mai convingător, a prezentat câteva schiţe ale navei. Funcţionarii au tratat cu seriozitate solicitarea ieşeanului, spunându-i, pe un ton calm, că în bugetul Consiliului Judeţean nu este prinsă o astfel de investiţie care este oricum costisitoare. Aflând de programele de finanţare europeană, bărbatul a încetat colaborarea cu şefii judeţului: o nouă „şansă” adusă de fondurile europene. „Respectivul domn considera ca populaţia era în primejdie. A venit de câteva ori şi a spus şi ce persoane trebuie să fie pe navă. Susţinea că nu-şi poate da numele adevărat. După aproximativ un an, vizitele dumnealui au încetat”, au spus, uşuraţi, funcţionarii din Consiliu.

 

Unii ar prefera ca tastatura calculatorului să le fie adaptată la un „modul” de petiţii

Vine valu’ şi-mi ia calu’

O altă solicitare care a dat bătăi de cap celor din Consiliul Judeţean a venit din zona rurală. Mai precis, din comuna Oţeleni. Proprietarul unui cal s-a supărat rău cînd s-a dus să-şi ia animalul de la păscut. Mare i-a fost surpriza când a observat că armăsarul nu se afla „la locul faptei”. În consecinţă, a făcut o cerere la CJ prin care a solicitat ajutor. Mai precis, a cerut ca funcţionarii să-i caute animalul. Pentru că trebuia formulat un răspuns, cetăţeanul a fost direcţionat către o secţie de Poliţie.

 

Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași

 

Gazată de vecini

Asociaţiile de proprietari şi frecuşurile dintre vecinii de vârsta a treia nu puteau să nu ajungă în atenţia funcţionarilor de la CJ. O femeie în vârstă a relatat că de luni bune se simte terorizată de vecinii de scară, care nu o mai suportă. Motivele nu au fost explicate. „Respectiva doamnă, din Iaşi, a reclamat că vecinii de scară vor să scape de ea şi o otrăvesc puţin în fiecare seară cu un gaz trimis pe sub uşă”, au spus funcţionarii din CJ. Şi în acest caz, plângerea a fost redirecţionată către instituţiile abilitate.


Lipsa de educaţie civică şi mentalitatea Tătucului de la Stat produc incidente amuzante prin sertarele funcţionarilor publici. Paradoxul funcţionarului de la Relaţii Publice atunci când primeşte o petiţie trăsnită. Pe de o parte, dă cu pumnul în masă că pierde timpul cu un răspuns pe care este obligat să-l formuleze. Pe de alta, îşi mai descreţeşte fruntea după duzinile de legi invocate în alte documente.  

 

Anual, sute şi mii de petiţii sunt lăsate de ieşeni la registraturile instituţiilor publice. Cele mai multe conţin probleme din viaţa de zi cu zi, cereri de ajutor sau de sancţionare a unei situaţii, a unor firme sau a unor persoane. Altele aduc, însă, dovezi ale unor afecţiuni patologice. Amuzante, aberante sau ridicole, toate trebuie să primească răspuns.

 

Se credea un nou Noe

Una dintre cele mai trăsnite solicitări ajunse la Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi, aparţine unui ieşean misterios care a refuzat să-şi divulge identitatea. „De frică”, conform spuselor acestuia. Sub numele de scenă Iurumporim, bărbatul a cerut bani pentru construirea unei nave spaţiale. Acesta s-a prezentat de mai multe ori în faţa funcţionarilor şi, pentru a fi cât mai convingător, a prezentat câteva schiţe ale navei. Funcţionarii au tratat cu seriozitate solicitarea ieşeanului, spunându-i, pe un ton calm, că în bugetul Consiliului Judeţean nu este prinsă o astfel de investiţie care este oricum costisitoare. Aflând de programele de finanţare europeană, bărbatul a încetat colaborarea cu şefii judeţului: o nouă „şansă” adusă de fondurile europene. „Respectivul domn considera ca populaţia era în primejdie. A venit de câteva ori şi a spus şi ce persoane trebuie să fie pe navă. Susţinea că nu-şi poate da numele adevărat. După aproximativ un an, vizitele dumnealui au încetat”, au spus, uşuraţi, funcţionarii din Consiliu.

 

Unii ar prefera ca tastatura calculatorului să le fie adaptată la un „modul” de petiţii

Vine valu’ şi-mi ia calu’

O altă solicitare care a dat bătăi de cap celor din Consiliul Judeţean a venit din zona rurală. Mai precis, din comuna Oţeleni. Proprietarul unui cal s-a supărat rău cînd s-a dus să-şi ia animalul de la păscut. Mare i-a fost surpriza când a observat că armăsarul nu se afla „la locul faptei”. În consecinţă, a făcut o cerere la CJ prin care a solicitat ajutor. Mai precis, a cerut ca funcţionarii să-i caute animalul. Pentru că trebuia formulat un răspuns, cetăţeanul a fost direcţionat către o secţie de Poliţie.

 

Citește și Orașul în care copiii n-au voie să se joace: baschetul și fotbalul, sporturi interzise la Iași

 

Gazată de vecini

Asociaţiile de proprietari şi frecuşurile dintre vecinii de vârsta a treia nu puteau să nu ajungă în atenţia funcţionarilor de la CJ. O femeie în vârstă a relatat că de luni bune se simte terorizată de vecinii de scară, care nu o mai suportă. Motivele nu au fost explicate. „Respectiva doamnă, din Iaşi, a reclamat că vecinii de scară vor să scape de ea şi o otrăvesc puţin în fiecare seară cu un gaz trimis pe sub uşă”, au spus funcţionarii din CJ. Şi în acest caz, plângerea a fost redirecţionată către instituţiile abilitate.


Pagina 22 din 23

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30