fbpx
Portokal
Istoricul Adrian Cioflâncă despre Ghiță Funar de la Iași, cu penele vopsite: „Un act iresponsabil"

Istoricul Adrian Cioflâncă despre Ghiță Funar de la Iași, cu penele vopsite: „Un act iresponsabil"


Primarul Iașului, Mihai Chirica, a făcut pe 1 aprilie gestul iresponsabil de a promova memoria unuia din liderii antisemiți și antidemocrați ai României interbelice - Octavian Goga, scrie istoricul ieșean Adrian Cioflâncă pe blogul său. Un bust al poetului naționalist a fost dezvelit de primar în inima Iașului(pe Copou, la intersecția Bulevardului Carol I cu str. Gheorghe Asachi).

Inițiativa ridicării bustului a aparținut unei instituții din subordinea Primăriei Iași, Ateneul Tătărași, condus de Andrei Apreutesei.

În fotografiile de la inaugurare mai pot fi văzuți, alături de Chirica și Apreutesei (jumătatea dreaptă), Adi Cristi și Cassian Maria Spiridon.

Primarul Chirica a declarat că "poetul național" trebuie privit separat de omul politic. Această declarație este o scamatorie, din 3 motive.

1) Primul citat inscripționat pe soclul bustului, aparținând lui G. Ibrăileanu, apreciază tocmai faptul că poetul Goga nu s-a limitat la opera literară și a ieșit din turnul de fildeș. Al doilea citat, al lui Păstorel Teodoreanu, îi atribuie poetului rolul de vestitor al mântuirii neamului. În fine, al treilea citat, din G. Călinescu, din "Istoria literaturii române", îi atribuie lui Goga patalama de "poet național".

În paranteză fie spus, "Istoria" lui Călinescu a apărut în 1941, în momentul de apogeu al regimului Ion Antonescu. Criticul a și inclus în volum o fotografie a lui Goga împreună cu Antonescu, din 24 ianuarie 1938, la aniversarea unirii Principatelor, când Goga era prim-ministru și Antonescu, ministru al Apărării Naționale.

Fotografii de la același eveniment se găsesc într-un album foto care i-a aparținut lui Goga, aflat la CNSAS.

Citatele puse pe soclu nu sunt exacte, au fost recompuse de cei care le-au pus acolo. La textul din Păstorel Teodoreanu, de exemplu, textul de pe soclu este acesta: "La Iași, Octavian Goga a fost un trimis al destinului vestind mântuirea unui neam." Textul original este, de fapt, acesta: "Trimis al Destinului, venea să vestească în ceasul al unsprezecelea mântuirea unui neam." La Călinescu, pe soclu este "Octavian Goga este poet național totdeodată și pur ca și Eminescu", în timp ce textul original este "După Eminescu și Macedonski, Goga e întâiul poet mare din epoca modernă, sortit prin simplitatea aparentă a liricei lui să pătrundă tot mai adânc în sufletul mulțimii, poet național totdeodată și pur ca și Eminescu". Citatul original din Ibrăileanu avea la începutul proproziției încă două cuvinte, care au fost tăiate fără semnalare prin (...) sau alt semn, cum se obișnuiește.

Nu a fost schimbat neapărat sensul, dar așa ceva nu se face: nu poți pune ghilimele peste fraze care nu au aparținut întocmai celor invocați.

Dar să revenim la pretinsa separație dintre operă și cariera politică. Cele trei citate alese transmit cuvinte cheie din codul naționalist: "neam" (termenul cel mai etnicizat și exclusivist din lista de termeni care desemnează colectivitatea națională, după cum au demonstrat mai mulți istorici), "național", "mântuire" (termen religios convocat pentru a servi o teleologie a purificării naționale și proiectul milenial naționalist), "destin" (cu trimitere la mesianismul naționalist), "pur" (fantasmă predilectă a etnicismului).

Citatele puse pe bust nu fac referire la opera literară a lui Goga, ci la un proiect meta-literar, naționalist. De asemenea, citatele nu elogiază separația dintre literatură și politică, ci tocmai combinarea lor. De altfel, Goga a fost a promotor al militantismului, așa cum se vede din numeroase scrieri de-ale sale ("...scriitorul la noi are și un rol militant, o postură de luptător și cetățean", spunea el).

2) Al doilea motiv: Octavian Goga a folosit prestigiul literar în cariera politică, acesta a fost principalul său atu, pentru că pricepere politică nu prea avea.

Motivul 3): Naționalismul radical al lui Goga este cosubstanțial operei literare.

Demonstrația pentru punctele 2) și 3) se găsește la Răzvan Pârâianu, "Octavian Goga: Sacerdote of the Nation: Revisiting the Romanian National Idea", Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2018.

A ridica un bust în memoria unei persoane nu este un simplu exercițiu de lectură sau exegeză. Înseamnă a oferi publicului un model, care simbolizează anumite valori și care inspiră un tip de conduită. Ce nevoi are România astăzi, după 51 de ani de dictatură (ciclu care a debutat exact după guvernul condus de Goga și a fost prefigurat de acesta)? Țara se chinuie că consolideze un regim democratic, să dezvolte o societate bazată pe valori liberale și să se integreze în organizațiile internaționale din care face parte, alături de țări cu care împărtășește aceleași valori. Așadar, ne-am aștepta să fie promovate în memoria publică personalități care au crezut în valori liberale, care au luptat pentru democrație, pentru drepturile fundamentale ale omului.

Naționalismul, antisemitismul, autarhia, anti-occidentalismul, dictatura România le-a mai încercat și a ieșit extrem de prost pentru toată lumea. Toate acestea au dus la prăbușirea democrației, la uciderea a sute de mii de oameni nevinovați și la înrăutățirea vieții tuturor locuitorilor României.

Ce simbolizează Goga? Înainte să răspundem, să vedem o fotografie grăitoare, tot dintr-un album de fotografii care i-a aparținut lui Octavian Goga, făcută în fața altui bust, al lui Eminescu, în 1933, la câteva luni de la venirea la putere a lui Hitler:

Dincolo de opera sa literară, poetul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său. Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită (de o mare parte a ei), a fost ridicat în slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist.

Ce valori promova Goga? Era fascinat de dictatură, de fascism, de antisemitism. Ce a făcut din poziția de om politic și decident? S-a dedicat excluderii evreilor din viața României.

Octavian Goga a condus un guvern a cărui principala agendă de guvernare era antisemitismul. A fost o guvernare scurtă, de doar 44 de zile (29.12.1937-10.02.1938), dar nefastă, pentru că a inițiat măsuri persecutorii care au schimbat fundamental destinul comunității evreiești și al democrației din România. Cronologic vorbind, a fost al doilea guvern eminamente antisemit din Europa, după cel nazist.

Partenerul principal de guvernare al lui Goga a fost A.C. Cuza, de pe poziția de ministru de stat și "președinte suprem" al Partidului Național Creștin, notoriu corifeu al iudeofobiei, ideolog și longeviv lider politic în același timp - fără îndoială figura nefastă cu rolul cel mai mare, în România, în teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia în politici.

PNC s-a format la Iași, în 1935, din fuziunea dintre Liga Apărării Național Creștine, al lui Cuza, și Partidul Național Agrar, al lui Goga.

 

Citește mai mult pe adriancioflanca.blogspot.com


Additional Info

  • Text afisat sub titlu: Breaking News
Citeste si...
Nota
(2 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Go to top