La 1838, în timpul administrației țariste, una sau două pisanii au fost smulse din zidurile cetății și duse la muzeul Odesa, spune acesta.
„În timpul administrației românești din perioada interbelică, cel puțin una era încă pe ziduri. Arheologii români din perioada interbelică au făcut cercetări, dar li s-a pierdut urma în anii 50 și nu s-a știu nimic până în 2013, când au fost descoperite de Andrei Krasnojon la muzeul din Herson”, a afirmat, pentru Digi24, Anatol Popescu.
Pisaniile sunt lespezi cu scriere în slavonă care atestă evenimente de pe zidurile cetății, spune Popescu.
„Capul de bour de pe poarta cetății este important pentru România, că este imprimată și pe actul Unirii de la 1918”, a spus președintele fondator al Asociației românilor din sudul Basarabiei.
Potrivit acestuia, copii fidele ale acestor pisanii au fost reamplasate pe zidurile Cetății Albe acum câțiva ani.
Profesorul de istorie, arheologul ucrainean Andrei Krasnojon, rector al Universității pedagogice „Ușinskii” din Odesa, se îngrijorează de soarta pisaniilor moldovenești ale lui Ștefan cel Mare, care sunt păstrate în Muzeul de istorie din orașul Herson.
Pisaniile respective au fost puse pe zidurile Cetății Albe în perioada de domnie a voievodului moldovean Ștefan cel Mare, fiind redescoperite de profesor în fondurile muzeului de istorie din Herson în 2013.
„Invadatorii evacuează din orașul Herson colecția muzeului regional etnografic care, în ceea ce privește inscripțiile antice și medievale, întrece multe muzee specializate din Ucraina. Tocmai în acest muzeu sunt păstrate patru pisanii din secolul al XV-lea puse pe zidurile Cetății Albe de pe Nistru. Semnificația acestor artefacte nu poate fi supraestimată pentru știință și pentru istoria Cetății Albe. Aceste pisanii au totodată o semnificație ideologică”, a scris Andrei Krasnojon pe pagina personală de Facebook, conform BucPress.eu.
sursa: Digi24
