Românii nu sunt cunoscuți pentru cumpărăturile cumpătate. La începutul pandemiei, unii și-au făcut provizii de alimente pe care nu au reușit să le termine nici până în prezent. Avem și exemplul zvonului de scumpire al benzinei, care a dus la o adevărată isterie în țară. Luna aceasta, motivul pentru febra cumpărăturilor este teama că prețurile vor crește și românii nu vor mai putea să își cumpere cele necesare, atunci când le vor fi necesare.
Se estimează că românii vor face cumpărături în valoare de minim 400 de milioane de euro de Black Friday, în comparație cu doar 350 milioane de euro din 2021. Valoarea medie a coșului de cumpărături va trece de 500 lei, față de doar 450 lei anul trecut. Numerele sunt aparent normale în condițiile în care inflația își spune cuvântul asupra prețurilor. În luna septembrie a acestui an, inflația a fost de 15.9%, cea mai mare din ultimii 19 ani. Rata inflației a ajuns la 19% la produsele alimentare. În realitate, românii resimt inflația la 30%, datorită scumpirilor la produsele alimentare de bază și a prețurilor ridicate la energie, gaze și carburanți. Așadar, ne-am aștepta ca românii să își salveze resursele pe termen lung, fiind prudenți în fața riscului că prețurile vor putea continua să crească. Acest lucru ar însemna că ne-am aștepta și ca fluxul banilor care circulă în economie să rămână mai mult sau mai puțin stabil în perioada ce va urma. Din păcate, efectul Black Friday se traduce într-o injecție artificială de capital în economie, fapt care va putea duce la destabilizarea economiei, riscul ca banii să nu le mai fie suficienți romanilor pentru cheltuieli viitoare și reducerea fondurilor investite către alte domenii.
Pentru ce își asumă cetățenii acest risc? Conform sondajelor de opinie, românii vor profita de Black Friday pentru a cumpăra produse din toate categoriile pe care le putem enumera, inclusiv mâncare. Dacă înainte așteptam reducerile pentru a achiziționa noul model de smartphone, acum românii își fac calcule elaborate referitor la ce la va trebui în următoarea perioadă, fie pe termen scurt sau lung. Aceștia vor să cumpere cadouri și mâncare pentru sărbătorile de iarnă. O altă categorie de produse care va fi asaltată de români este cea a produselor de încălzire a locuințelor. Speriați de lipsa de apă caldă și căldură din multe orașe ale țării, aceștia se pregătesc de o iarnă friguroasă, în ciuda temperaturii de afară.
În timp ce marii retaileri își pregătesc stocul și promoțiile, reclamele și efectul lor asupra populației sunt cele care ne îngrijorează. Este pentru prima dată când reclamele de Black Friday transmit mesajul că este bine să cumperi acum, pentru un eveniment viitor, precum sărbătorile de iarnă. Acest lucru accentuează febra cumpărăturilor și creează o nevoie de a cumpăra acum, la reduceri, și nu când ai nevoie cu adevărat.
Realitatea este că uneori este mai profitabil să cumperi anumite produse din timp. Un cadou de Crăciun cumpărat devreme este binevenit. Cozile de sărbători erau îngrozitoare oricum. Problema apare atunci când ne dăm seamă cum calculele referitoare la nevoile viitoare nu sunt întotdeauna cele corecte. Tindem să cumpăram mai mult decât necesar atunci când ne gândim la nevoi viitoare. Trebuie să ne întrebăm dacă electronicele noastre chiar au nevoie de o schimbare acum, sau ne este doar frică să nu se scumpească și să nu ni le mai permitem mai târziu? Câtă mâncare este oare necesară pentru sărbători dacă încă nu am făcut nici lista de invitați? Avem nevoie de calorifere electrice la iarna, sau va fi o iarna ușoară? Vor cumpăra ceilalți tot stocul și nu vom mai găsi produsul atunci când vom avea nevoie? Nu știm răspunsul pentru nici una dintre aceste întrebări. Știm doar că soluția nu este să ne facem provizii pentru nevoi viitoare. Multe dintre aceste nevoi pot să nici nu se materializeze niciodată. Investiția poate să fie una pur și simplu inutilă.
Urmărind acest șir al gândirii, înțelegem cum a escaladat febra cumpărăturilor și de ce va escalada în continuare până la un nivel la care românii vor acționa din panică și impuls. Acest lucru va avea efecte negative asupra economiei, asupra crizei economice, dar și asupra buzunarelor cetățenilor.
Este prea târziu să putem evalua gravitatea situației și al impactului pe care cumpărăturile în masă le vor avea asupra economiei și dacă vor declanșa criza economică. Riscul este real. Este important să luăm cel puțin o măsura pentru a proteja populația: să îi informăm pe cei din jurul nostru că reducerile nu sunt tot timpul ceea ce par, nevoia este uneori falsă, iar cumpărăturile responsabile pot fi singura economie pe care o putem face.
Cristi BEREA
Senator USR Iași
