Este adevărat faptul că scăderea natalității este un subiect de dezbatere la nivel european. Dorința statului român de a lua măsuri în această privință este una firească în contextul dat, iar programele pentru a ajuta persoanele proaspăt devenite părinți sunt o necesitate pentru mulți români. În cadrul programului sunt incluse fertilizările in vitro, au fost demarate construcții de creșe și implementate cursuri educaționale timpurii pentru cuplurile tinere. Toate vești bune, dar care nu rezolvă mare lucru din fondul problemei.
Vă propun să analizăm motivele adevărate pentru care, în primele luni ale acestui an, au fost aduși pe lume cu 20% mai puțini copii decât în 2021. Atunci când nașterile scad de la un an la altul, timp de un secol, soluția nu se află în pachetul propus de statul român. Singura soluție de interes constă în creșterea nivelului de trai din România. În ce constă calitatea vieții? În primul rând, abilitatea de a iți asigura minimul necesar pentru a duce o viață decentă, dar și de a te bucura de simple plăceri ale vieții, precum a pleca într-o vacanță sau a ieși la un restaurant. În 2021, peste 86% dintre români nu și-au permis un concediu. Cu alte cuvinte, vorbim despre discrepanța dintre salarii și prețuri. Apoi, adăugăm și nesiguranța financiară. Nesiguranța financiară reiese din lipsa unui loc de muncă stabil. În România, șomajul printre tineri, adică în rândul celor pe care statul îi încurajează să își înceapă o familie, este de 23%. Fie șomer, fie angajat cu contract la negru sau cu normă parțială, fie lucrând pe salariul minim pe economie, creșterea unui copil este foarte jos pe lista de priorități. Mult mai sus pe lista de priorități se află inflația și îngrijorarea referitoare la faptul că s-au scumpit prețurile la energie, la alimente, la medicamente și cam la orice altceva am avea nevoie sau am vrea să cumpărăm.
Tinerii care se află în categoria de mai sus, preocupați fiind cu situația lor financiară, se mută din casa părintească mai târziu, se căsătoresc la vârste mai înaintate și copiii ajung încet, încet pe lista de „poate”. Dacă situația financiară continuă să nu se îmbunătățească în timp util, tinerii respectivi vor deveni unii dintre cei 730.000 de români care au declarat că vor emigra sau că își doresc să emigreze în anul 2022.
Să luăm și cazul unor tineri care iau totuși decizia să își întemeieze o familie. În ce lume vor aduce acest copil? În primul rând, mortalitatea infantilă din România este pe locul doi în Uniunea Europeană. Încă de la naștere, copilul va face cunoștință cu sistemul medical din țară, aparatura învechită, infecțiile, spitalele fără căldură și mâncarea neadecvată pentru pacienți. Acest lucru doar dacă ajunge la spital. În sistemul de asigurări sociale de sănătate, deși obligatoriu, 11% dintre români nu sunt asigurați. Pe scurt, sistemul de sănătate este un dezastru. Apoi, cu speranța că părinții îl vor crește cu simț de răspundere și nu va suferi din cauza unei educații precare a familiei în care s-a născut, copilul va intra în sistemul de învățământ. 6% dintre elevii din mediul urban și 18,9% dintre elevii din mediul rural își abandonează studiile. Din nou, pe scurt, sistemul educațional este și el un dezastru. Cum avansează în viață, copilul se va confrunta cu corupția. Dacă nu are o situație economică peste medie sau rude cu poziții și afaceri relevante, va avea și mai mult de muncă. Pe parcurs își va da seama că nu are nici prea multă încredere în liderii țării. Totul este un dezastru.
Este greu să rămâi optimist și să îți dorești un copil în condițiile în care, dacă ai un venit mic, realizezi că România nu este pregătită pentru a te ajuta să îi oferi copilului tău un viitor. Dacă ne uităm mai departe la imaginea de ansamblu și la problemele cu care se confruntă și alte țări, observăm faptul că România nu este interesată de problemele de mediu, în ciuda faptului că acestea sunt un real pericol. Observăm o lipsă de egalitate de gen, lipsă de susținere pentru persoanele cu handicap, lipsă de educație și multe altele. Atunci, în fața acestor multe lipsuri și o lipsă de speranță la o viață de calitate, oare nu ar trebui să ne îmbunătățim de urgență ca țară și să așteptăm ca natalitatea să crească de la sine?
Cristi BEREA
Senator USR Iași
