În ședința de vineri a Consiliului Local, primarul Mihai Chirica a sugerat că pe POS 2014 – 2020, Axa Prioritară 5, municipiul Iași va prinde finanțare doar pentru restaurarea Mănăstirii Frumoasa.

Într-un răspuns pe această temă trimis redacției REPORTER DE IAȘI, reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est (ADRNE) susțin că cele două proiecte au parcurs până acum două etape de evaluare și au întrunit pragul de calitate. „Decizia privind finanțarea proiectelor în cadrul acestei priorități de investiții va fi luată de Autoritatea de Management pentru POR, după soluționarea tuturor contestațiilor”, au precizat cei de la ADRNE, lăsând cumva competiția încă deschisă.

Baia Turceasca și Muzeul de Istorie au trecut de evaluarea ADRNE, fiind punctate cu 74 respectiv 75 de puncte, având o concurență foarte mare pe suma rămasă disponibilă. Practic, cererea este de trei ori mai mare decât valoarea fondurilor disponibile, iar experții spun că linia proiectelor admise va fi trasă deasupra minimului de 80 de puncte.

Astfel, cele două proiecte ale Primăriei sunt în acest moment sub linie.

Baia Turcească, Bazinul Olimpic și Muzeul de Istorie Naturală, trei obiective dărăpănate care dau impresia de oraș în decădere

Concurență uriașă

Concret, pentru conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, cele șase județe din Moldova au la dispoziție 195 milioane de lei. Pentru acești bani au fost depuse, în total, 74 de proiecte. Dintre acestea, 38 de proiecte au fost respinse, 31 sunt în selecție, iar pentru 5 s-au semnat contractele. Cele cinci proiecte vor consuma 63 milioane de lei, bani UE, adică 33% din tot bugetul.

Au rămas astfel 31 de proiecte pentru care se cer 348 milioane de lei, dar în buget nu mai sunt decât 132 milioane lei. Concret, se cer de două ori și jumătate mai mulți bani decât mai există.

Printre cele cinci deja semnate se numără și reabilitarea Mănăstirii Bârnova (19 milioane de lei).

Declarație ambiguă

Municipiul Iași a înscris pe această axă patru proiecte. „Mănăstirea Frumoasa, Muzeul de Istorie Naturală, Baia Turcească și Palatul Braunstein fac parte dintr-un grup de monumente care așteaptă de multă vreme intervenția proprietarului, adică a Primăriei. Vrem să le reabilităm și să le redăm valoarea istorică, culturală și turistică. În momentul de față, în județul Iași avem două proiecte în curs de semnare și demarare a lucrărilor de execuție prin intermediul fondurilor europene. Este vorba despre proiectele de reabilitare a mănăstirilor Frumoasa și Bârnova, iar în așteptare este Biserica Adormirea Maicii Domnului, fosta Episcopie Romano-Catolică. Pe ansamblul Regiunii de Nord-Est sumele sunt deja epuizate. Este vorba despre circa 54 de milioane de euro, din care în Iași vor fi alocate cam 15 milioane de euro”, a declarat primarul Mihai Chirica, în cadrul ședinței Consiliului Local (8.09.2017, www.primaria-iasi.ro).

Din cele trei proiecte anunțate de Chirica că vor fi finanțate, doar cel de la Mănăstirea Frumoasa este al Primăriei. În schimb, primarul a lăsat în ceață situația finanțării Băii Turcești și a Muzeului de Istorie Naturală.
Solicitându-i o declarație oficială în privința stadiului în care se află evaluările celor două proiecte, Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei, a transmis pe mail că REPORTER DE IAȘI va primi răspunsurile „în termenul legal de 30 de zile”.

Monumente în paragină

Închis publicului din 2013, Muzeul de Istorie Naturală, situat pe bulevardul Independenței, se află într-o stare avansată de degradare. Clădirea a făcut obiectul unui litigiu, Primăria devenind proprietar în 2015. Valoarea investiției ar fi de peste 13 milioane de lei. Durata de execuție a lucrărilor este de 24 de luni.

Baia Turcească ar urma să fie recompartimentată astfel încât să poată găzdui piese de teatru, expoziții, proiecții video. Valoarea proiectului este estimată la 21 milioane de lei, execuția lucrărilor fiind apreciată la 36 de luni.

În bugetul local nu sunt bani
Ratarea obținerii finanțării pentru aceste două obiective ar pune în dificultate administrația Chirica. Un alt proiect respins la finanțare, cel al Palatului Braunstein, va fi realizat din fonduri de la bugetul local. Însă, Primăria nu mai are de unde scoate alte 7-8 milioane de euro pentru Baia Turcească și Muzeul de Istorie Naturală. Acestea nu sunt însă singurele proiecte despre care se vorbește de ani întregi. Pe tot parcursul carierei sale în administrația locală, fie că a fost director tehnic, viceprimar sau primar, Mihai Chirica și-a asumat paternitatea mai mult investiții de utilitate publică, nerealizate însă.

16 ani fără autogară

Problema unei autogări a apărut încă din 2001 când, pe fostul amplasament, a fost construit un supermarket. Dar, la modul serios, despre construcția unei noi autogări la Iași s-a vorbit odată cu demararea Programului Operațional Regional 2007 - 2013. Primăria a întocmit un proiect pentru atragerea de fonduri europene, însă investiția nu a fost eligibilă din cauza statutului juridic incert la acea dată a terenului din Tudor Vladimirescu (garajele RATP).

Cu o valoare estimată de 93,7 milioane lei, proiectul prevedea amenajarea unei parcări cu 60 de locuri, 10 peroane de așteptare, 50 de locuri pentru autobuze, o stație de carburanți, una de spălare și una ITP. Totodată, în interior urma să fie prelungită o linie dublă de tramvai. De-a lungul timpului, amplasamentul a fost mutat pe hârtie de mai multe ori, finanțarea era ca și asigurată, iar demararea proiectului - iminentă. Nu s-a făcut nimic.

„Depoul RATP poate reprezenta o soluție. Mutarea lui costă foarte mulți bani. S-au făcut calcule care duc spre 7 - 8 milioane de euro”, Mihai Chirica, director tehnic (august 2008, Ziarul de Iași)

„A fost deja declarat eligibil proiectul, aşa că aşteptăm ghidul solicitantului pentru noul exerciţiu financiar”, Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei (decembrie 2013)

Proiectul autogării e inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015 - 2030 (iunie 2017, Curierul de Iași)

În anii ’80 măcar aveam o Autogară. Despre cea nouă se vorbește tocmai din 2001

„Obsesia” pentru linia spre Dancu

Cele mai importante tronsoane pe care liniile de tramvai nu au fost modernizate sunt Bucșinescu – Calea Chișinăului, Doi Băieți – Dancu și zona Pădurii. Pentru ruta spre Dancu a existat un proiect depus spre finanțare europeană în 2012, însă lucrările nu au început niciodată. Asfaltul de lângă linii este complet distrus. Pentru a-i determina pe edili să repare șoseaua, locuitorii din Dancu au blocat de mai multe ori drumul. Și pentru celelalte tronsoane a fost anunțată, de mai multe ori, începerea lucrărilor. Însă, n-au fost realizate niciodată.

„Anul acesta ar urma sa înceapă (...) lucrările pe tronsonul Cinci Drumuri - strada Pădurii - Strada Nicoriță, respectiv tronsonul Tudor Vladimirescu - Calea Chișinăului. Pentru această bucată s-au alocat deocamdată zece miliarde lei vechi din excedentul bugetar al anului trecut” (9 martie 2015, pagina de Facebook a Primăriei)

„Sunt bani pentru refacerea şinelor de tramvai din Dancu, cu tot cu şosea, pentru şinele de la Metalurgie până la Ceramica, pentru şinele şi şoseaua din Tudor Vladimirescu. Acestea sunt în program pentru 2017”, Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei (ianuarie 2017, Reporter de Iași)

Idei ar fi, bani nu sunt deloc

Încă din 2015, primarul Mihai Chirica a cerut cu insistență preluarea cinematografelor Republica, Victoria, Tineretului și Dacia de la Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor (RADEF). La capătul a aproape doi ani de procese, Primăria a intrat în posesia lor. Scriptic, acestea au fost trecute în subordinea directorului de la Ateneul Tătărași.

La nivel de discurs, primarul a anunțat reabilitarea clădirilor Victoria și Republica. Nu există nici proiecte, nici surse de finanțare. În cazul Tineretului, aflat în ruine, se pune problema demolării. Reconstrucția, eventual după planurile Berăriei Bragadiru, nu este sigură. În cazul acestora trei, vorbim de investiții de ordinul milioanelor de euro, niciunul dintre acestea nefiind deocamdată eligibil pentru finanțare europeană.

„Cinematografele sunt nişte ruine care stau să se prăbuşească, cu angajaţi care nu-şi primesc salariile şi noi vrem să facem Filarmonică, ne trebuie zone de spectacole, teatru, săli de cultură, nu avem nevoie de crâşme în cinematografe, aşa cum se-ntâmplă de cele mai multe ori”, Mihai Chirica, primar (octombrie 2015, Ziarul de Iași)

Doar vorbe, nicio acțiune

Și modernizarea Parcului Copou a fost anunțată de Mihai Chirica în mai multe rânduri. Proiectul vizează, în mare, redesenarea aleilor de promenadă, restaurarea monumentelor (statui, Obeliscul cu lei), refacerea foișoarelor, a spațiului verde. Proiectul a fost anunțat de Chirica în 2013, 2015 și 2016. Zero rezultate.

„Vrem să punem în evidență elementele arhitecturale mai deosebite ale acestui parc, fiind vorba despre Obeliscul cu lei. Intenționăm multiplicarea numărului de statui pe zona junimiștilor, dar și o reabordare a aspectului estetic al accesului în toaleta subterană din parc. Proiectul va presupune și modernizarea în totalitate a aleilor, prin refacerea lor dintr-o rocă care să dea noblețe zonei respective”, Mihai Chirica (decembrie 2013, www.orasul-iasi.ro ).

Banii de stadion, la Craiova și Tg. Jiu
Planurile unui nou stadion de fotbal au fost prezentate de Mihai Chirica încă din iunie 2013. Se vorbea atunci de investiția într-o nouă arenă, costul fiind estimat la 20 de milioane de lei. Amplasamentul preferat a fost zona Moara de Vânt. Ulterior, costurile au variat, sursele de finanțare invocate fiind și ele diferite. În final nu s-a mai întâmplat nimic la Iași. În schimb, Guvernul a finanțat stadioanele din Craiova și Tg. Jiu, iar recent au fost anunțate arene la Alexandria și Târgoviște. Cam același traseu l-a avut și ideea unei noi săli polivalente.

„Acest proiect există (un nou stadion – n.r.), așa cum ați și fost anunțați, din luna decembrie, căutăm finanțare, locație avem, teren avem, să spunem că utilitățile pot fi duse, zona este superbă, zona Ciric, zonă de agrement”, Mihai Chirica (ianuarie 2015, www.digi24.ro)

„Demararea proiectului unui stadion de fotbal nou, în parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal“, (martie 2017, pagina de internet a Primăriei)

Vânturat an de an
„Proiectul de amenajare turistică a râului Bahlui a fost prezentat consilierilor locali de către arhitecţii care au elaborat documentaţia. Parcursul Baluiului prin municipiu va trece printr-o transformare spectaculoasă devenind o zonă dedicată turismului, agrementului şi sportului”, a titrat Curierul de Iași (ziarul Primăriei), în luna martie 2015. Nu era prima dată când se vorbea despre ambarcațiuni care vor merge pe râu, de amenajarea malurilor pentru terase, spații expoziționale și chiar de construirea unei microhidrocentrale.

„Proiectul se află acum în curtea Primăriei, se ocupă domnul viceprimar Mihai Chirica de el. Eu nu vă mai pot spune multe, dar ştiu că era într-un stadiu avansat”, Dan Cârlan, fost secretar de Stat la Ministerul Mediului, referindu-se la amenajarea turistică (mai 2014).

„Au trecut doi ani de când Mihai Chirica este primar. Pe lângă cei 14 cât a fost director tehnic. În acești doi ani, singurele <<investiții>> cu care se poate lăuda sunt achiziția a 5 cai și a 5 toalete publice la exorbitantul preț de 250.000 euro. Chelului tichie de mărgăritar îi lipsea... Însă primarul Mihai Chirica este dependent de astfel de proiecţele pentru că nu este în stare să facă proiecte mari, serioase.” , Marius Bodea, președintele organizației municipale PNL Iași

Mihai Chirica e persona non-grata la București, în timp ce, la Craiova, Dragnea și Olguța se îmbrățișează pe gazonului noului stadion de 50 milioane de euro

Cea mai veche construcție publică

La fel ca în cazul cinematografelor din Iași, Primăria a făcut demersuri pentru a prelua una dintre cele mai vechi investiții demarate în Iași: bazinul olimpic de înot din Grădinari. Construcția a demarat după 1990. Urma să fie un complex pe aproape 5 hectare. Timp de 20 de ani, s-a dat, cu chiu, cu vai, puțin peste 1 milion de euro (valoare reactualizată). Din 2010, nu prea s-a mai lucrat. Ridicată scheletic, reprezentând aproximativ 40% din construcție, clădirea a devenit Raiul boschetarilor și al maidanezilor. Mihai Chirica a promis că preia construcția de la Ministerul Educației via Universitatea Tehnică și că o va finaliza.

„Din analiza pe care am făcut-o noi la faţa locului este necesară reproiectarea în totalitate”, Mihai Chirica (iulie 2015, Ziarul de Iași)

„Cert este că din partea Ministerului Educației există intenţia scrisă de a-l ceda (bazinul – n.r.) autorităţii locale în vederea finalizării pe fonduri europene”, Mihai Chirica (septembrie 2016, Ziarul de Iași)

Epopeea neputinței

Primăria Iaşi poate intra în Cartea Recordurilor: modernizarea unei străzi de 1,1 km nu e gata nici după patru ani. Refacerea străzii Eternitate, între poarta cimitirului şi Podul de Fier, pe o distanţă de 1.100 metri, durează din 2013 (momentul aprobării în buget) şi până în zilele noastre.

Până la alegerile locale din iunie 2016, au fost montate borduri și pavele pe toată distanța dintre cimitir și Podul de Fier și s-a turnat asflat. Însă, ultimul strat, cel de uzură, nu a fost turnat nici până-n ziua de azi. Din această cauză, o parte dintre gurile de canal sunt mai sus ca nivel decât asfaltul, iar la ploile abundente apa băltește pe stradă.

Twitter