fbpx
 
Maidanul din Canta-Păcurari, numit pompos autogară Maidanul din Canta-Păcurari, numit pompos autogară

25.000 de ieșeni înoată zilnic în noroi: mocirla „Autogărilor” din Iașul smart-city


În anii ’90 a dispărut Autogara, iar până în 2020 n-am putut construi alta. Primarul nu are soluții, banii se duc pe „funcționalitate”, adică salarii și cheltuieli de zi cu zi. Maidanul de la Gară e o rușine pentru Iași. Oamenii stau pe bordurile de pe margini, pentru că s-ar umple de noroi. Taxiurile nu intră în mlaștina aceea, așa că descarcă bagajele călătorilor direct în stradă. În Bularga e la fel. La Vama Veche, câteva containere și pietrișul de pe jos amintesc de Africa. Iașul nu-și permite o Autogară, dar are pretenții planetare. Mihai Chirica așteaptă de 10 ani o finanțare europeană, dar aceasta nu mai vine. Bugetul Iașului e doar „ca să ne simțim bine”. Transportul rutier de persoane l-a depășit de mult pe cel feroviar.

Al doilea oraș ca mărime din țară care, cu tot cu zona metropolitană, bate spre jumătate de milion de locuitori, nu are o autogară modernă. Transportul de persoane județean și interjudețean se desfășoară mai rău ca-n comunism, cu locuri de îmbarcare/debarcare amplasate peste tot: pe tăpșane, pe sub poduri, în parcările hipermarketurilor.

Autogara modernă de 20 de milioane de euro, în fapt un centru intermodal care să conexeze mai multe tipuri de transport, a fost anunțată de Mihai Chirica de zeci de ori în ultimii 10-12 ani. Din toate pozițiile pe care le-a ocupat, de director tehnic, viceprimar și acum primar, Chirica a desenat autogări luxoase, le-a mutat de câteva ori amplasamentul. Și-apoi a obosit și n-a mai făcut nimic.

Antologic e răspunsul pe care primarul l-a oferit ziariștilor în 2016: „Cu autogara nu este nimic nou”. Și-așa a rămas.

Statistica, lăsată de izbeliște

Nicio instituție din Iași nu știe în acest moment, cumulat, care este traficul de pasageri pe transportul de persoane din județ și interjudețean. Autoritatea Județeană de Transport Public a atribuit traseele prin licitație.

„Le găsiți pe site”, a spus un salariat. Iar Autoritatea Rutieră Română, filiala Iași, și-a pus ștampila pe orarul curselor, pe numărul și tipul mașinii cu care se efectuează transportul. Și cam atât. Nimeni nu știe cu exactitate numărul călătorilor, mai ales că în această afacere și evaziunea e în floare.

Africa. Acestea sunt peroane

20.000-25.000 de călători/zi tranzitează Iașul

Pe baza celor câteva elemente cunoscute se pot face, totuși, câteva estimări. Sunt 156 de trasee județene de transport din care 84 sunt cu plecare și sosire la Iași. Măcar trei curse/zi, dus-întors pe fiecare rută. Calculat la o medie de 30 de călători pe mașină (sunt și microbuze cu 19 locuri și autobuze cu 49 de locuri) reiese un trafic zilnic cu plecare sau sosire în Iași de peste 15.000 de călători.

Cu celelalte curse interjudețene, mișcările zilnice de călători, adică numărul celor care vin sau pleacă din Iași depășește 20-25.000 de persoane.

Ca idee, zilnic sunt 19 curse spre Botoșani, tot atâtea spre Roman, 20 spre Vaslui. La care se adaugă cele către județe mai îndepărtate sau legătura cu Republica Moldova. Ca trafic auto, înseamnă câteva sute de microbuze și autobuze în fiecare zi.

Panorama involutiei din ultimii 30 de ani în privința investițiilor mari din administrație

Indiferență față de propriii clienți
Toate aceste mașini au locuri de îmbarcare improvizate. Fie că vorbim despre „autogări”, fie că vorbim despre stațiile intermediare. Sunt cunoscute drept autogări: Transbus Codreanu la Vama Veche, Iași Vest Metchim în Canta/Păcurari, Elena Doamna (lângă Palatul de Justiție), Real (vizavi de fostul bloc Gelsor), care a fost închisă de Primărie, o alta peste drum de depoul CTP de la Gară. Transport spre comunele din județ se mai face cu plecare de sub podul Nicolina sau din Rond Agronomie.

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL, a făcut, zilele trecute un raid prin majoritatea zonelor de plecare/sosire a autobuzelor. „În toate aceste locuri din municipiul Iași (...) am constatat aceleași probleme: spații neamenajate pentru călători, spații improprii transformate în autogări improvizate, indiferență pentru confortul și siguranța călătorilor, atât din partea operatorilor de transport, cât și din partea administrației locale și județene”, a menționat Vatră pe pagina sa de Facebook.

Neoficial și în Tg. Cucu este autogară, o afacere de pripas, ca într-un oraș mărunt printre dealurile Moldovei

Autogări clandestine în parcări la Kaufland

O situație aparte, un fenomen puțin știut e așa numită navetă de cumpărături. Parcările Kaufland Alexandru și Nicolina transformate în mini-autogări. Concret, localități rurale din județ au curse directe până în parcările unor supermarketuri din Iași.

E o situație care mulțumește pe toată lumea: magazinele și firmele de transport că au mușterii, călătorii-clienți că sunt lăsați chiar la ușa marilor magazine. Iar firmele de transport mai au un mare avantaj: parcările spațioase ale hipermarketurilor.

Pe vremea comuniștilor era centru intermodal

Înainte de 1989, Iașul avea o singură autogară, pe strada Bacinschi, pe amplasamentul actual al supermarketului Carrefour de lângă Gară. Amplasarea pe Bacinschi a avut logica ei. Chiar dacă traficul era extrem de redus față de ce e acum, comuniștii au pus laolaltă și autobuzele care efectuau transport județean sau interjudețean și trenurile care veneau în Gară și tramvaiele și autobuzele care asigurau transportul în interiorul orașului.

Coborai din tren și daca aveai treabă în oraș te urcai în tramvai, dacă mergeai la Răducăneni, te suiai în autobuzul din autogară. Pe o rază de 200 de metri, aveai la dispoziție trei tipuri de transport: tren, tramvai, autobuz județean.

E ceea ce acum se numește centru intermodal de transport. Un fel de hub în care schimbi rapid tipul de mijloc de transport pentru a ajunge la destinație.

Un modern panou electronic, cu afișaj LED și control prin bluetooth anunță cursele din Tg. Cucu

13 ani de promisiuni
Pe vremea fostului primar Constantin Simirad, autogara a fost desființată, iar pe locul acesteia a fost ridicat un hipermarket. Însă, cu precădere în ultimii 10-12 ani, șefii orașului au anunțat, repetat, realizarea unei autogări moderne.
Prima șansă, prima ocazie ratată: Programul Operațional Regional 2007-2013. Planul era realizarea autogării în Tudor Vladimirescu, în garajul fostei Regii de Transport, actuala Companie de Transport Public.

Era un plan frumos pe hârtie
O dispută juridică privind terenul respectiv a amânat depunerea dosarului. Când Primăria a fost certificată drept proprietar, era deja prea târziu, finanțarea fusese pierdută.

Potrivit datelor tehnice, „Centrul Intermodal de Transport Iași” (Autogară Iași) ar fi urmat să se întindă pe 3,5-4 hectare. Ridicat pe trei niveluri, corpul central al autogării urma să fie construit pe o suprafața de 2.348 mp, parcarea subterană pentru autoturisme pe aproape 4.000 mp, parcarea pentru autobuze pe 1.346 mp, iar adăposturile pe 452 metri pătrați. Valoarea fusese aproximată la 20 de milioane de euro.

Cu 10 peroane de așteptare, 50 de locuri de parcare pentru autobuze, o stație de carburanți, una de spălare și una ITP, precum și o linie dublă de tramvai în incintă. De altfel, tramvaiele ar fi dus și adus călătorii din toate cartierele orașului. Existența liniei a fost argumentul pentru acest amplasament. Marele dezavantaj îl constituia distanța foarte mare față de Gară.

Vechea autogară, conectată la trenuri și transport local, a dispărut la începutul anilor ’90, după o retrocedare dubioasă

Numai proiecte de sertar, nimic dus la capăt

Deci, în 2012, se pierduse finanțarea europeană și nici amplasamentul nu era tocmai lămurit. O altă variantă intens discutată a fost realizarea autogării la depoul de la Gară al Companiei de Transport Public. Nu s-a concretizat nici aici.

Mai recent, CTP a lansat o procedură de consultare a pieței pentru a vedea cât costă mutarea depoului de la Gară și a garajului din Tudor pe fosta platformă Fortus. Aceasta aparține acum Primăriei și, după ce s-a încercat realizarea unui parc industrial, se testează această idee a mutării tramvaielor și autobuzelor.

Dacă s-ar face, depoul de la Gară, extrem de bine poziționat, dar și garajul din Tudor ar rămâne libere și, din cele două, ar putea fi aleasă varianta pentru centrul intermodal. Care însă nu are finanțarea asigurată.

Pentru finanțare, nu sunt decât trei soluții mari și late:

- Iașul să aștepte exercițiul financiar 2021-2027 unde nu e sigur că acest proiect va fi considerat eligibil.
- Sau Primăria să împrumute 20 de milioane de euro, ceea ce teoretic ar fi posibil.

- Sau proiectul să fie redus la câteva milioane de euro, o mare platformă betonată, câteva peroane și-o sală de așteptare, toate finanțate în doi-trei ani de la bugetul local.



„În Iași există așa-zise autogări, în realitate niște spații complet insalubre, improvizate pe câteva petice de pământ acoperite cu pietriș. Nu există condiții minimale nici pentru călători, nici pentru transportatori. 
Este rușinos ca după 30 de ani de la Revoluție, Iașul să nu aibă o autogară modernă. Oradea, de exemplu, a construit în ultimii 3 ani trei autogări noi, civilizate, cu spații de așteptare climatizate, parcări asfaltate, așadar cu toate facilitățile, la intrările în oraș.

În Iași, un astfel de obiectiv ar putea fi dezvoltat în zona unde se află acum depoul pentru tramvaie de la Gară. Acolo, după ce se demolează clădirile existente și halele, se obțin aproape 4 hectare de teren, unde se poate construi o autogară internațională care să funcționeze ca un minicentru intermodal.

Oamenii vin cu treburi din toată Moldova, sunt preluați în autogară și distribuiți pe rute naționale și internaționale. Cred că după 20 de ani de funcții continue în Primăria Iași, cei care ne conduc astăzi orașul nu au nicio scuză pentru că am ajuns în această situație deplorabilă.”

Marius Bodea, deputat PNL

Cronologia unei promisiuni neonorate

martie 2008: „Municipalitatea intenționează să ia o serie de măsuri în ceea ce privește situația autogării Vama Veche, unde operează firma de transport Transbus Codreanu SA-Brașov. Primăria dorește să oprească activitatea din autogară din cauza reclamațiilor făcute de locatarii din zonă și a lucrărilor ce vor începe la linia de tramvai. «Nu este normal să avem autogară într-o zonă centrală a orașului. Activitatea operatorului Codreanu îngreunează circulația. Vor trebui să-și caute alte locuri de garare a microbuzelor și a autobuzelor. Nu vom da avize pentru capătul de linie pentru acest operator, deoarece aici vor începe și lucrările de reabilitare la linia de tramvai», a declarat Mihai Chirica, director tehnic în cadrul Primăriei”, BZI
august 2008: „Depoul RATP poate reprezenta o soluție. Mutarea lui costă foarte mulți bani. S-au făcut calcule care duc spre 7 - 8 milioane de euro”, Mihai Chirica, director tehnic (Ziarul de Iași)
decembrie 2013: „A fost deja declarat eligibil proiectul, aşa că aşteptăm ghidul solicitantului pentru noul exerciţiu financiar”, Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei
august 2016: „Cu autogara nu este nimic nou. E vorba de proiectul inițial, care presupune materializarea Centrului Intermodal în zona Tudor Vladimirescu. Proiectul este finalizat, urmează să-l depunem în momentul în care va fi deschisă Axa de Finanțare și publicat Ghidul Solicitantului. Dacă e ceva de corelat, funcție de ceea ce cere în noul Ghid, atunci vom corela documentația”, Chirica în Evenimentul de Iași
iunie 2017: „Proiectul autogării e inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015 – 2030” (Curierul de Iași, oficiosul Primăriei)
aprilie 2019: „Din punctul meu de vedere, autogările ar fi trebuit să fie toate în exteriorul oraşului, cât mai în exteriorul oraşului, în cel mai îndepărtat punct în care intervine transportul public de călători, iar de acolo să se facă transferul acestora către destinaţia Iaşi, către Municipiul Iaşi”, Chirica, citat de Evenimentul de Iași.

Article image
Să dai o spargere de 1 milion de euro la vistieria publică și să fii în continuare șef peste buget, ce poate fi mai plăcut în viață? Trei ani a refuzat Mihai Chirica să achite facturile, care erau decontabile din fonduri europene, motivând că e dosar penal în acest proiect. În realitate, Ministerul Dezvoltării a aprobat recepția, frauda de care este acuzat Gheorghe Nichita neavând legătură cu realizarea obiectivelor tehnice...
Autor Cezar Moraru Anchete 14 Ianuarie 2020

 

 


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: