fbpx
 
Conducerea Primăriei a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, principalele repere din programul Sărbătorilor de Iarnă de la Iași.

 

Primarul Mihai Chirica spune că în program au fost include manifestări diverse: ştiinţifice, culturale, artistice, sportive, de divertisment, târguri tradiţionale, acţiuni caritabile pentru familii şi persoane în dificultate, iluminat specific sărbătoresc al oraşului, festivalul de promovarea a datinilor și obiceiurile românești din perioada sărbătorilor de iarnă, Revelion în stradă și foc de artificii la trecerea între ani, manifestări prilejuite de omagierea Revoluției române din 1989, cu marcarea momentului distinctiv în istoria acestui eveniment din ziua de 14 decembrie, de sărbătorirea nașterii poetului național Mihai Eminescu ori de aniversarea celor 158 de ani de la Unirea Principatelor Române.

 


Sănătatea primeşte cei mai mulţi bani la cea de-a doua rectificare din acest an.

 

Credite de angajament de 2,21 miliarde de lei urmează să fie alocate Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în vederea Încheierii unor noi contracte pentru aria terapeutică hepatita cronică, potrivit Ministerului Finanţelor.

 

„Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienţii cu ciroza hepatică aflaţi în stadiul F4 şi extinderea programului pentru pacienţii cu ciroza hepatică stadiile F2 şi F3. Ministerul Sănătăţii a trimis deja la CNAS documentele necesare. Pe baza acestora, Casă Începe negocierile cu producătorii de medicamente pentru Încheierea contractelor cost-volum-rezultat. Încheierea contractelor În această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienţii care s-au vindecat ca urmare a terapiei", se precizează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice remis, vineri, AGERPRES.

 

Sume importante la a doua rectificare de buget din 2016 primesc şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii.

 

Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice s-au asigurat 1,25 miliarde de lei, suma care va acoperi plăţile necesare până la final de an pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri. Alte 47,9 milioane de lei au fost realocate pentru finanţarea Acordului de Împrumut "Sistem integrat de reabilitare a sistemelor cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate În localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori". Suma va fi folosită pentru Închiderea proiectului finanţat din credite externe rambursabile.

 

Pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost asigurată suma de 1,09 miliarde de lei pentru plăţile finale aferente schemelor de plăţi directe pentru campania agricolă din 2016. De asemenea, ministerul a redistribuit din bugetul propriu 85,7 milioane de lei pentru plata subvenţiilor în agricultură.

 

La bugetele locale au fost alocate 1,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Banii vor fi folosiţi pentru echilibrarea bugetelor locale (938,3 milioane lei), plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap (392,3 milioane lei), cheltuieli de personal aferente unităţilor de Învăţământ preuniversitar (170 milioane de lei), susţinerea sistemului de protecţie a copilului (101,5 milioane lei), centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap (74,7 milioane lei), programul-pilot 'Masa calda' (14,7 milioane lei), finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (6,9 milioane lei) şi programul 'fructe În scoli' (4,1 milioane lei).

 

Pentru plata pensiilor militare recalculate, precum şi pentru restituirea diferenţelor dintre cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite În baza Legii nr. 119/2010, au fost alocate 336,7 milioane de lei în bugetele Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Apărării Naţionale şi al Serviciului Roman de Informaţii.

 

Ministerul Energiei primeşte 222,4 milioane de lei, din care 200 de milioane de lei sunt pentru schema de ajutor de stat pentru Închiderea a doua mine din Complexul Energetic Hunedoara.

 

Ministerul Muncii primeşte 142,4 milioane de lei pentru plata integrală a drepturilor de asistenţă socială (indemnizaţii pentru creşterea copilului, ajutoare sociale, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap).

 

Ministerul Comunicaţiilor are alocate suplimentar 75,5 milioane de lei, În principal pentru majorarea capitalului social al Companiei Naţionale 'Posta Romana'- S.A..

 

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost redistribuite 66,8 milioane de lei, în principal pentru plata contribuţiilor şi cotizaţiilor la organismele internaţionale la care instituţia este parte.

 

Potrivit Ministerului Finanţelor, sumele reduse provin din economiile ministerelor rezultate din analiza plăţilor efectuate pe primele 10 luni.

 

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei, banii provenind din dobânzi şi din contribuţia României la bugetul UE, dar şi din economii la cheltuieli de personal, despăgubiri civile şi cheltuieli de capital.

 

În bugetul Ministerului Transporturilor au fost identificate economii În suma de 254 milioane de lei, în principal la investiţii ale agenţilor economici, cheltuieli neeligibile ISPA şi reparaţii curente la infrastructură feroviară publică. În schimb, au fost asigurate sumele necesare pentru decontarea facilitaţilor şi gratuităţilor de transport de care beneficiază anumite categorii sociale şi pentru majorarea capitalului social la Metrorex.

 

Ministerul Apărării Naţionale a identificat 359,8 milioane de lei care nu mai pot fi utilizaţi până la finele anului pentru cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi cheltuieli de capital. De asemenea, se propune majorarea creditelor de angajament cu suma de 5 miliarde de lei pentru demararea achiziţiilor de tehnică şi echipamente specifice.

 

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a făcut economii de 49,6 milioane de lei la proiecte cu finanţare din fonduri europene.

 

Economiile realizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se ridică la 35,4 milioane de lei, În principal la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a Întreprinderilor mici şi mijlocii.

 

Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, a identificat economii în valoare de 33,6 milioane de lei.

 

„Ministerul Finanţelor Publice propune a o a doua rectificare bugetară din acest an, ţinând cont de majorarea per şold a veniturilor bugetului general consolidat cu 306 milioane de lei şi a cheltuielilor bugetului general consolidat tot cu 306 milioane de lei, precum şi de menţinerea ţintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016 arata un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB.

 

Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe În derulare, precizează Ministerul Finanţelor.

 

(Sursa: Știrile Pro TV)


Din 40 milioane de lei prevăzute pentru asfaltări anul acesta, s-au cheltuit doar 18,5 milioane de lei. 20 de străzi trebuiau reabilitate complet, în realitate s-au realizat doar trei. Scuza Primăriei: contestații, retrocedări, operațiuni greoaie ale altor servicii publice. Din 15 milioane de lei Investiții, s-au cheltuit doar 3,5 milioane. La Reparații Străzi, au rămas necheltuiți 15 milioane de lei din 25 de milioane.

 

Pentru bugetul din 2016, și așa foarte subțire la capitolul Investiții, Consiliul Local a aprobat suma de 40 milioane de lei pentru investiții în străzi: reparații sau lucrări integrale de asfaltare. Din această sumă, Primăria a cheltuit până acum mai puțin de jumătate. Cea mai gravă situație este la investiții noi, unde din 15 milioane de lei abia dacă s-au făcut lucrări de 3,5 milioane de lei. Banii în acest caz au mers pentru asfaltare în zonele Vișani și Păcurari, lucrări încă nefinalizate. În rest, 17 străzi care trebuiau asfaltate integral în 2016 nu au văzut nicio lopată de bitum.


La sfârșitul anului trecut, primarul Mihai Chirica anunța un program amplu de asfaltări pe anul acesta, în urma unei consultări publice în premieră, fiind anunțate zeci de străzi ce vor fi reabilitate complet. Din cele 20 de străzi anunțate, s-au asfaltat doar trei.

 

 Tot anul s-au asfaltat doar trei străzi în Vișani

S-au dat efectiv 3,5 milioane lei

Proiectul de buget aprobat la începutul anului de către Consiliul Local a prevăzut pentru 2016 investiții de 40 de milioane de lei în străzile din Iași. Consilierii locali au decis alocarea a 15 milioane de lei pentru asfaltări noi. La acest capitol au fost incluse nu mai puțin de 20 de străzi din Iași. Anunțate la începutul anului, în februarie, pentru 2016, investițiile mai mult au stat decât s-au derulat.

Concret, din lista de 20 de străzi, s-au asfaltat doar 3: Vișani (Bucium), Aleea Profesor Ioan Petru Culianu și Strada Profesor Ioan Petru Culianu (Păcurari). Cum explică Primăria? „O lucrare poate întârzia din mai multe motive. La Vișani, spre exemplu, noi nu puteam asfalta până când Apavital nu termina canalizarea. La proiecte apar alte probleme. Revendicări de teren și altele”, explică Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Acesta susține că, deși a fost cheltuită doar o parte din suma alocată, asta nu înseamnă că Municipalitatea nu a făcut nimic. “S-au făcut o mulțime de proiecte tehnice și alea costă bani. Se vor mai face ceva plăți până la finalul anului, nu rămâne doar acea sumă”, a mai spus Buraga.
Pentru singurul contract de lucrări executat deja aproape în întregime, Primăria a achitat deja 3,5 milioane de lei din suma totală de 5,6 milioane.

 

„Mă bucur că am reuşit să preluăm cea mai mare parte din dorinţele ieşenilor în cadrul conţinutului bugetului. Această consultare publică exprimă un nou început în relaţia dintre administraţie şi comunitatea locală.” Primarul Mihai Chirica, la aprobarea bugetului pe 2016, anunțând un amplu program de asfaltări, din care nu s-a realizat decât 20%

 

Proiectele n-au fost pregătite din timp

Consilierul local Eduard Boz spune însă că Primăria putea face la timp proiectele, dacă acestea ar fi fost pregătite din vreme. „Este evident că, dacă a fost cheltuită doar o parte din sumă, nu s-au realizat proiectele prevăzute pe buget. Voi întreba Primăria ce s-a întâmplat, să explice la fiecare caz în parte. Măcar dacă erau licitații făcute și erau toate contestate, dar nici măcar nu-i așa. O singură licitație este contestată. În rest, erau proiecte care, dacă erau pregătite din timp, erau realizate”, a explicat Eduard Boz.

Proiectele pregătite erau străzile Atelierului, Cazărmilor, Iancu Bacalu, Petru Movilă, Sfântul Andrei, Tănăsescu, Dealu Bucium, Fundac Bucium, Fundac Păun, Fundac Socola, Plopii fără Soț, Cantemir, Gh. Asachi, tronson 3 Vișani, Podu Roș – Tudor – mal drept (licitație contestată). Singura lucrare începută și lăsată baltă după câteva zile, spre disperarea localnicilor, este Petru Movilă, unde câștigătorii – Conest și Viarom – au decapat ambele trotuare, nelăsând loc nici pentru pietoni, nici pentru mașini.

 

 Doar 20% din program realizat la Investiții:
Investiții             Reparații străzi   Total
Prevăzut    15             25                  40
Realizat     3,5            15                  18,5
* milioane lei

La Reparații se îngrașă porcul în Ajun

La capitolul reparații de străzi, consilierii locali aprobaseră cheltuirea unei sume de 25 milioane de lei. Din aceasta, aproximativ 15 milioane au fost achitate pentru lucrări. Primăria nu a dat detalii despre străzile reparate, spunând însă că acestea sunt 216, cu mii de metri pătrați de plombe. „S-au realizat lucrări cu mixtură pe 216 străzi din oraș, în valoare 13,17 milioane de lei. Pe 58 de străzi de categorie inferioară s-au făcut pietruiri în valoare totală de 1,05 milioane de lei. La Trotuare s-au făcut reparații și trotuare noi de 873.000 lei”, mai spune purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga.

 

Citește și Luxul de a fi ceferist: 600 mp/cap de angajat

 

Acesta susține că lucrările s-ar fi realizat și pe alei din cartiere care nu au denumire distinctă, fiind în folosința blocurilor. Au existat numeroase străzi pe care s-ar fi intervenit de mai multe ori, la solicitarea ieșenilor. „O parte din lucrări se va face acum, spre finalul anului, pentru pregătirea străzilor de iarnă”, mai spun reprezentanții Primăriei.


Deplăsarile pe bani europeni au reintrat în atenţia publică. O delegaţie de europarlamentari a făcut o vizită de trei zile în Uruguay, care a costat nu mai puțin de jumătate de milion de euro.

 

Din delegația prezentă în excursia pentru care Parlamentul European a plătit jumătate de milion de euro au făcut parte 40 de euroaleşi. Printre ei, şi Renate Weber. Pe lista membrilor delegației se află și Claudia Ţapardel, însă potrivit declarațiilor lui Weber, aceasta nu ar fi mers în Uruguay.

 

Euroaleșii au participat la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană. În vizită a fost inclusă și o recepție dată de o campanie pentru sărbătorirea unui premiu literar, dar și o cină bogată, servită la un hotel aflat pe malul mării. Cum era de așteptat, deplasarea s-a făcut la business-class.

 

Markus Ferber, un europarlamentar german din partea PPE, care a făcut parte din delegație, a precizat că vizita a contribuit la aprofundarea „relațiilor cu factori de decizie de pe cealalată parte a Atlanticului".

 

Cu toate acestea, nu toată lumea a fost de acord că a fost o vizită necesară. Un oficial parlamentar consideră că nu trebuiau trimiși 97 de oameni în Uruguay.

 

(Sursa: b1.ro)


Mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului.

 

Bugetul municipiului şi bugetele societăţilor subordonate Primăriei au fost principalele subiecte de dezbatere în cadrul şedinţei Consiliului Local de ieri. Aleșii liberali au acuzat lipsa de transparenţă a municipalităţii în privinţa utilizării fondurilor publice şi fondurile reduse dirijate către investiţii, abţinându-se la mai multe proiecte de hotărâri. PSD și aliații săi din legislativul local au anihilat opoziția liberală, toate cele 51 de proiecte de pe ordinea de zi fiind adoptate.

 

„PNL îşi doreşte un buget centrat pe investiţii. Vedem însă că pentru bunuri şi servicii se cheltuiesc 23% din buget, adică 150 milioane lei, mai mult decât dublu faţă de sumele alocate investiţiilor, de 70 milioane de lei. Considerăm că este un buget al risipei“, a spus liderul consilierilor liberali, Eduard Boz, care a mai solicitat și un audit la toate societățile subordonate administrației locale.

 

Consilierii PNL au mai anunțat că nu vor vota bugetul pe 2017 dacă nu vor fi fi prevăzute minimum 30% din cheltuieli pentru investiții. Liberalii sunt nemulțumiți mai ales pentru faptul că proiectul amenajării unui parc industrial la Fortus bate pasul pe loc. Mai mult, aproape toată suma alocată inițial pentru inițierea documentațiilor necesare a fost retrasă la rectificarea de buget de ieri.

 

Citește și Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

 

Un studiu realizat de Asociația Funky Citizen arată că administrația ieșeană funcționează extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijează investițiile. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul, avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.

 

Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.

Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.

 

 


Veniturile societăţilor din subordinea Consiliului Local Iași au crescut faţă de estimările de la începutul acestui an. Cele trei proiecte de hotărâre care vor analiza rectificările de buget ale Salubris SA, Citadin SA şi Servicii Publice SA (SPI) vor fi dezbătute în şedinţa Consiliului Local de luni, 31 octombrie.

 

Cea mai mare creştere a veniturilor o înregistrează Citadin. Astfel, veniturile totale, reprezentate aproape în totalitate de venituri din exploatare, sunt în sumă de 40.695.000 lei. Acestea vor fi majorate cu 19,46% faţă de prevederile iniţiale. Majorarea veniturilor totale se datorează creşterii veniturilor din exploatare cu suma de 6.645.000 lei, urmare a comenzilor suplimentare apărute ulterior întocmirii bugetului iniţial. „Profitul brut rectificat pentru anul 2016 este în sumă de 1.550.000 lei, cu 40,91% mai mare faţă de nivelul prevederilor iniţiale aprobate. Profitul brut va acoperi pierderile contabile din anii precedenţi”, se arată într-un raport al Citadin. Societatea are un număr mediu de 265 de angajaţi.

 

O creştere a veniturilor o înregistrează şi SPI, de 5,74 milioane lei. Majorarea se datorează, de asemenea, comenzilor suplimentare apărute după aprobarea bugetului iniţial. La SPI, numărul mediu de personal a crescut cu 76 de persoane (de la 515 la 591 de persoane) pentru asigurarea activităţii instituţiei. „Creşterea cheltuielilor totale se încadrează în creşterea veniturilor totale, fiind inferioară acestora, ceea ce a dus şi la creşterea profitului brut cu 283,14%. Pentru anul 2016, în bugetul rectificat s-a estimat realizarea unui profit brut de 991.000 lei”, se arată în proiectul de hotărâre.

 

La Salubris veniturile au crescut cu 2,34 milioane lei. Operatorul de salubrizare are prevăzut cel mai mare fond pentru investiţii, de 16,1 milioane lei, dintre societăţile municipalităţii. Profitul brut preconizat este de circa 5 milioane de lei.

 

Veniturile celor trei societăţi ale municipalității au crescut cu un total de peste 3 milioane de euro faţă de estimările iniţiale.


Pentru perioada octombrie - decembrie 2016, Compania de Transport Public (CTP) Iaşi a estimat un buget de venituri şi cheltuieli în valoare totală de 24,9 milioane lei, cu un profit brut de 8.000 lei. Cheltuielile cu personalul se ridică la puţin peste 14 milioane lei, în condiţiile în care CTP a preluat de RATP un număr de 1.399 de angajaţi.

 

Datele apar într-un proiect de hotărâre privind bugetul CTP pentru perioada octombrie - decembrie 2016, proiect care va fi supus analizei și votului aleșilor locali în ședința Consiliului Local Iași de luni, 31 octombrie.

 

CTP îşi propune, până la finalul anului, plata tuturor obligaţiilor către furnizori la termenele scadente, plata obligaţiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, motivarea personalului printr-o politică salarială adecvată şi atragerea forţei de muncă deficitară şi realizarea unui serviciu de calitate pentru cetăţeni.

 

Totodată, CTP vrea să împrumute un milion de euro pentru achiziţia de autobuze rulate. Reprezentanții CTP estimează că vor achiziţiona între 10 şi 26 de autobuze second hand. Demersul companiei vine în contextul în care CTP nu a putut prelua integral contractul de furnizare a 35 de autobuze MAN încheiat de Regia Autonomă de Transport Public, care a intrat în faliment, cu o firmă din Sibiu. Din cele 35 de autobuze, CTP a preluat doar 10 autobuze, care fuseseră livrate înainte de declararea falimentului fostei regii de transport.

 

„Compania de Transport Public îşi propune să acceseze un credit de investiţii în valoare de 1.000.000 euro pentru achiziţia de mijloace de transport (10 - 26 autobuze rulate), mijloace fixe şi obiecte de inventar necesare desfăşurării activităţii de transport public sau investiţii la halele şi garajele societăţii pentru a asigura condiţii mai bune de muncă salariaţilor companiei”, se arată într-o nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.


Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).


Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).


Pagina 25 din 25

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2023 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30