fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
În scopul efectuării unei legături la o conductă de 350 mm diametru, situată la intersecția B-dului Independenței cu strada Mihai Eminescu, care va asigura continuitatea furnizării apei potabile în zona centrală a orașului Iași în situația înregistrării unor avarii, miercuri 14 decembrie 2016, în intervalul orar estimat 08.00 – 16.00, furnizarea apei potabile va fi întretruptă către utilizatorii din B-dul Independenței nr. 13, bloc A1-4, B-dul Independenței nr. 15-23, bloc B1-5 tr. 1-5, B-dul Independenței nr. 25-33, bloc C15 scările C1-C5, străzile Dr. Cehac, Rece, Mihai Eminescu, Universității, Sf. Teodor și Drăghici, PT Independenței.

 


Tomorug, directorul tehnic al Primăriei, e cel care semnează plățile și verifică lucrările prietenilor săi din PSD: Paula Vornicu, Constantin Neculau, Petra Carp. Lucrări de sute de mii de lei date pe sub mână. Coninstal și Confort Construct, firmele de casă ale șefilor din Primărie, au revenit în afacerile cu reparațiile la școli și grădinițe. Trofeul câștigat în noiembrie: 715.000 de lei. Contabilii școlilor spun că au selectat ofertele de pe SEAP, dar e o mare minciună: sistemul a înregistrat procedura OFFLINE, find făcut doar anunțul de atribuire. Firmele lui Vornicu și Neculau abia se târâie, n-au anagajați, nici utilaje. Omul-cheie este Dumitru Tomorug, întrebarea fiind dacă a acționat de capul lui sau cu aprobarea primarului. Primăria Iași s-a umplut de firme-capușă ale apropiaților PSD, devenind furnizori, sub aparența legalității, doar prin ACHIZIȚII DIRECTE.

 

Firmele-fantomă ale unor lideri din Primăria Iași și PSD și-au tras o felie importantă din bugetul de reparații la școlilor, care an de an reprezintă o captură râvnită de clienții politici. O firmă aparține Paulei Vornicu, cea mai bună prietenă a lui Dumitru Tomorug, directorul tehnic al Primăriei, iar cealaltă este a fostului viceprimar Constantin Neculau, reprezentat peste tot de Petra Carp, trezorierul PSD Iași. Coninstal SRL și Confort Construct sunt inexistente în piața liberă, depinzând exclusiv de contractele de la școli și grădinițe. Ele au primit o felie de 714.811 lei din bugetul total al Primăriei de 12 milioane de lei.
Bani buni să treacă încă un an. În 2015, Confort Construct lucrase și pentru Colegiul „Racoviță” și tot prin achiziție directă. Supraviețuirea pentru nomenclatura de partid nu este o problemă.


În vederea executării unor lucrări specifice la sistemul de distribuţie a gazelor naturale din municipiul Iaşi, alimentarea cu gaze naturale va fi sistată mâine, 18 noiembrie, începând cu ora 10.00, anunță E.ON.

 

Afectați vor fi consumatorii de pe străzile:

    Păcurari, blocuri 549, 539;

    Luca Arbore, blocuri 515, 516;

    Războieni, bloc 517;

    Serg. Gr. Ioan, bloc 518;

    Canta, blocuri 531, 532, 533, 534, 535, 502, 503, 504, 8.

 

Reluarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale se va efectua treptat, imediat după finalizarea acestor lucrări, cel mai probabil începând cu ora 14.00.

 

E.ON  solicită consumatorilor să închidă toate focurile, iar după reluarea distribuţiei gazelor naturale să supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute.

 

În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugaţi să anunţe imediat dispeceratul de urgenţă al E.ON la unul dintre numerele de telefon:

  • 800.928 (număr gratuit, apelabil din principalele reţele de telefonie fixă şi mobilă)
  • 200.928 (număr taxabil cu tarif local din reţeaua Telekom şi cu tariful operatorului din toate celelalte reţele de telefonie).

Marius Bodea și-a prezentat astăzi, raportul final de activitate la Aeroportul Iași. „Aeroportul Iaşi reprezintă primul pas spre dezvoltarea comunităţii noastre, iar succesul acestui business local îl reprezintă munca susţinută a unei întregi echipe”.

 

Aeroportul Iaşi a prezentat astăzi raportul final al activităţii de management desfăşurată în decursul ultimilor patru ani. Raportul a fost susţinut, în cadrul unei conferinţe de presă, de către Marius Bodea, preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi. La finalul mandatului său, Marius Bodea a trecut în revistă momentele decisive care au transformat Aeroportul Iaşi dintr-o simplă aerogară într-unul dintre cele mai puternice şi notabile investiţii din întreaga Moldovă.

 

Din 2012, anul venirii noii echipe manageriale, Aeroportul din Iaşi a cunoscut o dinamică spectaculoasă de dezvoltare, reuşind să acomodeze toate cerinţele de ultimă oră din domeniul aviaţiei civile mondiale. 2013 a fost anul inaugurării lucrărilor de modernizare – a fost construită o nouă pistă modernă, cu structură flexibilă, prima de acet gen din România şi a doua din Europa, o nouă cale de rulare, vechea platformă a fost înlocuită etapizat, iar noul terminal a fost finalizat în doar şase luni.         

 

 

Punctul de plecare în evoluţia Aeroportului Iaşi a fost conformarea, pe de o parte, cu normele de siguranţă şi securitate impuse de ICAO, iar în acest sens Aeroportul Iaşi a investit în infrastructura de siguranţă şi echipamentele de securitate, iar pe de altă parte, e vorba de conformare cu modelul de business aeroportuar de succes. De altfel, Aeroportul Iaşi este, în acest moment, singurul aeroport din zona Moldovei, certificat ca „Aeroport Internațional”, în urma unui proces complex de identificare şi evaluare a modului în care s-a dezvoltat, demonstrând că îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu.

 

Concomitent cu implementarea proiectului major de modernizare a infrastructurii aeroportuare, proiect finalizat cu succes anul trecut, strategia de piaţă a adus o creştere de trafic de 120% în trei ani, la 381.600 pasageri în 2015 şi, pentru prima dată în istoria sa, Aeroportul Iaşi ajunge pe podiumul aeroporturilor din România, după Cluj şi Timişoara, după ce în 2012 se afla pe locul 6. Numărul-țintă de călători prognozat anul acesta, la Aeroportul Iaşi, este de 850.000 şi este foarte probabil ca 2017 să fie anul ce va surprinde un trafic de 1.200.000 – 1.500.000 de pasageri.

 

2012 este anul lansării de noi rute externe. Conectivitatea a crescut de la o rută externă directă din Iaşi în 2012, la 16 rute externe şi patru interne, anul acesta. În 2017  vor fi legături cu 18 destinaţii externe şi cinci interne, dar planurile de extindere a portofoliului de rute vor continua. De asemenea, Iaşul este, în prezent, bază operaţională pentru trei companii aeriene care au ales să se dezvolte aici, fapt ce confirmă încă o dată importanța investiţiei atât pentru evoluţia aerogării, cât şi pentru dezvoltarea economică a regiunii de Nord-Est.

 

 

Dezvoltarea Aeroportului Iaşi s-a concretizat financiar în profit la finalul anului 2015, iar începând cu 2016, regia aeroportuară se desprinde de finanţarea Consiliului Judeţean Iaşi.  Aeroportul Iași a reuşit să atingă, în doar 3 ani, să se finanţeze singur, obţinând un profit contabil pe paliere de activitate economică aeronautică şi non aeronautică.

                

„Când am preluat conducerea Aeroportului Iaşi, am făcut acest lucru având o idee clară – să schimb mentalitatea, anume că aeroportul nu este o chestiune de moft local, ci este o necesitate. De la bun început, am plecat cu o viziune largă în ceea ce priveşte dezvoltarea aeroportului care are, iată, adresabilitate regională. Tot ce s-a întâmplat aici nu a fost întâmplător - au fost strategii, viziuni, planuri urmate consecvent. Am tratat activitatea Aeroportului Iaşi exact cum se tratează o activitate corporatistă – prin transparență, seriozitate, creativitate, echipă şi, mai ales, rezultate. Aeroportul Iaşi reprezintă primul pas spre dezvoltarea comunităţii noastre, iar succesul acestui business local îl reprezintă munca susţinută a unei întregi echipe. Am avut plăcerea să lucrez cu oameni care excelează în domeniul lor, fiecare compartiment de lucru din cadrul Aeroportului fiind un exemplu de profesionalism şi seriozitate, fie că vorbim de specialiștii pe proceduri de aeroport şi dotări de Securitate, de echipa de Operaţional, Compartimentele Marketing, Juridic şi Economic, Pompieri etc. Ingredientul ştiinţific este să ştii unde vrei să ajungi, apoi să indentifici corect instrumentele. Să construieşti echipa, să profesionalizezi oamenii, să îi motivezi.  

 

În aceşti ultimi patru ani, am reuşit să legăm Iaşul de 16 destinaţii externe, în condiţiile în care în 2012 exista una singură, iar altele noi, inclusiv zboruri interne, vor fi introduse de anul viitor. Operarea curselor spre Cluj-Napoca şi Timişoara a reprezentat un moment istoric pentru oraşul nostru şi pentru întreaga regiune de Nord-Est, dar şi una dintre cele mai mari reuşite ale Aeroportului Iaşi. De asemenea, am făcut posibilă devansarea cu un an a termenului de finalizare a noii infrastructuri aeroportuare, un lucru extrem de curajos, cred eu, şi care reprezintă un record în construcţie în România, mai ales că toate lucrările s-au desfăşurat sub trafic neîntrerupt. Suntem, de asemenea, printre cele mai sigure aeroporturi din Europa, auditul ECAC confirmând acest lucru. Rezultatele remarcabile au fost recunoscute inlcusiv pe plan internaţional. Pentru dezvoltarea susţinută într-un interval scurt de timp, Aeroportul Iaşi a primit primul feedback cu adevărat valoros, din partea ICAO, fiind prezentat la Montreal (Canada), la cel mai mare forum mondial de aviaţie, ca singurul exemplu de caz pozitiv din Europa. Am devenit, în doar patru ani,  cel mai vizibil aeroport din România, fiind prezenţi constant atât în publicaţiile de specialitate din ţară, cât şi din Europa.

 

 

Împreună cu echipa mea, am reuşit să transformăm Aeroportul Iaşi într-o afacere

a comunităţii, care aduce de două ori plus valoare locală: plus valoare directă, financiară, şi plus valoare indirectă, fiind generatorul de dezvoltare economică locală. Numai în anul 2015 Aeroportul Iaşi a virat Consiliului Judeţean 451.000 lei din chirii şi 165.000 de lei din profit. În 2016 aeroportul nostru a virat deja 576.000 lei din chirii, iar alţi 115.000 vor ajunge tot acolo până la sfârşitul anului, cel mai probabil, ceea ce înseamnă o creştere cu aproape 50 la sută faţă de anul trecut.  Anul acesta, se estimează că vor ajunge în conturile Judeţului Iaşi peste 1.500.000 de lei cotă din profit. În plus, doar în luna septembrie, valoarea serviciilor facturate a fost de 3,3 milioane lei, iar odată cu evoluţia Aeroportului Iaşi, au fost create, în total, peste 250 de locuri de muncă.

 

Performanţa este vizibilă şi în ceea ce priveşte traficul de călători pe Aeroportul Iaşi. Anul acesta ajungem la aproximativ 900.000 de pasageri, comparativ cu cei 170.000, câţi s-au înregistrat în 2012. De remarcat este faptul că prognoza de 500.000 de pasageri pentru anul 2024 a fost atinsă deja în primele şapte luni ale acestui an, iar în 2017 vom atinge pragul estimat pentru 2031, ceea ce înseamnă că toate capacităţile au ajuns la limită, iar continuarea dezvoltării infrastructurii aeroportului este absolut necesară. Noi avem deja un plan de extindere aeroportuară, iar pe termen lung, în masterplanul de dezvoltare a aeroportului am inclus realizarea infrastructurii cargo, indispensabilă unui aeroport complex şi complet.

 

Am convingerea că tot ce s-a întâmplat în ultimii ani la Aeroportul Iaşi a schimbat destinul comunităţii noastre, iar efectele modernizării aeroportului sunt vizibile. Curând, mandatul meu se va încheia, nu ştiu ce puteam face mai bine decât am realizat deja pentru că simt că am dat totul. Indiferent de „furtuni”, succesul vine doar prin sacrificii”, a declarat  Marius Bodea, preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi.

 

 


Mai multe străzi din cartierul ieșean Nicolina vor avea sistată alimentarea cu gaze naturale.

 

„În vederea cuplării unor noi conducte la sistemul de distribuţie a gazelor naturale din Cartier Nicolina din municipiul Iaşi, alimentarea cu gaze naturale va fi sistată joi, 10 noiembrie, începând cu ora 9.00 pentru consumatori de pe străzile: Carpaţi, Frumoasa, Gloriei, Muncii, Clopotari, Libertăţii, Pompieri, Lacului, Izvor, Olari şi Măgurei.

 

Reluarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale se va efectua treptat, imediat după finalizarea acestor lucrări, cel mai probabil începând cu ora 15.00.

 

Compania noastră solicită consumatorilor să închidă toate focurile, iar după reluarea distribuţiei gazelor naturale să supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute.

 

În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugaţi să anunţe imediat dispeceratul de urgenţă al E.ON la unul dintre numerele de telefon: 0800.800.928 (număr gratuit, apelabil din principalele reţele de telefonie fixă şi mobilă) sau 0265.200.928 (număr taxabil cu tarif local din reţeaua Telekom şi cu tariful operatorului din toate celelalte reţele de telefonie)”, se arată în comunicatul E.On.


Primăria Iași a autorizat fără probleme montarea de pavele pe strada Petru Movilă. Autorizația a vizat ambele trotuare concomitent. Traficul auto a fost dat peste cap, pietonii merg pe stradă.

 

Servicul de Urbanism al Primăriei Iași a dat fără să gândească de două ori o autorizație pentru începerea lucrărilor pe strada Sfântul Petru Movilă (fosta Uzinei). Lipsa de judecare a consecințelor este ușor de observat în teren.

 

 

SC Conest a băgat utilajele pe stradă, de dimineață, pentru a scoate asfaltul și betonul din trotuare și pentru a le înlocui cu pavele. Doar că, au făcut asta pe ambele părți ale străzii, în același timp. Fiecare trotuar a devenit un conglomerat de material spart cu picamerul. Consecința directă este că traficul mașinilor a fost limitat la un singur sens, prin dirijare, iar pietonii sunt obligați să-și riște pielea mergând pe stradă, pe lângă roțile unor șoferi deja stresați.

 

„Asta ni s-a spus să facem, asta am făcut. Nu comentăm noi deciziile firmei”, ne-a spus unul dintre muncitorii de la Conest care dirijează circulația.

 

 

„Pentru Petru Movilă, e vorba de lucrări de pavelare a trotuarelor, autorizație eliberată pentru întreaga ampriză a străzii (trotuar și trama stradală). Este vorba despre o situație temporară care se va rezolva în cel mai scurt timp posibil. S-a luat această decizie pentru că prognoza meteo arată că vremea se va strica și era necesară repararea străzii. O echipă de la Primărie s-a deplasat deja acolo și s-a luat până la urmă decizia de a se lucra pe un singur sens”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

 

O decizie firească – aceea de a se lucra pe un singur sens - este inutilă acum. Trotuarele de pe ambele sensuri nu mai există.

 


Uniunea Europeană îi decontează României o bună parte din costurile cu reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, deşi proiectul iniţial nu era unul european. Comisia Europeană a aprobat o plată retroactivă de 226 de milioane de euro, aproape jumătate din cât au costat lucrările la două tronsoane în lungime de 80 de kilometri.

 

Cu totul, proiectul reabilitării a însemnat o cheltuială de 835 de milioane de euro, în urma căreia pe linia Bucureşti-Constanţa trenurile de pasageri au putut circula cu o viteză maximă de 160 de kilometri la oră, iar cele de marfă cu 120 de kilometri la oră.

 

Decontările făcute acum de Comisie cresc totodată şi absorbţia de fonduri europene din exerciţiul financiar 2007-2013. Şi nu e prima dată când Uniunea Europeană îi cofinanţează României proiecte date în folosinţă în trecut.

 

În 2015 Comisia a decis să acopere împrumutul făcut de statul român pentru construcţia tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui. 305 milioane de euro au venit atunci de la Fondul de Coeziune, sumă care înseamnă 85% din costul lucrărilor la cei 51 de kilometri de drum daţi în folosinţă în 2012.

 

(Sursa: digi24.ro)


Accelerarea lucrărilor de infrastructură din acest an va scurta semnificativ durata unei călătorii cu trenul pe porţiunea românească a Coridorului IV paneuropean, care face legătură între Turcia şi Germania, astfel că trenul va deveni o opțiune în rândul publicului, a declarat directorul general al CFR SA, Marius Chiper. CFR SA, cunoscută şi ca CFR Infrastructură, este compania care administrează infrastructura de cale ferată din România, scrie News.ro.

 

Coridorul IV pan-european, lung de circa 2.000 de kilometri, face legătura între oraşele germane Dresda şi Nurnberg şi metropola turcească Istanbul, cu trecere prin Cehia, Austria, Ungaria, România şi Bulgaria.

 

Porţiunea românească a coridorului IV are circa 800 de kilometri, fiind cuprinsă între Curtici, judeţul Arad, şi Constanţa, pe traseul Curtici-Arad-Simeriu-Coşlariu-Sighişoara-Braşov-Bucureşti-Constanţa.

 

Însă lucrările pe tronsonul Simeria-Sighişoara, parte din coridor, au întârziat mai mulţi ani, dar în 2016 acestea au accelerat, iar redeschiderea circulaţia pe anumite segmente feroviare va fi făcută încă din primul trimestru al anului viitor.

 

„Începând cu noul mers al trenurilor, ce va fi implementat în luna decembrie 2016, se are în vedere într-o primă fază ridicarea vitezelor de circulaţie de la 50 km/h, cât este în prezent, la 120-140 km/h, viteză care va contribui direct la reducerea duratei de călătorie”, a spus Chiper, pentru News.ro.

 

Lucrările pe partea românească a coridorului paneuropean au acelerat în ultimul timp, la presiunea Comisiei Europene, care finanţează mare parte din lucrări.

 

Cu toate acestea, lucrările sunt mult întârziate, astfel că viteza pe porţiunea românească a coridorului rămâne cea mai mică de pe traseul paneuropean.

 

Compania care gestionează infrastructura feroviară a României, inclusiv cea de pe coridorul IV, este CFR SA.

 

Compania a finanţat în ultimii ani din surse proprii lucrări de reparaţii şi investitii în infrastructură feroviară, lucrări care au contribuit la reducerea numărului de restricţii de viteză pe întreaga reţea, de la 596 de restricţii înregistrate în anii anteriori, la 187 de restricţii în 2016.

 

În primele opt luni din acest an, CFR SA a înregistrat un profit brut de 227 milioane lei (50,4 milioane euro), potrivit raportului financiar preliminar al companiei.

 

Evoluţia financiară pozitivă s-ar putea menţine până la finalul anului, estimează şeful CFR SA.

 

Veniturile estimate pentru acest an sunt de 2,65 miliarde lei (590 milioane euro).

 

În prezent, potrivit raportului financiar, compania nu înregistrează datorii la bugetul de stat, la bugetele locale şi nici datorii rezultate din activitatea curentă a companiei.

 

Arieratele comerciale, reprezentate de datorii neplătite la timp către alte firme, s-au redus la 97,4 milioane lei în primele opt luni ale anului, în condiţiile în care în anii anteriori datoriile au atins chiar şi nivelul de un miliard de lei.

 

(Sursa: digi24.ro)


Un pictor parizian a fost obligat să îngenuncheze şi să sărute picioarele unei prinţese din Arabia Saudită, posesoarea unui impresionant palat în capitala Franţei. Prinţesa le-ar fi poruncit apoi gărzilor sale să ucidă „javra care nu merită să trăiască”.

 

Incidentul s-a petrecut pe o impresionantă proprietate privată aflată pe Foch Avenue, într-o zonă ultracentrală din Paris, la doi paşi de Arcul de Triumf. Pictorul-decorator fusese solicitat pentru lucrări de renovare şi redecorare, dar prinţesa –potrivit Daily Mail, rudă apropiată a răposatului Rege Khalid bin Abdulaziz Al Saud - a fost profund nemulţumită de modul în care artistul şi-a desfăşurat activitatea la faţa locului.

 

Eroarea impardonabilă ar fi fost gestul pictorului de a poza interioarele pe care le avea de modificat, practică devenită rutină în zilele noastre, dar care a fost interpretată prinţesă drept act de spionaj. Ea le-a ordonat isteric bodyguarzilor săi să-l lege, să-i aplice o pedeapsă fizică şi să-l oblige să-i sărute picioarele princiare.

 

După aproximativ patru oare de tortură, omul a fost scos în şuturi în stradă şi avertizat să nu se mai întoarcă niciodată în zonă. Scăpat din ghearele malacilor, rănit la cap şi cu multe alte lovituri în diverse alte zone ale corpului, artistul a mers direct la poliţie unde a depus o plângere împotriva arăboaicei.

 

(Sursa: EVZ.ro)


Președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, este revoltat de modul în care se asflatează drumul dintre localitățile Voinești și Țibănești. Într-o vizită neanunțată în teren șeful județului a găsit deficiențe majore.

 

Maricel Popa a efectuat o vizită-fulger în zonele în care sunt efectuate lucrări de reabilitare a drumurilor. Ce a găsit nu l-a mulțumit, astfel că a cerut de urgență stoparea lucrărilor.

 

 

 

În perioada următoare, vor intra în programul de întreţinere (reparaţii) următoarele tronsoane de drum judeţean:

- DJ 207 M: Şcheia – A.I.Cuza

- DJ 208J: DN 28 – Miclăuşeni – Butea

- DJ 208 R: DN 28 – Pod Şcheia – Mirceşti

- DJ 244D: Dolheşti – Ciorteşti – DN 24

- DJ 244F: Moşna – Bohotin – Grozeşti

- DJ 244G: Podu Hagiului – Cozmeşti

- DJ 246: Scânteia – Şcheia- Ipatele – Tungujei – Ţibăneşti – Tansa – Dagâţa

- DJ 248C: Budeşti – Mogoşeşti – Ciurea – Lunca Cetăţuii

- DJ 249C: din DN 24C – Roşcani

- DJ 280: Strunga – Brătuleşti – Oţeleni

- DJ 280B: Tg. Frumos – Cucuteni

- DJ 280C: Leţcani – Dumeşti

- DJ 282D: Podu Iloaiei – Popeşti

- DJ 282E: Bălţaţi – Lungani – Sineşti

- DJ 282I : Iaşi – Aeroport

- DJ 282G: limită municipiul Iaşi – Aroneanu

 

Termenul de finalizare al lucrărilor de întreținere îmbrăcăminți asfaltice este 1 noiembrie 2016. Bugetul total alocat pentru reparaţiile şi întreţinerea drumurilor judeţene este de 6 milioane de lei.

 

(Sursa: Iași TV Life)


Pagina 10 din 11

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Cartierul Austriac