fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS

Acum o săptămână Mihai Chirica afirma că nu suntem pregătiți pentru digitalizare. Într-o țară în care avem un bazin extraordinar de specialiști în programare, o țară care de-a lungul timpului a atras cele mai importante companii multinaționale și într-un oraș precum Iașul, unde giganți precum Amazon urmează să-și extindă rețeaua de business, primarul nostru ne spune că nu suntem pregătiți.

Compania IULIUS continuă dezvoltarea polului de business regional consolidat în ansamblul Palas printr-o nouă investiţie. Recent, compania a demarat lucrările de construcţie a unei noi clădiri de birouri clasa A, care va facilita crearea a peste 500 de locuri de muncă.

Pe 31 mai 2019, ansamblul multifuncțional Palas, singura inițiativă privată de regenerare urbană de amploare din Iași, sărbătorește șapte ani de la inaugurare. Compania IULIUS a realizat aici cea mai mare investiție în real estate din afara Capitalei, în valoare de 265 milioane de euro. În acest timp, primul proiect de tip mixed – use din România a contribuit semnificativ la dezvoltarea economică, turistică, socială și culturală a regiunii.

În fiecare zi, Liviu Dragnea, onoratul Líder Máximo de Teleorman, ne minte. Ne minte în față, ne minte programatic și ne minte fără nici o remușcare. Se înfățișează înaintea țării și, fără rușine, se uită în ochii noștri și ne minte.

De aproape doi ani, multinaționalele și marile companii cu capital străin au devenit subiectul principal în discursurile lui Liviu Dragnea, acuzate fiind că se sustrag de la plata taxelor. Dar de șase ani se pare, multe dintre aceste multinaționale sunt controlate de oamenii lui Dragnea de la Fisc și Curtea de Conturi, susține G4Media. Despre cine este vorba  aici.


Președintele PSD, partidul câștigător la alegerile parlamentare de duminică, a dschis primul front împotriva multinaționalelor. Întrebat ce intenții cu privire la politica economică, Liviu Dragnea a amintit de o pățanie din Piața Obor din Capitală.

 

„Ştiţi că sunt pescar pasionat şi-mi place peştele. Am fost acum două săptămâni în piaţa Obor şi întrebam de crap şi de caras. Şi mi s-a oferit, iată, ce crap din Spania avem, ce caras frumos din Ungaria (...). Dar din România ce aveţi? Am întrebat şi mi s-au arătat câteva ştiuci amărâte.

Dar România are un bazin hidrografic uriaş, de ce nu putem producem local? Asta este astăzi cea mai mare problemă în România”, a declarat Dragnea la Realitatea TV, scrie ZF.

 


Mircea Neagu vine de la marii producători globali din IT. Potențialul Focality: integrator specializat pe un domeniu, la care apelează marii jucători generaliști din industrie.

 

REPORTER DE IAȘI: Cum ați luat decizia de a prelua poziția executivă la Focality?

Mircea Neagu: Am considerat, la sfârșitul mandatului meu la o altă companie IT, că este momentul pentru o nouă provocare. Am luat în considerare mai multe variante, dar proiectul propus de acționariatul Focality a fost cel mai apropiat de ceea ce îmi doream și de ceea ce cred că este potrivit în prezent și viitorul apropiat pentru piață IT din România. Știm cu toții că ne aflăm într-un moment de reașezare a acestei piețe, atât datorită evoluțiilor tehnologice generale, cât și schimbărilor din industria IT românească. În acest context, este locul și timpul potrivit pentru consolidarea unor noi actori importanți și cred că Focality are calitățile necesare pentru ca, în următorii 2-3 ani, să ajungă să se numere printre aceștia. Sigur că un element important în coagularea acestei decizii a fost și faptul că îi cunoșteam de multă vreme pe mulți dintre acționarii și angajații companiei și le apreciam competența și determinarea.

  

- Care sunt cele mai importante evenimente de business din activitatea Focality în ultimii doi ani?

- Cred că evenimentul cel mai important, dacă poate fi numit astfel, este că Focality și-a consolidat permanent poziția de actor important în segmentul sau de piață. În acest moment, atât clienții cât și partenerii, și de ce nu competiția, cunosc atât capabilitățile firmei (care sunt de altfel într-o continuă dezvoltare în ceea ce privește soluțiile oferite și gradul lor de acoperire) cât și reputația ei de a fi finalizat întotdeauna cu succes proiectele în care a fost implicată.

 


Multinaționalele scot profitul din România prin copyright-ul drepturilor intelectuale. E lohnul hi-tech. Focality și Zebra Pay au profit/angajat peste media europeană în industria IT: peste 20.000 de euro. Giganți ca Oracle, Endava și PwC au profituri 2.000-3.000 sau 5.000 de euro pe cap de angajat. Media profiturilor declarate de firmele românești este mai mare decât cea a multinaționalelor.

 

În ultimii cinci ani, aproape un miliard de euro au fost scoşi din România de firmele multinaţionale care îşi desfăşoară activitatea la noi. Aşa susţine şeful Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Fiscului, Ionuţ Mişa. Scoaterea banilor din ţară se face prin „optimizare fiscală“, banii nefiind taxaţi în România, ci în diverse paradisuri fiscale sau în statele unde sunt localizate diverse subsidiare sau companii din acelaşi grup.

Analizând cifrele de afaceri și profiturile pe cap de angajat ale firmelor IT străine, în comparație cu cele românești, se observă o rată medie mai mare la companiile locale. În Iași surprinde că Focality și Zebra Pay surclasează la profit/angajat, giganții IT mondiali, care au subsidiare în România, multe fiind localizate în Palas.

 

Şase „grei“ de pe piaţa ieşeană

Accenture, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii tehnologice şi outsourcing, are la Iaşi 150 de angajaţi şi peste 2.000 în ţară. P entru anul trecut, Accenture Services a raportat un număr de 983 de angajaţi, o cifră de afaceri de 138.008.463 de lei şi un profit de 5.310.498 lei.

Enea, companie suedeză specializată în soluţii software pentru echipamente de reţea, are peste 100 de angajaţi la Iaşi. Furnizorul global de software pentru domeniile telecomunicaţii, aviatic, auto şi medical a raportat în 2015 un profit de 4.374.815 lei. Cifra de afaceri a fost de 41.010.916 lei, având 236 de angajați.

 

Hub-ul IT creat la Palas a creat peste 6.000 de locuri de muncă, însă randamentul pe cap de angajat este mai mic decât al firmelor românești

 

De la 12 la 150 de angajaţi

O altă firmă care activează pe piaţa ieşeană este Basware. Aceasta are sediul central în Finlanda, dar compania are deschise 12 subsidiare în Europa, SUA si Asia-Pacific, totalizând peste 1.400 de angajaţi, dintre care 150 la Iaşi. În anul 2015, firma finlandeză a declarat la Finanţe un număr mediu de 113 angajaţi la Iaşi, având o cifră de afaceri de 9.642.740 de lei şi un profit de 599.938 lei.

Yonder este o altă companie prezentă la Iaşi şi care furnizează servicii software, oferind consultanţă în inovaţie şi gestionând proiecte complexe. În anul 2015, firma a avut un număr mediu de 263 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 40.557.291 de lei şi un profit de 3.871.370 lei.

PricewaterhouseCoopers este o firmă multinaţională, cu sediul la Londra şi oferă servicii de audit şi consultanţă financiară pentru afacerile companiilor multinaţionale. În anul precedent, PwC a declarat un număr mediu de 263 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 80.343.919 de lei şi un profit de 3.330.723 lei.

Ness România a declarat Finanţelor Publice pentru anul trecut un număr de 213 de angajaţi, o cifră de afaceri de 38.163.580 de lei şi un profit de 8.952.853  lei.

Endava România SRL a avut 2015 un număr mediu de 1.381 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 217.564.864 de lei şi un profit de 36.414.944  lei, rezutând un profit per angajat de 26.368,53 lei.

Oracle România SRL a avut 2015 un număr mediu de 3.043 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 784.708.898 de lei şi un profit de  34.241.199 lei, rezutând un profit per angajat de 11.252,44 lei.

 

Profit şi pentru firmele ieşene

În raport cu aceşti coloşi la nivel mondial, firmele ieşene de IT şi cele româneşti, în general, se luptă să reziste pe piaţă şi plătesc taxe mari statului român.

Firma ieşeană Focality a avut în 2015 un număr de 35 angajaţi, cu o cifră de afaceri de 44.100.238 de lei şi un profit de 3.129.540 lei.

Centric IT Solutions România a avut în anul precedent un număr de 178 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 25.695.990 de lei şi un profit de 3.392.495 lei.

O altă firmă ieşeană, Mobilis SRL a declarat Finanţelor Publice un număr de 26 de angajaţi, o cifră de afaceri de 11.724.495 de lei şi un profit de 432.765 lei.

SCC Services România a raportat în 2015 un număr de 808 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de 57.221.441 de lei şi un profit de 3.322.084  lei.

Mind Software a avut în 2015 un număr de 290 angajaţi, cu o cifră de afaceri de 31.481.219 de lei şi un profit de 2.198.898 lei.

Zebra Pay SRL a avut 2015 un număr mediu de 9 de angajaţi, având o cifră de afaceri de 43.711.368 de lei şi un profit de 1.153.754  lei, rezutând un profit per angajat de 128.194,88 lei.

 

Citește și Iașul penibil: Primăria și-a făcut propriul FILIT, mai scump ca originalul. Suma imensă pentru o șușă cu mulți absenți

 

O fiscalitate permisivă

Analistul economic Dan Chirleşan consideră că dezvoltarea pe care a cunoscut-o industria IT la noi s-a datorat tocmai faptului că multinaţionalele nu plătesc impozitul pe profit statului român.

„Această industrie s-a dezvoltat foarte mult la noi şi datorită faptul că au fost facilităţi fiscale, adică impozitarea firmelor de IT a beneficiat de ceea ce în alte zone ale lumii beneficiază firmele din paradisurile fiscale. Multe firme de IT din România acţionează sub dreptul de proprietate intelectuală a unor multinaţionale. E un fel de lohn high-tech. Asta înseamnă că ceea ce se plăteşte ca impozit pe profit la statul român este nesemnificativ la nivelul întregii industrii. Banii nu ajung la bugetul de stat şi se regăsesc, puţin ce-i drept, doar în salariilor celor care lucrează pentru aceste multinaţionale“, precizează Dan Chirleşan.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle şi opinia unor reprezentanţi ai firmelor ieşene din industria IT, însă aceştia au refuzat să comenteze situaţia. „Nu vreau să vorbesc eu despre acest aspect“, s-a limitat să spună Nicu Popescu, de la Romsoft.

 

 

Profit/angajat – Multinaționale/Firme locale

 

STRAINE:

 

UBIS          1.251 euro

I Quest       2.006 euro

Luxoft        3.726 euro

Oracle        2.528 euro

Endava      5.925 euro

Accenture 1.213 euro

Enea          8.937 euro

Basware    1.193 euro

PwC           2.845 euro

Yonder       3.307 euro

Ness 9.      445 euro

 

ROMÂNEȘTI:

Focality               20.093 euro

Centric IT            4.282 euro

Mobilis                 3.740 euro

SCC Services     923 euro

Mind                              1.703 euro

Zebra Pay                    28.807 euro

Qualitance QBS           4.4.30 euro

DCS Fast Link    6.633 euro

Siveco Romania          6.426 euro

Bit Defender       20.678 euro


O întreagă industrie de motivat angajaţii a fost pusă la cale de firmele multinaţionale. Pensiuni, hoteluri de pe vârful munţilor sau din Delta Dunării s-au adaptat şi includ pe lista serviciilor facilităţi pentru team building-uri. 

 

Apariţia multinaţionalelor în România a adus mai multe modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor şi raporturilor dintre membrii unui grup. Astfel, s-a impus şi la noi team building-ul, prin care relaţiile dintre membrii grupului sunt îmbunătăţite prin abilităţi de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor.

 

Activităţi de „ţinut în priză”

Andreea are 29 de ani şi lucrează de cinci ani la o corporaţie cu sediul în Iaşi. La primul team building aceasta a participat în urmă cu patru ani şi, de atunci, a fost la mai multe astfel de întruniri organizate de firmă. „Înainte de a experimenta un team building, eşti tentat să spui «La ce-mi trebuie? Aş putea face orice altceva, că şi aşa serviciul îmi mănâncă mare parte din timp». După aceea, însă, te încearcă imediat dorinţa de a participa la următorul. Este adevarat că totul ţine de felul în care echipa care organizează un team buiding ştie să «aţâţe» oamenii, să le trezească curiozitatea de a afla ce urmează să facă, să le propună activităţi care să îi ţină în priză şi să nu se transforme ea însăşi în vedetă“, ne spune Andreea.

 

Exerciţiul trecerii unui om peste o sfoară prinsă de doi copaci, fără să fie atinsă, a încântat-o pe Andreea

Echipă unită, atmosferă productivă

Dincolo de rolul de a uni echipa, Marius, un tânăr în vârstă de 32 de ani care lucrează la o firmă multinaţională de şase ani, crede că rolul team building-ului este de a uni echipa şi de a scoate la iveală punctele forte ale fiecăruia. „E important să existe un mediu armonios de lucru, dar cred că prin aceste team building-uri se doreşte o echipă bine consolidată şi nu neapărat o gaşcă de prieteni. Prin aceste ieşiri se doreşte observarea abilităţilor şi a creativităţii membrilor grupului. Atingerea obiectivelor comune ale echipei se face prin interacţiunea punctelor forte ale membrilor ei“, crede Marius.

 

„Toţi pentru unul şi unul pentru toţi“

Andreea crede că la cel mai recent team building la care a participat, deşi epuizant, a fost bifat tot ceea ce trebuie să aibă o astfel de acţiune. „Ne-au fost propuse activităţi care ne-au ajutat să ne cunoaştem mai bine, pentru că într-o companie mare nu ajungi să interacţionezi foarte mult cu toţi colegii. Ne-a trezit spiritul de echipă, ne-a învăţat încă o dată că, deşi pentru unii poate părea un cliseu, comunicarea este esenţială şi că suntem un soi de muschetari care se ghidează după principiul «Toţi pentru unul şi unul pentru toţi!»“, ne explică Andreea, care adaugă că toate activităţile i-au trezit interesul: „Au fost două zile pline, în care ne-am căţărat în copac, legaţi unul de altul, pentru a trece peste obstacole, am dansat, am cântat şi am desenat împreună. Seara, am găsit soluţii la probleme ce păreau de nerezolvat cu câteva ore înainte.“

 

Citește și Invenţie inedită prezentată la Iaşi. Tălpicile minune: te ajută să slăbeşti, mâncând orice

 

Ce este vital pentru rezultatele dorite

Unul dintre exerciţiile care a pus-o cu adevărat în dificultate pe Andreea. despre care consideră că i-a testat imaginaţia, dar şi logica şi spiritul practic, a presupus să sară peste o sfoară prinsă de doi copaci, fără să o atingă. „Înainte de asta însă, am fost împărţiţi în echipe de 12 oameni. Pentru a putea începe, a trebuit să ne legăm între noi, de mâini, cu panglici, ca într-un şir indian. Şi până să trecem la executarea propriu-zisă, am încercat diverse variante, am testat, iar în final, cu ajutorul unui coleg care şi-a pus umărul la dispoziţie şi al crengilor de care ne-am agăţat, am reuşit să trecem pe rând peste sfoară fără să o atingem. Cu icnete, «aoleu-uri», râsete şi aplauze la final“, zice, zâmbind, Andreea.

 

 

Spiritul de echipă e vital

Ajutorul dat colegilor

Pentru Marius, team building-ul la care a participat recent l-a făcut să înţeleagă cât de important este să dai o mână de ajutor colegilor. „Mi-a plăcut foarte mult un exerciţiu care ne-a ajutat să înţelegem că este important să-i susţinem pe cei nou-veniţi în echipă şi că, dacă ne aflăm noi înşine în această postură, trebuie să învăţăm să filtrăm informaţiile care ajung la noi şi să ne lăsăm călăuziţi de vocea care ne poate ghida cel mai bine“, precizează Marius.

Exerciţiul a presupus formarea unor echipe de patru oameni. Doi din echipă erau legaţi la ochi, iar ceilalţi trebuiau să-i îndrume pentru a culege nişte trofee, fără a da peste obstacolele din cale - pahare cu apă şi beţe. „Marea provocare a reprezentat-o faptul că toate cele patru echipe porneau în căutarea trofeelor în acelaşi timp, ceea ce a făcut dificilă recunoaşterea vocilor coechipierilor tăi printre atâtea voci“, adaugă tânărul ieşean.


Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Go to top