Premierul interimar, Florin Cîţu a declarat, marţi, că o „guvernare liberală va aduce bunăstarea pentru toţi românii”, el precizând că vede bunăstarea la toţi românii.

* În stilul Universității de Agronomie, Paul Boișteanu, profesor de Zootehnie, a dat singur concurs pe postul de director general administrativ
* Și-a păstrat și norma întreagă de cadru didactic, predă, merge la examene, este inclusiv coordonator de doctorat
* USV are un patrimoniu imens, cum face față solicitărilor postului de director administrativ? – se întreabă experții în management universitar
* Paul Boișteanu cumulează, formal, 15 ore de muncă/zi, dar nimeni nu-i verifică programul. E un caz pentru ITM
* Practic, un ștab bugetar și-a făcut două norme, cu două salarii, în același program de lucru și la același angajator. De mâine, toată șefimea din instituțiile de stat îi poate urma exemplul
* Veniturile de profesor și director general administrativ înseamnă 300.000 de lei net/an
* Profesorul-director tocmai și-a terminat un conac în stil bucovinean la Frasin. „Am dat 50.000 de euro pe el”, spune Paul Boișteanu. „Minim 100.000 de euro”, apreciază experții în construcții

Casta agricultorilor. Studiu de caz: Corneliu Paul Boișteanu care este, în același timp, și director general administrativ și profesor la Universitatea Agronomică. Pe o normă are 7 ore pe zi, pe cealaltă reiese o medie de 8 ore zilnic. În total, scriptic, 15 ore/zi lucrătoare.

Venitul net al lui Boișteanu pe anul trecut de la universitate: 302.727 lei, cu o medie lunară de 25.227 lei, echivalentul a peste 5.100 de euro.

* În stilul Universității de Agronomie, Paul Boișteanu, profesor de Zootehnie, a dat singur concurs pe postul de director general administrativ
* Și-a păstrat și norma întreagă de cadru didactic, predă, merge la examene, este inclusiv coordonator de doctorat
* USV are un patrimoniu imens, cum face față solicitărilor postului de director administrativ? – se întreabă experții în management universitar
* Paul Boișteanu cumulează, formal, 15 ore de muncă/zi, dar nimeni nu-i verifică programul. E un caz pentru ITM
* Practic, un ștab bugetar și-a făcut două norme, cu două salarii, în același program de lucru și la același angajator. De mâine, toată șefimea din instituțiile de stat îi poate urma exemplul
* Veniturile de profesor și director general administrativ înseamnă 300.000 de lei net/an
* Profesorul-director tocmai și-a terminat un conac în stil bucovinean la Frasin. „Am dat 50.000 de euro pe el”, spune Paul Boișteanu. „Minim 100.000 de euro”, apreciază experții în construcții

Casta agricultorilor. Studiu de caz: Corneliu Paul Boișteanu care este, în același timp, și director general administrativ și profesor la Universitatea Agronomică. Pe o normă are 7 ore pe zi, pe cealaltă reiese o medie de 8 ore zilnic. În total, scriptic, 15 ore/zi lucrătoare.

Venitul net al lui Boișteanu pe anul trecut de la universitate: 302.727 lei, cu o medie lunară de 25.227 lei, echivalentul a peste 5.100 de euro.

Conducerea Băncii Naţionale a României a încasat venituri semnificativ mai mari anul trecut, în plină pandemie. Astfel, Mugur Isărescu a avut venituri totale de peste 1,16 milioane lei, din salariul de guvernator şi pensie, relatează Economedia.ro.

Numărul mediu de pensionari înregistrat în România la nivelul anului 2020 este de 5,128 milioane de persoane, în scădere cu 29.000 faţă de anul precedent. Pensia medie lunară a fost de 1.500 de lei, în creştere cu 16,1%, de la an la an, arată datele Institutului Naţional de Statistică, citate de Agerpres.

Profesioniștii trebuie să fie bine plătiți, indiferent dacă lucrează la stat sau în privat, indiferent dacă sunt pe șantier sau în birouri, spune senatorul USR PLUS Marius Bodea, însă atrage atenția că avem de-a face cu o problemă majoră atunci când, în sistemul public, veniturile sunt acordate adeseori după criterii inventate parcă pentru a răsplăti angajați leneși sau „pile” de partid. Parlamentarul ieșean susține reformarea funcției publice și criterii clare și ușor de urmărit de evaluare a personalului din sistemul bugetar.

Analiza sistemului de pensii din România arată cât de multe inechități există și mai ales cât de mari sunt diferențele privind valoarea pensiilor, în funcție de categoriile de beneficiari. Însăși denumirea de „pensii speciale” creează frustrări prin faptul că realizează o alocare disproporționată a drepturilor cuvenite în funcție de criterii subiective și nu în baza unei formule matematice care să respecte principiul contribuțiilor. În orice țară modernă, veniturile la pensie sunt raportate la procentul cu care s-a contribuit din banii primiți lunar sau anual sub formă de salariu dar și din valoarea banilor economisiți prin intermediul sistemelor de pensii private (cum ar fi pilonul III). Astfel, e normal ca o persoană ce a avut venituri mai mari să aibă o pensie mai mare pentru că fracția depusă lunar în cont însuma mai mulți bani adunați sub același procent de contribuție.

Compania Antibiotice SA (simbol ATB) a remis Bursei de Valori Bucureşti, azi, 14 august, raportul ce cuprinde rezultatele economico-financiare aferente primului semestru al anului 2020.

Veniturile procurorului Adina Florea s-au triplat după ce Regimul Dragnea a adus-o de la Constanța pentru a conduce Secţia Specială.

Directorul Unifarm acuzat de procurorii DNA că a cerut mită 760.000 de euro pentru atribuirea unui contract de achiziție de echipamente de protecție, trăiește din salariul de la Unifarm și din veniturile de membru al unor consilii de administrație.