fbpx
 
Toată lumea îi invidiază pe practicanţii acestor meserii care pot aduce venituri fabuloase. Întrebarea „Ce vrei să te faci când o să fii mare?” ar putea avea în viitor răspunsul: „Portărel!” Pe fondul avalanşei de executări silite cauzate de criza economică, practicanţii acestei meserii au obţinut în 2015, din comisioane, venituri nete imense. Cel mai mare venit brut l-a avut însă un comerciant de flori.

 

Mari surprize în topul ieşenilor care obţin venituri din profesii liberale, activităţi comerciale sau din drepturi de proprietate intelectuală, individual sau într-o formă de asociere.

 


Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia” are prevăzute pentru 2017 cheltuieli pentru investiții în sumă de 14,08 milioane lei, conform proiectului bugetului de venituri și cheltuieli publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. La Iași, aeroportul aflat în top la creşterea numărului de pasageri la nivel european, fondurile pentru investiții sunt insuficiente.

 

Veniturile totale la Aeroportul din Timișoara sunt estimate la 46,385 milioane lei, iar cheltuielile la 39,047 milioane lei, compania urmând să încheie anul cu un profit brut de 7,338 milioane lei.

 


Membrii Guvernului au ajuns la Parlament, unde a fost votat bugetul pe 2017. În discursul său în fața deputaților și senatorilor, premierul Sorin Grindeanu a spus că este un buget echilibrat, care se încadrează în ținta de deficit de 3%.

 

Bugetul de stat pe 2017 a fost adoptat cu 208 voturi pentru și 105 împotrivă, iar cel al asigurărilor sociale, cu 208 de voturi pentru și 107 împotrivă.

 


Pentru unii miniștri propuși să facă parte din cabinetul condus de Sorin Grindeanu salariul de demnitar nu va reprezenta o sursă importantă de venit, dacă ar fi să le analizăm declarațiile de avere.

 


Tot bugetul Poli Iași vine din banii ieșenilor și din drepturile TV. Nimic din vânzări, marketing, sponsorizări. Salariul președintelui Poli Iași e sfidător. Prunea nu face nimic în afară de alcătuirea lotului, realizat 100% numai din împrumuturi, ca de 20 de ani încoace. Și aici a dat rateuri: Llullaku, lăsat să plece, Grahovac, păstrat cu salariu mărit. La banii pe care îi ia, Prunea nu aduce nimic din vânzări de jucători, nu aduce oameni la stadion, nu face niciun ban din sponsorizări și marketing. E pur și simplu un întreținut pe banii statului. Locuiește într-o vilă Conest din Platoul Însorit și poate deconta cheltuieli lunare de 1.500 de euro. Singura nedumerire: mai dă cuiva din salariul său?

 

Potrivit calculelor oficiale făcute de Consiliul Director al CSM Poli Iaşi, gruparea din dealul Copoului a avut anul acesta un buget de 12.436.762 de lei. Din această sumă, la finele lunii iunie, în caseria clubului intraseră deja 9.769.076 de lei, cu 28,55% mai mult faţă de bugetul de la sfârșitul lunii iunie în 2015.

În acea perioadă, preşedintele executiv al formaţiei ieşene, Florin Prunea, clama că la Iaşi nu sunt probleme cu banii, că datoriile sunt pe zero şi că CSM Poli este una dintre puţinele echipe din Liga I care nu are probleme cu banii.

 


Tot bugetul Poli Iași vine din banii ieșenilor și din drepturile TV. Nimic din vânzări, marketing, sponsorizări. Salariul președintelui Poli Iași e sfidător. Prunea nu face nimic în afară de alcătuirea lotului, realizat 100% numai din împrumuturi, ca de 20 de ani încoace. Și aici a dat rateuri: Llullaku, lăsat să plece, Grahovac, păstrat cu salariu mărit. La banii pe care îi ia, Prunea nu aduce nimic din vânzări de jucători, nu aduce oameni la stadion, nu face niciun ban din sponsorizări și marketing. E pur și simplu un întreținut pe banii statului. Locuiește într-o vilă Conest din Platoul Însorit și poate deconta cheltuieli lunare de 1.500 de euro. Singura nedumerire: mai dă cuiva din salariul său?

 

Potrivit calculelor oficiale făcute de Consiliul Director al CSM Poli Iaşi, gruparea din dealul Copoului a avut anul acesta un buget de 12.436.762 de lei. Din această sumă, la finele lunii iunie, în caseria clubului intraseră deja 9.769.076 de lei, cu 28,55% mai mult faţă de bugetul de la sfârșitul lunii iunie în 2015.

În acea perioadă, preşedintele executiv al formaţiei ieşene, Florin Prunea, clama că la Iaşi nu sunt probleme cu banii, că datoriile sunt pe zero şi că CSM Poli este una dintre puţinele echipe din Liga I care nu are probleme cu banii.

 


Utilizarea tot mai intensă a roboţilor la locuri de muncă va duce în viitorul apropiat la o situaţie critică în care 75% dintre oamenii lumii nu vor avea un loc de muncă.

 

Un nou raport alarmant din partea ONU sugerează că perioada automatizării şi a forţelor de muncă dominate de roboţi va sosi mai repede decât s-a crezut iniţial. ONU susţine acum că două treimi din forţa de muncă umană din ţările aflate în curs de dezvoltare vor fi înlocuite de automatizare.

 

ONU susţine că va fi necesar un Venit de Bază Universal pentru întreţinerea celor 75% dintre oamenii ce vor rămâne fără un loc de muncă.

 

Anterior, Anti-Media a susţinut că jumătate din forţa de muncă americană ar putea fi înlocuită de automatizare în următoarele două decenii. Statisticile unui al raport au sugerat că automatizarea ar putea lăsa 1,7 milioane de camionagii fără o slujbă într-un deceniu.

 

Raportul UNCTAD al ONU susţine că, vorbind la o scară globală, vedem o “dezindustrializare prematură”.

 

„Utilizarea tot mai mare a roboţilor în ţările dezvoltate riscă să deterioreze avantajul tradiţional forţă de muncă-cost în ţările aflate în curs de dezvoltare”, explică raportul ONU.

 

Un alt raport tulburător din partea Băncii Mondiale susţine:

 

„Tipurile de locuri de muncă ce ar putea fi supuse automatizării este de fapt mult mai mare în ţările aflate în curs de dezvoltare decât în cele dezvoltate, unde multe dintre acele meserii au dispărut deja”.

 

Ţările aflate în curs de dezvoltare sunt sfătuite să reacţioneze la noile “tehnologii perturbatoare” prin adoptarea tehnologiei digitale radicale şi “politici macroeconomice, industriale şi sociale încurajatoare”.

 

(Sursa: Epoch Times România)


Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit procedura de declarare și stabilire a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri, iar aceasta urmează să fie aprobată prin Ordin al președintelui ANAF.

 

„Persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor menționate la art. 155 din Codul Fiscal (salarii, pensii, chirii, indemnizații etc.) datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate astfel: lunar, prin aplicarea cotei individuale de contribuție asupra bazei de calcul reprezentând valoarea salariului de bază minim brut pe țară, și au obligația să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se depune declarația, sau la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate potrivit legii, prin depunerea declarației, aplicând cota individuală de contribuție asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de 7 ori salariul de bază minim brut pe țară”, se arată într-un comunicat al ANAF transmis, luni, Agerpres.

 

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri lunare exclusiv din investiții și/sau din alte surse, sub salariul minim brut pe economie, și nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuției se suportă din alte surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate în aceleași condiții, respectiv cu aplicare cotei individuale (5,5%) la salariul minim brut pe economie.

 

„Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate se face fie lunar, până la data de 25 inclusiv a fiecărei luni, începând cu luna următoare depunerii declarației, fie la data depunerii declarației, în funcție de opțiunea exercitată de persoana fizică”, se mai arată în comunicatul ANAF.

 

(Sursa: digi24.ro)


Senatorul PNL, Dorin Dobra, s-a gândit la un mod inedit prin care statul îşi poate mări bugetul.

 

Dobra şi-a prezentat ideea pe pagina sa de Facebook: „La nuntă spălăm orice? Plecând de la convingerea personală că această țară are resurse suficiente pentru a-și susține existența chiar la un nivel onorabil, nu pot să nu subliniez revenirea în actualitate a temei nunții fiicei lui Traian Băsescu.

 

Acum aproximativ 3 ani, îi transmiteam d-lui Chițoiu, la vremea aceea ministru de Finanțe, că m-ar bucura să găsească o formulă rezonabilă și nederanjantă prin care să țină evidența financiară a acestor evenimente, având convingerea că, fie și la o nuntă medie, costurile plătite sunt undeva la 1 miliard de lei.

 

Neinteresându-mă care sunt încasările, la vremea aceea încercam să sugerez că în baza minimei evidențe de la aceste evenimente, am putea institui o taxă pentru patrimoniu, cum ar fi, de exemplu, 1 leu/ participant la nuntă.

 

Am fi pus în felul acesta și restaurantele, și casele de nunți în situația de a scoate la lumină cifrele de afaceri, încasările, nemaivorbind de toată gruparea de cântăreți, formații, ansambluri, trupe, staroști despe care, sincer, nu cred că declară undeva sumele pe care le primesc.

 

Nu de alta, dar văd că, mai nou, se folosesc aceste evenimente pentru a declara venituri dubioase la momentul necesar. Parcă și de la Bistrița am avut ceva participanți la nunta aia renumită, nu?"


Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat ieri că Mugur Isărescu a obţinut, în 2015, un venit net lunar de aproximativ 16.000 de euro, compus din salariul standard de 13.000 de euro la care se adaugă aproximativ 2,6 salarii lunare nete. Declaraţia de avere a Guvernatorului arată că Isărescu a luat mai mulţi bani de la BNR.

 

Mai precis, Mugur Isărescu a a avut un venit net de la BNR de 1.144.069 lei în 2015, conform declaraţiei de avere, ceea ce înseamnă un venit lunar de 95.339 de lei, venit care, în euro înseamnă un venit net lunar de peste 21.000 de euro (la un curs mediu pe 2015 de 4,4450 de lei pentru un euro).

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a obţinut, în 2015, un venit net lunar de aproximativ 16.000 de euro, compus din salariul standard de 13.000 de euro la care se adaugă aproximativ 2,6 salarii lunare nete, reprezentând plăţi ocazionale şi participarea la profitul instituţiei, care reprezintă încă un salariu lunar, a declarat joi purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

 

 

 

„Domnul guvernator a anunţat cifra de 13.000 de euro care constă în venituri standard lunare nete, respectiv salariul net lunar şi indemnizaţia lunară netă în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie. La aceasta se mai adaugă încă ceva (maxim 3,6 salarii lunare -n.r.), dar aceste venituri suplimentare se primesc o singură dată pe an, şi ajungem undeva la vreo 16.000 de euro în medie pe lună. Este vorba de anul 2015, pentru care avem toate datele”, a explicat Suciu.

 

Potrivit acestuia, suma suplimentară pe care guvernatorul o poate încasa anual, pe lângă salariu şi indemnizaţia de Consiliu de Administraţie, este de maxim 3,6 salarii lunare.

 

(Sursa: capital.ro)

 

 


Pagina 8 din 8

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2023 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30