Districtul Coresi Avatgarden, construit la Brașov pe fosta platformă Tractorul Districtul Coresi Avatgarden, construit la Brașov pe fosta platformă Tractorul

Orașul în oraș: cum se construiește la Viena, Paris, Cluj. Acum și Iași

Două concepte sunt la modă în România în ceea ce privește investițiile imobiliare: cel de oraș în oraș și cel de regenerare urbană. Pe scurt, proiectele de anvergură, de ordinul sutelor de milioane de euro, prevăd realizarea integrală a unor noi cartiere cu toate cele necesare: locuințe, spații de birouri, hypermarket-uri, locuri de joacă, zone verzi, restaurante, terenuri de sport, parcuri. Iar un astfel de cartier, ridicat de la zero, se face, de regulă, într-o zonă moartă din punct de vedere urban, de aici și noțiunea de regenerare.

Accesibilitate, mobilitate, factori de mediu
Un astfel de cartier oferă în primul rând avantajul că toate se întâmplă în același loc: blocul e la câteva sute de metri distanță de birou, adică de locul de muncă. Iar acesta e chiar lângă hypermarket la care ajungi printr-un parc, după ce ai luat masa la restaurantul din colț. Astfel de investiții, dezvoltate pe zeci de hectare, pun accentul pe accesibilitate, pe mobilitate și pe factorii de mediu.
1) În primul rând, majoritatea parcărilor sunt trimise în subteran. Parcajele cu câte două-trei niveluri sub pământ înseamnă mai mult spațiu la suprafață.
2) Iar la suprafață, întâietate au pietonii, bicicliștii, cei cu role. Acesta este, de fapt, un trend mondial, ca orașele să fie amenajate pentru a asigura un acces mai facil pietonilor și bicicliștilor în detrimentul celor ce folosesc autoturismul personal. Este o schimbare de paradigmă în modul în care sunt gândite orașele prezentului și viitorului. Iar noile cartiere sunt concepute după această nouă ierarhie.

3) Pentru că mașinile sunt trimise în subteran, la suprafață rămâne mai mult loc pentru amenajarea parcurilor, pentru cât mai mult spațiu verde, pentru alei și locuri de promenadă. Copaci, ierburi și flori pe clădiri nu mai reprezintă demult o noutate, iar clădirile economicoase în ceea ce înseamnă consumul de energie electrică și termică sunt realizate de orice dezvoltator imobiliar care se respectă.
Noile cartiere la nivel european
În țară sunt multiple astfel de exemple, unde noile cartiere reprezintă, fiecare, câte un ecosistem autonom care integrează trei componente principale: centrul comercial, ansamblul rezidențial și partea de birouri. E așa și la București și la Timișoara, și la Brașov, dar și la Budapesta, Viena sau Paris.

Foste platforme comuniste, readuse la viață
A doua componentă importantă a unei astfel de investiții este cea de regenerare urbană. Asta înseamnă ca zone fără atractivitate să fie readuse la viață. Este vorba despre un efort mixt, al investitorilor privați și al administrației publice. Scopul final este acela de a îmbunătăți condițiile de trai, de a crește calitatea mediului și de a impulsiona economia locală.

Conceptul de regenerare urbană, mai ales în România, a fost aplicat în fostele zone industriale ridicate de comuniști. Spre exemplu: platforma „Tractorul” de la Brașov sau zonele Băneasa și Timpuri Noi din București.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Media


Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29  

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top