fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, a anuntat astăzi, pe pagina sa de Facebook, că au fost înaintate mai multe plângeri la Parchet împotriva celor de la R.A Aeroportul International Iasi pentru mai multe nereguli sesizate de Serviciul de Audit.

 

„Conform legislației în vigoare, o dată la trei ani, se impune un audit intern în toate instituțiile din subordinea Consiliului Județean. În urma controlului periodic realizat la R.A Aeroportul Internațional Iași au fost întocmite primele Formulare de Constatare și Regularități, care atestă nereguli. Potrivit documentelor realizate de Departamentul intern de Audit al Consiliului Județean Iași, s-a constatat că:

- au fost plătite, în baza unor contracte de publicitate, servicii de care aeroportul nu a beneficiat niciodată;

-au fost puse la dispoziția unor agenți economici stații din interiorul aeroportului, fără a se încasa contravalorea tarifelor, din acești bani o parte urmând să ajungă la Consiliul Județean Iași;

- au fost efectuate majorări salariale în afara cadrului legal;

Având în vedere neregulile prezentate mai sus, Consiliul Județean Iași a înaintat plângeri penale, astfel încât organele abilitate să-i poată sancționa pe cei care se fac vinovați de aceste abateri.”, anunță președintele CJ Iași, Maricel Popa.

 

Prejudiciul constatat se ridică la jumătate de milion de lei. Auditul nu s-a încheiat, iar conducerea Aeroportului a anunțat deja că va contesta controlul.

 

La rândul său, Marius Bodea, directorul demisionar al Aeroportului Iași, a precizat în această după-amiază, la Digi24, că totul este un atac de natură politică și că instituția pe care a coordonat-o a lucrat transparent și legal. Bodea candidează pentru un post de parlamentar pe listele PNL Iași.


Consiliul Judeţean Iaşi a organizat în data de 7 noiembrie procedură de achiziţie publică pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor privind alimentarea cu energie electrică a staţiei de transfer şi sortare Ruginoasa, judeţul Iasi din cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor”.

 

Au fost depuse 5 oferte, respectiv: SC General Tehnic SRL Iaşi, SC Elmondo Com SRL Iaşi, SC Lincas SRL Iaşi, SC Electroconstrucţia Elco SA Iaşi, 3Zelectroservice SRL Piatra-Neamţ.

 

Durata contractului este de 120 zile calendaristice, de la data emiterii ordinului de începere defalcate astfel :

- Proiectare – Avizare, 90 de zile de la emiterea ordinului de începere ;

- Execuţie lucrare, 30 zile de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

 

Valoarea totală estimată: 520.981,02 lei fără TVA, din care proiectare şi asistenţă tehnică (25.000 lei fără TVA) şi lucrări (495.981,02 lei fără TVA).

 

Ofertele depuse vor intra în analiza tehnico-economică a Comisiei de Licitaţii, şi dacă vor îndeplini condiţiile solicitate, se va pronunţa asupra câştigătorului.


Nemulţumit că nu a primit bani pentru investiţii, edilul din cea mai bogată comună a Iaşului a sărit la atac. Cu ajutorul Legii informaţiilor de interes public, primarul din Miroslava vrea să afle care au fost criteriile în baza cărora au fost finanţate de către Consiliul Judeţean proiectele comunelor din Iaşi în perioada 2013-2015. Dan Niţă, care este membru PNL, afirmă că alocarea banilor a avantajat PSD, dar caută probe care să arate că lucrurile au stat astfel .

 

Edilul comunei Miroslava se războieşte în instanţă cu Consiliul Judeţean Iaşi, nemulţumit de modul în care au fost împărţit banii publici. Pentru că nu a primit sumele necesare pentru continuarea unor investiţii, primarul Dan Niţă cere mai-marilor judeţului să explice ce criterii s-au avut în vedere pentru acordarea banilor din vistieria statului.

Vrea şi daune

Iniţial edilul a cerut lămuririle de la reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ), dar pentru că nu ar fi primit toate explicaţiile solicitate s-a adresat Tribunalului Iaşi. Astfel, Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) a comunei Miroslava, prin primarul Dan Niţă, a cerut judecătorilor să oblige instituţia să îi comunice informaţiile solicitate anterior şi să plătească câte 1.000 de lei daune pentru fiecare zi de întârziere a răspunsului.

În septembrie, în baza Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, edilul ceruse CJ să-i comunice criteriile de selecţie în baza cărora instituţia şi-a fundamentat, în perioada 2013-2015, propunerile de finanţare pentru comune, propuneri transmise apoi către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Concret, Niţă a vrut să afle maniera de selectare a obiectivelor de investiţie finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

 

 

 Demers fără precedent al primarului Dan Niţă

Fonduri pentru drumuri şi şcoli

„Având în vedere că multe unităţi administrativ teritoriale au primit fonduri, vă rugăm să ne comunicaţi ce criterii au îndeplinit respectivele unităţi şi Miroslava nu le îndeplinea”, se solicita în adresa depusă, arătându-se şi cele 132 de obiective din diferite comune care au beneficiat de alocare de fonduri pentru perioada 2015-2018 şi pentru care se solicitau informaţiile. 

Printre localităţile privilegiate se numără şi Bivolari cu 11,6 milioane de lei, Ion Neculce- 11,16 milioane de lei, Vânători 14,2 milioane de lei, Mogoşeşti- 14,8 milioane de lei, Voineşti -15,6 milioane de lei, toate fondurile fiind pentru drumuri, Grajduri- 20,9 milioane lei pentru sistemul integrat de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare, Valea Seacă- 239.382 de lei pentru două şcoli şi 9 milioane de lei pentru 7 kilometri de drumuri săteşti.

Reprezentanţii CJ au răspuns edilului că pentru selectarea obiectivelor de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-au avut în vedere, printre altele, populaţia deservită, data semnării contractelor de furnizare/prestare servicii/execuţie de lucrări, numărul obiectivelor etc.

 

„Propunerile sunt făcute de minister, nu de Consiliul Judeţean. Nu am nici o responsabilitate. Se plâng? Este comuna cu cei mai mulţi bani, ei se agaţă de orice. Au început campania, iar domnul Niţă este coordonatorul acestei campanii electorale de la PNL. Liberalii merg pe scame, nu pe proiecte. De ce nu au făcut cereri pe vremea lui Adomniţei, Simirad? Domnul Niţă trebuie să dea dovadă de moralitate” Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

„Bani doar la PSD”

”Acest răspuns poate fi dificil de digerat, dar e bine să se recunoască faptul că Miroslava, prin solicitările de finanţare depuse prin Consiliul Judeţean sau direct la MDRAP, satisface criteriile de selectare la nivel maxim (maxim populaţie deservită, contracte de lucrări semnate, încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene)”, se arată în acţiunea depusă la instanţă, acţiune în care primarul s-a declarat nemulţumit de răspuns.

 

Citește și Noii „băieți deștepți” în afacerile cu Primăria. Ziarul lui Manuel Onofrei și Rareș Neamțu este ținut pe banii regiilor

 

Pentru REPORTER DE IAŞI, primarul comunei Miroslava a susţinut că alocarea fondurilor a fost făcută pe criterii politice. „Doar comunele PSD-iste au primit fonduri, o să vedeţi că nu este nicio comună liberală pe lista respectivă. Le-au dat la toţi ai lor. Noi aveam două proiecte în derulare: de asfaltare şi de canalizare, dar nu au ţinut cont”, a declarat Niţă.


Anunțat și în campania de la Locale, viitorul parc de la Lețcani are 80% din pași parcurși. În vreme ce Oradea, Cluj, Ploiești se laudă cu al treilea sau al patrulea parc industrial, noi nu-l avem nici pe primul. „Avem aproape toate avizele. Gata, îi dăm drumul”, ne asigură președintele CJ Iași, Maricel Popa. Primul ar urma să fie la Lețcani, după care urmează platforma Fortus.

 

Ploiești – cinci parcuri industriale în administrare publică, cinci private. Cluj – patru parcuri. Oradea – trei parcuri. Iași – zero. Este o realitate dură. Autoritățile locale și județene nu au reușit ca, în 26 de ani, să tragă niște utilități pe o bucată de teren și să lase investitorii să construiască și să se dezvolte. Actualul președinte al CJ Iași, Maricel Popa, susține că, în ultimele trei luni, s-au făcut aproape toți pașii și că, în câteva luni, vom avea primul parc industrial la Iași. La ce ar folosi un astfel de parc? Firme puternice ar urma să investească în hale și zone de producție, generând impozite și locuri de muncă.

Ce s-a făcut

În ultimii 27 de ani, aproape nimic, fiind singurul oraș mare din România fără niciun parc industrial. Totuși, președintele CJ Iași, Maricel Popa, spune că acum suntem mai aproape ca oricând de a avea, aproape de Iași, așa ceva. În zona Lețcani urmează să apară un teren cu toată infrastructura la gata, peste câteva luni. „Suntem la 80% cu actele. În ultimele 3 luni, am luat avize de la o grămadă de instituții. Ne lipsește avizul de la Ministerul Agriculturii să scoatem terenul de la categoria pajiști. Următorul pas este obținerea PUZ-ului de la Primăria Lețcani, care este partener și va fi acordat fără probleme. Apoi, depunem actele de licențiere ca parc industrial pentru acel teren și luăm finanțarea“, spune președintele CJ Iași.
Concret, ar fi vorba despre aproximativ 1 milion de euro, bani care să ajungă pentru toată infrastructura de pe 18 ha, în primă fază. “Există bani europeni pentru așa ceva. Facem asfaltarea, rețelelele de apă, canalizare, gaz, energie eletrică. Cel care dorește să-și facă apoi hală de producție acolo găsește toate condițiile. Își crează ulterior platforma cum dorește, fără piedici”, mai spune Maricel Popa.
Într-o primă etapă, conform documentației, parcul de la Lețcani ar urma să aibă 18 hectare. Documentele spun, însă, că poate fi extins la 50 de hectare.

 

Președintele CJ, Maricel Popa, spune că face urgent parc industrial la Lețcani. Acum acolo pasc oile

Soluția Fortus

Pentru un parc industrial al Iașului există și soluția mai complicată și mai dureroasă: platfoma Fortus. Fostul combinat important al Iașului, aflat încă în administrare specială, are un teren extrem de valoros, vânat de mulți tocmai pentru că este potrivit pentru un parc industrial. “Acolo sunt discuții legate de AVAS, trebuie preluat terenul, este ceva mai complicat dar trebuie făcuți pași în acea direcție și nu înțeleg de ce nu se mișcă lucrurile. Locația este perfectă”, ne-a spus consilierul local Eduard Boz.
Președintele CJ susține că, după crearea primului parc de la Lețcani, cel de la Fortus va urma. “Am purtat deja discuții pe această temă și, la ora asta, știm așa: fosta platformă CUG aparține unei firme în insolvență, care are un administrator special, și într-o oarecare măsură și AVAS. Acea locație, din cauza datoriilor, este a creditorilor acum. Printre creditori, cei mai importanți sunt chiar AVAS, care nu se opune unui parc industrial, Apa Vital, o companie a CJ, Primăria Iași plus alții 100. Acele datorii trebuie acoperite pentru a discuta despre preluarea platformei. Acele hale trebuie întâi vândute, în contul datoriilor, apoi clarificate actele. Nu este imposibil, dar totul este la mâna judecătorului care are dosarul. Oricum, imediat ce se clarifică statutul juridic, începem procedurile de avizare pentru al doilea parc acolo, cu aceiași pași – documente, PUZ, licențiere, finanțare”, ne-a mai spus Maricel Popa.

 

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

 

Riscăm să pierdem banii la Transagropolis

Primul parc agroindustrial din judeţul Iași este amplasat în comuna Leţcani și este denumit Transagropolis. Fermierii vor avea aici la dispoziţie spaţii pentru expunerea mărfurilor şi hale frigorifice, cu temperatura controlată, care le permit să păstreze legumele şi fructele în condiţii optime.
Proiectul este pentru agricultorii din Regiunea Nord-Est, dar și pentru cei din Ucraina sau Republica Moldova. Valoarea proiectului a fost de 18,75 milioane lei, din care 12,1 milioane de lei a fost finanţare europeană nerambursabilă.
În cadrul proiectului au fost construite spaţii de depozitare a legumelor şi fructelor, 10 celule de frig a câte 100 mp, cu un volum total de 8.000 mc, spaţii pentru liniile de procesare şi desfacere, dar şi un Centru Suport pentru Afaceri.
Problema este că încă nu există contracte pentru ocuparea de spații. Acestea se vor face până pe 13 noiembrie. „Încă nu s-au ocupat standurile. Până pe 30 decembrie trebuie ocupat în proporție de 10%. Dacă nu reușim, banii de la UE trebuie dați înapoi. Vorbim despre 2,6 mil euro”, a precizat Maricel Popa, președintele CJ Iași.

 

Avantajat de apropierea de București, Ploiești are cel mai mare parc din Europa de Est

Ploiești: parcuri imense

Peste 200 de firme își desfășoară activitatea în cele 10 parcuri industriale din Prahova. Cele 200 de firme concentrează 12% din foța de muncă din județ, în 10 amplasamente de mari dimensiuni. Prahova este pe primul loc în România în ceea ce privește parcurile industriale, fiind în același timp zona cu cel mai mare parc industrial din România și din Europa Centrală și de Est – Ploiești West Park (237.000 mp) – realizat în plină criză financiară.


Consiliul Judeţean Iaşi alocă aproximativ 100.000 lei pentru organizarea de festivaluri şi colocvii.

 

Plenul Consiliului Judeţean a dispus alocarea a 6.000 de lei pentru organizarea în comunele Lungani, Bălţaţi şi Popeşti a Festivalului cărţii şi lecturii pentru copii „Copilul căzut din poveste“, a 5.000 de lei pentru acordarea premiilor filialei ieşene a Uniunii Scriitorilor din România pentru cărţile apărute anul trecut, ca şi a 15.000 lei pentru realizarea în parteneriat cu Mitropolia a colocviului „Cărţi româneşti de învăţătură“, cu ocazia împlinii a 370 de ani de la apariţia Pravilei lui Vasile Lupu, primul cod de legi publicat în limba română.

 

Alţi 15.000 de lei ar urma să fie alocaţi pentru realizarea unui proiect transfrontalier în cooperare cu TVR Iaşi, iar 14.000 de lei pentru organizarea Festivalului de datini şi obiceiuri de Anul Nou „Datini din străbuni“ la Ruginoasa. Gala Excelenţei în Educaţie de către Inspectoratul Şcolar Judeţean urmează să fie finanţată cu 20.000 de lei.

 

O sumă de 28.000 lei a fost alocată pentru acordarea a 280 de cadouri de Crăciun copiilor cu nevoi speciale scolarizaţi în instituţiile de învăţământ aflate în administrarea Consiliului Judeţean Iaşi. Evenimentul "Fulgi de bucurie", iniţiat de consilierul judeţean Mihaela Ivancia, va avea loc în data de 16 decembrie, la Liceul Tehnologic Special „Trinitas“ din Târgu Frumos.


Maricel Popa a prezentat în şedinţa în plen de ieri a Consiliului Judeţean (CJ) un nou lot de drumuri în care lucrările efectuate au fost de proastă calitate, acuzându-l pe fostul şef al Direcţiei de Drumuri, consilierul PNL Daniel Minciună, în mandatul căruia au fost făcute studiile de fezabilitate. La rândul lor, liberalii i-au amintit lui Popa că proiectele tehnice au fost realizate şi avizate de CJ în mandatul său.

 

Preşedintele CJ Iaşi a verificat starea lucrărilor de modernizare la DJ 208I (Gura Bădiliţei-Criveşti-Vânători), o investiţie de 13.9 milioane lei.

 

 

„Rigolele carosabile sunt supraînălţate astfel încât, în cazul precipitaţiilor, toată apa se scurge în gospodăriile oamenilor. S-a dispus şi în acest caz oprirea lucrărilor”, spun șefii CJ Iași.

 

Sursa VIDEO: Iași TV Life

Preşedintele CJ a adăugat că neregulile nu reprezintă excepţii, ci mai degrabă regulă la lucrările pe drumurile judeţene. Suspendarea lucrărilor pe DJ 208I Gura Bădiliţei - Criveşti - Vânători vine după întreruperea lucrărilor de reabilitare de pei DJ 248A Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti. Acestea au fost oprite după ce preşedintele CJ a acuzat firma constructoare, Con Ted Company, că a efectuat lucrări de proastă calitate şi că ar fi turnat un strat de asfalt mai subţire decât se prevedea în caietul de sarcini.


Consiliul Judeţean Iaşi urmează să lanseze procedura de licitaţie pentru achiziţia de fructe proaspete (mere) în şcoli. Conform modificărilor legislative din cadrul OUG 24/2010 şi publicate în Monitorul Oficial în data de 12 octombrie, începând cu anul şcolar 2016-2017 vor beneficia de prevederile ordonanţei şi preşcolarii din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore.

 

În acest sens, Consiliul Judeţean Iaşi a solicitat şi primit de la ISJ situaţia actuală a numărului de copii preşcolari din judeţul Iaşi, urmând a publica procedura pe SEAP.

 

Numărul total de beneficiari ai programului este de 91.673 elevi şi preşcolari. Livrarea produselor va fi facută începând cu anul 2017.


Bătaia de joc constatată la lucrările efectuate pe DJ 248A Iaşi - Voineşti – Ţibăneşti au convins autoritățile județene să înainteze plângere penală la DNA şi la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 

Scandalul a pornit de la o vizită neanunțată efectuată de președintele CJ Iași la fața locului.

„Practic, nu s-a respectat nimic la acea lucrare. Stratul de asfalt era pe anumite porțiuni turnat direct pe pământ, iar în unele locuri asfaltul era mai subțire chiar cu 2 cm”, declara ieri șeful administrației județene.

 

Sursa VIDEO: Iași TV Life

Serviciul de audit al CJ a întocmit o notă de constatare prin care se arată că deficiențele au fost semnalată pe o distanță de aproximativ 2 km, document care stă la baza plângerii către procurori.

 

Lucrările pe DJ 248A Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti prevăd aşternerea de covoare asfaltice pe un tronson de 4,6 km în Voineşti, 7,4 km între Slobozia şi Ţibana, respectiv pe 6,5 km între Ţibana şi Glodenii Gândului. Valoarea contractului încheiat cu societatea Con Ted Company SRL se ridică la 7,2 milioane de lei, inclusiv TVA.

 

Citește și Con Ted Company SRL, dată pe mâna DNA de conducerea CJ Iași. Contractul de asfaltare de la Țibănești a fost reziliat


Consiliul Judeţean Iaşi a depus sesizare la DNA şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la calitatea lucrărilor efectuate pentru modernizarea drumului judeţean Iaşi-Ţibăneşti.

 

Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, care a spus că la dosar au fost ataşate expertizele tehnice şi juridice.

 

Referindu-se la calitatea lucrărilor, Maricel Popa a precizat că nu a fost respectată tehnologia şi că asfaltul era turnat direct peste pământ.

 

 

„Aşa cum am precizat la începutul mandatului, voi face o prioritate din reabilitarea infrastructurii rutiere şi nu voi permite niciunui constructor să-şi bată joc de banul public. Drept urmare, voi înainta la Parchet şi la Direcţia Naţională Anticorupţie o plângere penală împotriva firmei Con Ted Company SRL, pentru lucrările de mântuială realizate pe tronsonul de drum Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti. De asemenea, vom recurge şi la rezilierea acestui contract!”, a anunțat șeful CJ Iași.

 

Maricel Popa a mai spus că acest contract va fi reziliat şi în etapa următoare vor fi analizate toate lucrările care au fost făcute pentru modernizarea drumurilor judeţene din Iaşi.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


Consiliul Judeţean Iaşi a fost premiat la Gala Premiilor de Excelenţă în administraţie pentru proiectul de reabilitare al Mănăstirii Golia.

 

Pe data de 29 septembrie 2016 a avut loc cel mai important eveniment al anului din administraţia publică: cea de-a XII a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă Administraţie.ro, eveniment organizat de Portalul naţional de Administraţie publică www.Administratie.ro împreună cu Oameni şi Companii, având ca partener Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

 

În cadrul Galei au fost premiate cele mai importante proiecte derulate în acest an de către instituţiile administraţiei publice locale.

 

Consiliul Judeţean Iaşi a primit “Premiul de excelenţă pentru cele mai importante proiecte de urbanism” pentru proiectul reabilitării Mănăstirii Golia.

 

Consiliul Judetean Iaşi a implementat, alături de Primăria Iaşi, proiectul Reabilitarea Mănăstirii Golia, în două etape. Proiectul a fost finanţat în cadrul POR 2007-2013.

 

Valoarea totală a proiectului a fost de 45 milioane lei. Ansamblul creşte valoarea culturală şi turistică a zonei, a oraşului şi a întregii regiuni.

 

În prima etapă a fost refăcut lăcaşul de cult, s-a constituit Asociaţia centrul de promovare turistică şi a fost refacută strada Cuza Vodă. Aceasta leagă zona de ansamblul circuitelor istorice din centrul vechi al Iaşului.

 

Prima etapă a proiectului a primit deja recunoaştere internaţională. Astfel, proiectul a câştigat Premiul Europa Nostra şi al Uniunii Europene, la categoria Conservare, în cadrul Premiilor Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural (iunie, 2012, Portugalia).

 

În a doua etapă a proiectului au fost refăcute pictura interioară, stranele şi au fost modernizate străzile din jurul mănăstirii. Totodată, cladirea a fost iluminată architectural.

 

În urma lucrărilor, s-a reuşit reabilitarea completă a picturilor originale, restaurarea fiind asigurată de specialişti care au readus monumentul la frumuseţea lui de altădată.

 

Proiectul a constituit un exemplu de parteneriat între Consiliul Judeţean şi Primăria Iaşi, exemplu de bună practică ce poate fi urmat şi de alte administraţii din ţară.


Pagina 26 din 28

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Cartierul Austriac