Triboi, cunoscut în anii ‘90 ca mare evazionist, a lăsat în urmă o firmă „toxică”, cu 660.00 de lei datorii. Soții Triboi au cumpărat, în 2011, firma Drăgan Impex Trans SRL și n-au mai plătit nimic la bugetul local. Inspectorii Primăriei le-au pierdut urma, nereușind să le execute vila din Bucium în toți acești ani. Le-au pus sechestru, dar au continuat o corespondență nesfârșită cu o simplă cutie poștală, fixată într-o poartă permanent închisă.

Cea mai mare datorie din Iași către bugetul local o are SC Drăgan Impex Trans SRL, o firmă cu sediul în Bucium, despre care inspectorii nu mai știu mare lucru de ani de zile. Societatea a fost achiziționată de către soții Iulian Radu și Irina Alexandrescu Triboi, în luna noiembrie 2011, iar ultimele plăți către impozitele locale s-au realizat exact în luna noiembrie din acel an. „S-a încercat negocierea, s-a încercat evaluarea sediului social al firmei pentru sechestru, nu am avut succes”, spun inspectorii de la Finanțele Locale. Abia acum a fost declanșată procedura insolvenței, iar procesul se va judeca în noiembrie.

Noiembrie 2011 – ultimele plăți

Reprezentanții Finanțelor Publice Locale susțin că au încasat ultimele impozite de la SC Drăgan Impex Trans SRL în luna noiembrie 2011. Perioada corespunde cu data la care structura acționariatului a fost schimbată. Concret, pe 30 noiembrie 2011, SC Drăgan Impex Trans a trecut de la Constantin Drăgan la Irina Elena Alexandrescu Triboi. O lună mai târziu, administrator a devenit soțul acesteia, Iulian Radu Alexandrescu Triboi.

„În ceea ce privește debitorul Drăgan Impex Trans SRL, ultimele plăți la bugetul local au fost în noiembrie 2011, ca urmare a deplasării executorilor fiscali la sediul social din Dealul Bucium, care coincide cu domiciliul fiscal al actualului administrator al societății. La acea dată, câteva luni după ce au încetat plățile, s-a pus sechestru pe imobilul care aparține acționarului majoritar, Elena Irina Triboi. După înregistrarea sechestrului la OCPI Iași, administratorul societății s-a prezentat la sediul DGEFPL, unde s-a făcut un angajament de plată”, ne-au explicat inspectorii de la Finanțele Publice Locale.

Datornicii au plătit fix trei luni după aceea, iar plățile au încetat brusc, fără explicații. „Din câte susțin insepctorii Finanțelor, s-au pus popriri pe conturile din bănci, în 2012”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.

Soții Iulian și Irina Triboi sunt ca Bonnie și Clyde ai impozitelor locale. Primăria nu i-a deranjat aproape deloc

Majorare din cauza neevaluării imobilului

Începând cu anul 2013, suma pe care Drăgan Impex Trans o datorează bugetului local a crescut mult din cauza unei proceduri ce nu a fost efectuată. „Bunul imobil trebuia reevaluat, în 2013, cotele de impozitare pentru stabilirea impozitului pe clădiri asupra valorii de inventar a bunului fiind foarte ridicate: în 2013 - 20%, în 2014 - 20%, în 2015 - 40%, în 2016 - 5% din valoarea de inventar a clădirii, ceea ce a condus la o creștere importantă a sumei datorate”, au mai precizat inspectorii Finanțelor Locale.

În iulie 2013 s-a încercat o actualizare a sechestrului dar, spun inspectorii, administratorul a refuzat reevaluarea din motive financiare. Concret, nu mai plătea ratele la bancă, iar casa era ridicată prin credit ipotecar. „Direcția de Finanțe a demarat procedura de evaluare a clădirii în vederea executării prin licitație publică; executorul fiscal s-a deplasat împreună cu evaluatorul agreat de Municipiul Iași, la adresa bunului imobil, dar nu a fost întocmit raportul de evaluare pentru că nu s-a putut intra în incinta respectivă din cauza refuzului administratorului”, a mai spus Sebastian Buraga. Înștiințarea a fost lăsată degeaba la poartă. În iulie 2014, inspectorii au încercat, din nou fără succes, să evalueze clădirea.

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

Punct final în noiembrie

Între 2013 și 2015, spun funcționarii de la Finanțe Locale, ar fi fost puse popriri la diverse bănci și au fost solicitate de la ANAF informații în legătură cu bilanțul - ultimul a fost depus pe 31 decembrie 2012. „Începând cu anul 2013, administratorul societății nu a mai răspuns la telefon, orice act administrativ fiscal a fost transmis prin poștă, fiind returnat cu mențiunile: <poarta încuiată> sau <necunoscut la adresă>. În septembrie 2015, ANAF a scos la vânzare casa din Bucium, iar Finanțele Locale s-au înscris pe tabelul de creanțe cu suma actualizată la 15 septembrie – 658.439 de lei”, a mai explicat Sebastian Buraga.

Pe 18 august a fost înregistrată la Tribunalul Iași procedura insolvenței firmei, cu termen pe 16 noiembrie. Nici încercările reporterilor REPORTER DE IAȘI de a-i găsi pe soții Triboi nu au avut succes.

De cinci ani, Primăria trimite adrese la această vilă în care pare să nu mai locuiască nimeni. De cinci ani îi roagă să dea un semn

Top 20 datornici la bugetul local al Iașului: aproape 1 milion de euro

1. Drăgan Impex Trans: 658.439 lei
2. RADEF Româniafilm: 339.050 lei
3. Ermes Holding SRL București: 308.044 lei
4. Mohingab Group SRL Iași: 234.775 lei
5. Galaxy Tobacco SA Iași: 220.206 lei
6. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași: 216.522 lei
7. Impex Reval SRL Iași: 212.386 lei
8. Tutun și Ziare SRL Iași: 206.692 lei
9. Iașisting SRL Iași: 203.925 lei
10. Azra SRL Iași: 203.725 lei
11. Poieni Iași SRL: 186.074 lei
12. Optimfleet SRL: 166.643 lei
13. Autogas SRL: 153.410 lei
14. Euro Man & Cip SRL: 135.946 lei
15. Dana Point SRL: 134.852 lei
16. Amo Press Retail SRL: 132.636 lei
17. Com Agrotex SRL: 118.580 lei
18. Totalgaz Industrie SRL: 112.824 lei
19. Moldoconsulting SRL: 105.780 lei
20. ICRTI Iași: 105.246 lei

Total: 4.155.755 lei

Triboi, cunoscut în anii ‘90 ca mare evazionist, a lăsat în urmă o firmă „toxică”, cu 660.00 de lei datorii. Soții Triboi au cumpărat, în 2011, firma Drăgan Impex Trans SRL și n-au mai plătit nimic la bugetul local. Inspectorii Primăriei le-au pierdut urma, nereușind să le execute vila din Bucium în toți acești ani. Le-au pus sechestru, dar au continuat o corespondență nesfârșită cu o simplă cutie poștală, fixată într-o poartă permanent închisă.

Cea mai mare datorie din Iași către bugetul local o are SC Drăgan Impex Trans SRL, o firmă cu sediul în Bucium, despre care inspectorii nu mai știu mare lucru de ani de zile. Societatea a fost achiziționată de către soții Iulian Radu și Irina Alexandrescu Triboi, în luna noiembrie 2011, iar ultimele plăți către impozitele locale s-au realizat exact în luna noiembrie din acel an. „S-a încercat negocierea, s-a încercat evaluarea sediului social al firmei pentru sechestru, nu am avut succes”, spun inspectorii de la Finanțele Locale. Abia acum a fost declanșată procedura insolvenței, iar procesul se va judeca în noiembrie.

Noiembrie 2011 – ultimele plăți

Reprezentanții Finanțelor Publice Locale susțin că au încasat ultimele impozite de la SC Drăgan Impex Trans SRL în luna noiembrie 2011. Perioada corespunde cu data la care structura acționariatului a fost schimbată. Concret, pe 30 noiembrie 2011, SC Drăgan Impex Trans a trecut de la Constantin Drăgan la Irina Elena Alexandrescu Triboi. O lună mai târziu, administrator a devenit soțul acesteia, Iulian Radu Alexandrescu Triboi.

„În ceea ce privește debitorul Drăgan Impex Trans SRL, ultimele plăți la bugetul local au fost în noiembrie 2011, ca urmare a deplasării executorilor fiscali la sediul social din Dealul Bucium, care coincide cu domiciliul fiscal al actualului administrator al societății. La acea dată, câteva luni după ce au încetat plățile, s-a pus sechestru pe imobilul care aparține acționarului majoritar, Elena Irina Triboi. După înregistrarea sechestrului la OCPI Iași, administratorul societății s-a prezentat la sediul DGEFPL, unde s-a făcut un angajament de plată”, ne-au explicat inspectorii de la Finanțele Publice Locale.

Datornicii au plătit fix trei luni după aceea, iar plățile au încetat brusc, fără explicații. „Din câte susțin insepctorii Finanțelor, s-au pus popriri pe conturile din bănci, în 2012”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.

Soții Iulian și Irina Triboi sunt ca Bonnie și Clyde ai impozitelor locale. Primăria nu i-a deranjat aproape deloc

Majorare din cauza neevaluării imobilului

Începând cu anul 2013, suma pe care Drăgan Impex Trans o datorează bugetului local a crescut mult din cauza unei proceduri ce nu a fost efectuată. „Bunul imobil trebuia reevaluat, în 2013, cotele de impozitare pentru stabilirea impozitului pe clădiri asupra valorii de inventar a bunului fiind foarte ridicate: în 2013 - 20%, în 2014 - 20%, în 2015 - 40%, în 2016 - 5% din valoarea de inventar a clădirii, ceea ce a condus la o creștere importantă a sumei datorate”, au mai precizat inspectorii Finanțelor Locale.

În iulie 2013 s-a încercat o actualizare a sechestrului dar, spun inspectorii, administratorul a refuzat reevaluarea din motive financiare. Concret, nu mai plătea ratele la bancă, iar casa era ridicată prin credit ipotecar. „Direcția de Finanțe a demarat procedura de evaluare a clădirii în vederea executării prin licitație publică; executorul fiscal s-a deplasat împreună cu evaluatorul agreat de Municipiul Iași, la adresa bunului imobil, dar nu a fost întocmit raportul de evaluare pentru că nu s-a putut intra în incinta respectivă din cauza refuzului administratorului”, a mai spus Sebastian Buraga. Înștiințarea a fost lăsată degeaba la poartă. În iulie 2014, inspectorii au încercat, din nou fără succes, să evalueze clădirea.

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

Punct final în noiembrie

Între 2013 și 2015, spun funcționarii de la Finanțe Locale, ar fi fost puse popriri la diverse bănci și au fost solicitate de la ANAF informații în legătură cu bilanțul - ultimul a fost depus pe 31 decembrie 2012. „Începând cu anul 2013, administratorul societății nu a mai răspuns la telefon, orice act administrativ fiscal a fost transmis prin poștă, fiind returnat cu mențiunile: <poarta încuiată> sau <necunoscut la adresă>. În septembrie 2015, ANAF a scos la vânzare casa din Bucium, iar Finanțele Locale s-au înscris pe tabelul de creanțe cu suma actualizată la 15 septembrie – 658.439 de lei”, a mai explicat Sebastian Buraga.

Pe 18 august a fost înregistrată la Tribunalul Iași procedura insolvenței firmei, cu termen pe 16 noiembrie. Nici încercările reporterilor REPORTER DE IAȘI de a-i găsi pe soții Triboi nu au avut succes.

De cinci ani, Primăria trimite adrese la această vilă în care pare să nu mai locuiască nimeni. De cinci ani îi roagă să dea un semn

Top 20 datornici la bugetul local al Iașului: aproape 1 milion de euro

1. Drăgan Impex Trans: 658.439 lei
2. RADEF Româniafilm: 339.050 lei
3. Ermes Holding SRL București: 308.044 lei
4. Mohingab Group SRL Iași: 234.775 lei
5. Galaxy Tobacco SA Iași: 220.206 lei
6. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași: 216.522 lei
7. Impex Reval SRL Iași: 212.386 lei
8. Tutun și Ziare SRL Iași: 206.692 lei
9. Iașisting SRL Iași: 203.925 lei
10. Azra SRL Iași: 203.725 lei
11. Poieni Iași SRL: 186.074 lei
12. Optimfleet SRL: 166.643 lei
13. Autogas SRL: 153.410 lei
14. Euro Man & Cip SRL: 135.946 lei
15. Dana Point SRL: 134.852 lei
16. Amo Press Retail SRL: 132.636 lei
17. Com Agrotex SRL: 118.580 lei
18. Totalgaz Industrie SRL: 112.824 lei
19. Moldoconsulting SRL: 105.780 lei
20. ICRTI Iași: 105.246 lei

Total: 4.155.755 lei

După analiza temperaturilor înregistrate în ultimele nopţi şi a previziunilor meteorologice pentru următoarele zile, Veolia Energie Iaşi va porni sezonul de încălzire 2016-2017 în ziua de sâmbătă, 8 octombrie, în urma întrunirii condiţiilor prevăzute de Lege în acest sens (articolul 117 din Hotărârea de Guvern 425/1994): vor fi trecut 3 zile consecutive cu temperatura medie exterioară mai mică de 10 grade Celsius în intervalul orar 18h00 - 06h00.

Echipele noastre din teren sunt pregătite pentru a porni încălzirea la acest sfârşit de săptămâna: că de obicei, vom lucra în regim de permanentă, 24/24 ore, cu echipe suplimentare dedicate intervenţiilor de urgenţă, în caz că apar avarii la instalaţiile interioare ale clienţilor.

În primele zile după de la pornirea căldurii va funcţiona doar CET Tudor, urmând ca, cel mai probabil miercuri, 12 octombrie, să fie pornită centrala de producţie de la Holboca.

Cantitatea de combustibil de care va fi nevoie la iarnă este asigurată (deja la CET Holboca avem în depozite peste 100.000 tone de cărbune, urmând ca ultimele livrări pentru sezonul 2016-2017 să aibă loc până la sfârşitul acestei luni).

Toate punctele şi modulele termice exploatate de Veolia funcţionează automat şi încep să furnizeze încălzire în momentul în care temperatura exterioară coboară sub 14 grade Celsius, aşa cum este înregistrată de senzorii exteriori montaţi la fiecare punct/modul termic. Atunci când temperatura exterioară depăşeşte 14 grade, punctele şi modulele termice se opresc automat, în aşa fel încât clienţii să beneficieze de încălzire exact cât este nevoie, în funcţie de duritatea climatică.

Până în momentul de faţă, am început furnizarea căldurii către mai mulţi clienţi racordaţi direct la magistralele de termoficare şi alimentaţi prin modul termic individual. Este vorba despre instituţii de învăţământ (creşe, grădiniţe, licee), instituţii sanitare, hoteluri sau sedii de birouri.

„Din păcate, ţinând cont de analiza datoriilor înregistrate la plata energiei termice pe care am făcut-o în ultima perioadă, Veolia Energie Iaşi nu va putea furniza căldură încă de sâmbăta aceasta către un număr de 6.525 de apartamente (din care 500 sunt apartamente în proprietatea / gestiunea Primăriei Municipiului Iaşi - blocuri sociale, ANL). Este vorba despre asociaţiile de proprietari ai căror reprezentanţi legali (preşedinţii) au refuzat în mod repetat dialogul cu noi, în ciuda eforturilor depuse de echipa Veolia în ultimele luni”, a declarat Ana-Maria Icătoiu, director Comercial și de Comunicare.

Echipele Veolia din teren i-au informat în mod direct (prin notificări individuale la cutiile poştale) pe locatarii din blocurile respective despre suma pe care o datorează asociaţia şi despre ce trebuie făcut pentru că noi să putem furniza încălzire - este vorba, în principiu, despre semnarea de către reprezentantul legal al asociaţiei de proprietari (preşedintele) a unui protocol de plată eşalonată a datoriei.

Autoritatea Naţională pentru Turism a retras, în vederea radierii din oficiu, 1.384 de licenţe de turism emise agenţiilor turistice care nu au prezentat poliţa valabilă de asigurare.

Autoritatea Naţională pentru Turism a decis retragerea, în vederea radierii din oficiu, a licenţelor de turism emise unui număr de 1.384 operatori economici care nu au prezentat poliţa valabilă de asigurare privind asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice, în cazul insolvabilităţii sau a falimentului agenţiei de turism.

Conform unei Note publicate de ANT pe site-ul propriu, conform prevederilor HG nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare, „este interzisă desfăşurarea de activităţi turistice specifice agenţiilor de turism de către operatorii economici cu licenţă de turism expirată sau fără deţinerea poliţei valabile de asigurare privind asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice, în cazul insolvabilităţii sau a falimentului agenţiei de turism".

De asemenea, se mai prevede că „licenţa de turism şi anexa la aceasta se retrag de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile în domeniul turismului, în cazul ofertării, comercializării serviciilor/pachetelor de servicii turistice fără respectarea reglementărilor legale în vigoare".

Reprezentanţii ANT precizează că lista agenţiilor de turism care nu au făcut dovada deţinerii poliţei valabile de asigurare, precum şi cuprinsul primei notificări de intrare în legalitate (nr. 466/24.03.2016) au fost făcute publice pe site-ul www.turism.gov.ro (în perioada martie - septembrie 2016). Ulterior, Direcţia Generală Control şi Autorizare Turism din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism a notificat pentru a doua oară toţi operatorii economici care nu au făcut dovada poliţei de asigurare valabile, prin scrisoare personalizată recomandată şi prin publicarea conţinutului notificării şi a listei agenţiilor de turism notificate.

„Măsura de retragere în vederea radierii din oficiu a licenţelor de turism emise operatorilor economici în cauză asigura întărirea disciplinei privind comercializarea pachetelor de servicii turistice şi, totodată, protecţie persoanelor fizice şi juridice contractante. În concluzie, lista agenţiilor de turism pentru care s-a procedat la retragerea în vederea radierii din oficiu a licenţelor de turism acordate se publică pe site-ul www.turism.gov.ro odată cu prezenţa nota de informare. De la data publicării, operatorii economici care figurează în lista nu mai pot desfăşura activităţi specifice agenţiilor de turism", precizează reprezentanţii ANT.

Conform unei analize Keysfin, majoritatea firmelor active în sectorul turismului din România (68,6%) înregistrează dificultăţi financiare în ceea ce priveşte îndatorarea, iar datoriile totale ale unor companii s-au mărit cu peste 30%, de la 1,82 milioane lei în 2014, la 2,41 milioane lei în 2015.

Potrivit sursei citate, din totalul de 2.825 de firme active în sectorul turismului, 1.938 (respectiv 68,6%) înregistrează dificultăţi financiare în ceea ce priveşte îndatorarea. De asemenea, 1.088 de societăţi comerciale au un capital propriu negativ (39%), 850 au un grad de îndatorare ridicat (30%), 748 au pierderi operaţionale (26%), în timp ce 1.120 de firme (40%) au un nivel de lichiditate sub cel acceptat şi alte 514 reprezintă companii cu furnizori restanţi.

Datele statistice, prelucrate pe baza informaţiilor oficiale depuse la Ministerul Finanţelor, arată că în turismul românesc există, în prezent, 472 de agenţii de turism şi tour-operatori ale căror datorii au crescut între 2014 şi 2015.

„În vizorul nostru se află un total de 401 de companii unde datoriile au crescut cu peste 50% în acest an, în timp ce alte 103 firme au marcat o evoluţie negativă între 30-50%. Alte 261 de firme din sectorul turismului au marcat creşteri ale datoriilor, însă la un nivel ceva mai temperat. Sunt peste 1.000 de firme de turism, din toată ţara, care au capitaluri proprii negative. Asta înseamnă că au înregistrat pierdere care s-a reportat în fiecare an şi/sau acţionarii şi-au retras profitul neinvestind în activitatea companiei (...) În plus, sunt tot mai multe firme care îşi achita cu întârziere furnizorii, iar asta poate duce la blocaj financiar, insolventa şi chiar faliment', susţin experţii KeysFin.

Tour-operatorul Mareea şi-a anunţat la începutul lunii septembrie incapacitatea de plată şi a precizat că va cere deschiderea procedurii de insolventa, după ce, cu o lună înainte un alt mare tour-operator, Genius Travel, a intrat în insolvență.

(Sursa: Știrile Pro TV)

Primăria municipiului Botoşani intenţionează să acorde facilităţi fiscale persoanelor fizice şi juridice care înregistrează datorii la bugetul local, potrivit unui proiect de hotărâre care va fi supus aprobării consilierilor locali.

Actul normativ, iniţiat de primarul Cătălin Flutur, prevede că botoşănenii care au datorii restante la data de 30 septembrie 2016 către bugetul local vor putea beneficia de o reducere de până la 75% din majorările de întârziere datorate bugetului local.

„Este lesne de observat, în momentul în care ajuţi contribuabilul să-şi achite o datorie către bugetul local, inclusiv prin reducerea majorărilor de întârziere, adică a penalităţilor, acesta se va grăbi să-şi plătească datoriile. Ca municipalitate, prefer să încasez impozitele, fără ca oamenii să fie împovăraţi de penalizări şi atunci toată lumea are de câştigat”, a afirmat Cătălin Flutur.

Cei care vor dori scutirea de 75% din majorările de întârziere vor trebui însă să achite, integral, obligaţiile de plată aferente datei de 31 martie 2017.

O astfel de iniţiativă a mai existat la începutul anului 2016, dar perioada de acordare a acestor facilităţi a fost de numai două luni, respectiv până la data 31 martie.

(Sursa: radioiasi.ro)