Adrian Solomon și Irinel Stativă au fost amendați la începutul lunii iulie cu suma de 2.600 de lei după ce, aflați într-un fast-food din Centrul Vechi al Capitalei, au făcut scandal când li s-a cerut să poarte mască, iar apoi au adus injurii  polițiștilor chemați în shaormerie. Ulterior au mai primit două amenzi, în cuantum de 4.000 de lei, pentru că nu au purtat masca de protecție în incinta șaormeriei.

Deputaţii ALDE s-au afiliat grupului parlamentar al PSD, a anunţat, miercuri, parlamentarul Varujan Vosganian.

Patru deputați au depus, marți, cereri de afiliere la grupul parlamentar al PNL. Andrei Gerea, care a demisionat din ALDE, devine deputat independent. Anunțul oficial va fi făcut în plenul de lunea viitoare, relatează Mediafax.

Senatorul Ioan-Iustin Talpoş a anunţat, miercuri, în plenul Senatului, că din 2 octombrie va activa în grupul parlamentarilor neafiliaţi. Tot miercuri, deputaţii Cornel Itu și Horia Nasra au demisionat din PSD și s-au înscris în Pro România. Anunţul a fost făcut de Victor Ponta, liderul Pro România, pe pagina de Facebook.

Deputatul Mihăiţă Găină a informat marți conducerea forului legislativ că a demisionat din PSD şi nu va mai activa în grupul parlamentar al social-democraţilor.

Pe fundalul războiului din PSD, Victor Ponta şi-a mărit echipa cu 4 deputaţi plecaţi din tabăra lui Dragnea.

Plafoanele de obligații restante la TVA pentru care firmele vor fi introduse automat în sistemul split a fost majorat de deputații din comisia de buget cu câte un zero.

Pentru contribuabilii mari pragul va fi de peste 15.000 lei în loc de 1.500 lei, iar pentru cei mijlocii va fi de peste 10.000 lei în loc de 1.000 lei, potrivit Profit.ro. În cazul celorlalți contribuabili, inclusiv persoane fizice, pragul va fi de peste 5.000 lei. Deputații au majorat și cu câte 30 zile termenele de achitare a obligațiilor restante la TVA. Comisiei de buget i-a luat peste 5 ore să cadă de acord asupra alineatului (1) al articolului 2 din lege, care stabilește categoriile de firme care intră obligatoriu în regim de split TVA. Propunerea opoziției, dar și a senatorului PSD Eugen Teodorovici, ca firmele în insolvență să nu intre obligatoriu în sistemul plății defalcate, a fost respinsă de majoritatea deputaților, deținută de PSD.


Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.


De la 65 de ani, cât este stabilită în prezent, vârsta de pensionare pentru medicii bărbați și femei va ajunge până la 67 de ani, potrivit unui proiect de lege care a primit ieri votul decisiv în Camera Deputaților. Cei care vor vrea să obțină derogare să mai lucreze în spitalele de stat și peste această vârstă vor trebui să aducă o asigurare profesională însă. 

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănăţii a fost adoptat deja de senatori anul trecut, iar marți a primit votul decizional în Camera Deputaților. Tot ce a mai rămas pentru intrarea în vigoare a prevederilor este să fie aprobate și de șeful statului și să fie publicate în Monitorul Oficial.
 
Unul dintre amendamentele aduse proiectului în Camera Deputaților se referă la majorarea vârstei de pensionare pentru medici, indiferent de sex, de la 65 de ani, cât este acum, la 67 de ani.
 
"Medicii se pensionează la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex", prevede proiectul ce a fost adoptat marți de deputați. Motivația din spatele majorării vârstei de pensionare este lipsa de personal medical din România, potrivit comentariilor din proiect. Evident, aceștia vor putea, în continuare, să profeseze în spitale private, după ce se pensionează, arata avocatnet.ro.
 
Ca și acum, cu titlu de excepție, medicii din spitalele publice și medicii de familie vor putea să-și desfășoare activitatea la stat, în continuare, dacă obțin un aviz anual pentru asta. Numai că, potrivit proiectului, pentru a obține derogarea, medicii vor trebui să vină și cu o asigurare de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională.
 

Biroul permanent al Parlamentului de la Paris a decis să ia o decizie neașteptată: gata cu regimul special de pensii pentru deputaţii francezi. Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, promisese la Congresul de la Versailles de luna trecută o reformă în profunzime a Parlamentului: reducerea numărului de aleşi, introducerea unei doze de vot proporţional la alegerile legislative şi mai ales o moralizare a vieţii publice, transmite RFI.

 


Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top