fbpx
 
O pondere de 60,13% dintre elevii din clasele terminale de liceu care au participat la simularea examenului de Bacalaureat au luat note egale sau mai mari de 5 la Limba şi literatura română, 64,12% la proba obligatorie a profilului şi 64,75% la proba la alegere a profilului, a informat vineri Ministerul Educaţiei, printr-un comunicat de presă.

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat joi decesul unei alte persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, ostatic în Fâşia Gaza.

* Directoarea Școlii Muncelu de Sus (comuna Mogoșești-Siret) este singura din județul Iași care a aplicat la programul „Nouă ne pasă”, finanțat de Emag
* 17 elevi, de la clasa a III-a până la a VI-a, cu note foarte slabe, proveniți din familii sărace, disfuncționale, fac 5 ore de meditații săptămânal la școală: 3 de Matematică și 2 de Română
* În plus, primesc două mese calde pe zi
* Programul a început în octombrie 2020, elevii fiind de nivelul notelor 3-4
* Acum dau teste și se aproprie de media 6-7
* Ei vor fi meditați până la examenul de intrare în liceu
* „Acești copii au potențial: fără discuții îi iei de la nota 3 și îi duci la nota 7 în doi-trei ani și astfel fac un liceu și au un viitor”, spune Sorinela Brumă, directoarea școlii
* La Capacitatea din 2020, 50% din elevii din Ruralul județului Iași nu au luat nici măcar un 5 la Matematică, plasându-ne în coada clasamentului național
* Acest experiment ar putea fi aplicat pe scară largă de administrația județeană și agenții economici privați

În mediul rural, peste 20% dintre elevii de ciclul primar sau de gimnaziu au părinți care beau peste medie. Alți 20-30% au părinții plecați din țară. Au rămas cu bunicii. Cele două cifre adunate se apropie de procentul elevilor care nu iau nici măcar 5 la Evaluarea Națională.


* Directoarea Școlii Muncelu de Sus (comuna Mogoșești-Siret) este singura din județul Iași care a aplicat la programul „Nouă ne pasă”, finanțat de Emag
* 17 elevi, de la clasa a III-a până la a VI-a, cu note foarte slabe, proveniți din familii sărace, disfuncționale, fac 5 ore de meditații săptămânal la școală: 3 de Matematică și 2 de Română
* În plus, primesc două mese calde pe zi
* Programul a început în octombrie 2020, elevii fiind de nivelul notelor 3-4
* Acum dau teste și se aproprie de media 6-7
* Ei vor fi meditați până la examenul de intrare în liceu
* „Acești copii au potențial: fără discuții îi iei de la nota 3 și îi duci la nota 7 în doi-trei ani și astfel fac un liceu și au un viitor”, spune Sorinela Brumă, directoarea școlii
* La Capacitatea din 2020, 50% din elevii din Ruralul județului Iași nu au luat nici măcar un 5 la Matematică, plasându-ne în coada clasamentului național
* Acest experiment ar putea fi aplicat pe scară largă de administrația județeană și agenții economici privați

În mediul rural, peste 20% dintre elevii de ciclul primar sau de gimnaziu au părinți care beau peste medie. Alți 20-30% au părinții plecați din țară. Au rămas cu bunicii. Cele două cifre adunate se apropie de procentul elevilor care nu iau nici măcar 5 la Evaluarea Națională.


La 27 august 1989, Frontul Popular al Republicii Moldova organiza o mare adunare națională, care a impus, la 31 august 1989, adoptarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la alfabetul latin.

După ce a atribuit o poezie a lui Heinrich Heine poetului român Şt. O Iosif, Centrul Național de Examinare și Evaluare(CNEE) care a elaborat subiectele pentru simularea Evaluării Naţionale 2019 îşi cere scuze. 

O poezie a lui Heinrich Heine a fost atribuită, de autorii subiectelor la simularea evaluării naționale, poetului român St. O Iosif, cel care, de fapt, a tradus-o. Este vorba de poezia "Stai şi asculţi sub ramuri..." tradusă de poetul român în 1895 şi apărută pe 16 aprilie în același an în revista Viaţa. "Regret să constat că ne întâlnim din nou cu un malpraxis pedagogic în întocmirea subiectelor de examen pentru elevii de gimnaziu", a declarat criticul literar Luminiţa Corneanu pentru HotNews.ro. Până la ora publicării acestui text Ministerul Educației nu a făcut nicio precizare, la cererea HotNews pe această temă. 


Elevii claselor a VII-a şi a VIII-a au susținut, astăzi, proba la limba română, în cadrul testelor de Simulare Evalauare Naţională 2019.

Subiecte română simulare Evaluare Naţională 2019, clasa VIII

La Subiectul I, punctat cu 40 de puncte, elevii au avut de precizat câte un sinonim potrivit pentru sensul dintr-un text dat (poezie), al cuvintelor subliniate, de menţionat rolul unei virgule dintr-un vers, de notat patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului "suflet".

De asemenea, au avut de despărţit în silabe anumite cuvinte, de transcris două cuvinte utilizate cu sens figurat dintr-o strofă şi de explicat, în 30 - 50 de cuvinte, utilizarea unui anumit adverb.

Tot la Subiectul I, copiilor li s-a cerut să redacteze o compunere de minim 150 de cuvinte, în care să motiveze apartenenţa la genul liric a poeziei "Stai ş-asculţi sub ramuri...", de Şt. O. Iosif.

La Subiectul II, notat cu 36 de puncte, elevii au primit un text scris de Andrei Vişan, numit "Cum s-a înfiinţat Grădina Botanică din Bucureşti".În baza acestuia, elevii au au avut de rezolvat mai multe cerinţe, între care şi redactarea unei naraţiuni de 150 - 300 de cuvinte în care să prezinte o întâmplare petrecută într-un muzeu.

Subiecte română simulare Evaluare Naţională 2019, clasa VII

La Subiectul I, notat cu 40 de puncte, elevii de clasa a VII-a au primit un fragment din Făt Frumos, şi li s-a cerut să noteze câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor: faima, trist. Apoi să menţioneze rolul virgulei din enunţul: - Ştii ce. tată?

De asemenea, copiii au trebuit să explice modul de formare a unor cuvinte subliniate şi să transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: A doua zi, se duse-n herghelie şi se uită la toţi caii.

O altă cerinţă a fost să ilustreze, cu câte un exemplu din text, două trăsături ale genului epic şi să precizeze, într-un enunţ, un motiv pentru care craiul este trist şi plânge.

Tot la Subiectul I, elevii au avut de redactat, în 100 - 180 de cuvinte, rezumatul textului dat.

La Subiectul II, printre cerinţe s-a numărat redactarea unei naraţiuni de 150 - 300 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare în timpul unui atelier organizat în şcoală sau în timpul unei activităţi extraşcolare.

 

Traducătorul discursului preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, în limba română, este Dan Mărăşescu, şeful unităţii de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului UE. Acesta a spus, pentru MEDIAFAX, cum a ajuns Tusk să susţină perfect un discurs în româneşte. ”Traducerea nu a fost esenţială, dar e de mare impact faptul că a vorbit în limba română. Lucrăm şi pentru preşedintele Tusk şi pentru Preşedinţia română, pe legislaţie şi pe declaraţii politice. Am lucrat cu unii colegi din cabinetul preşedintelui Tusk. Discursul şi l-a scris singur dl. Tusk, iniţial în poloneză, apoi a fost tradus în engleză, iar pe acea variantă am lucrat eu, împreună cu un asistent al său, şi cu o colegă româncă, cu care ne-am sfătuit la soluţiile lingvistice", a declarat Dan Mărăşescu, şeful unităţii de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului Uniunii Europene, pentru MEDIAFAX.

Acesta a explicat şi cum a ajuns Donald Tusk să pronunţe cuvintele în limba română, fără probleme.

"Am şi făcut o înregistrare audio a discursului, ca să îl ajute. L-am ajutat la scris anii, cum a fost 1986, pe care i-am scris cu cuvinte. Noi, traducătorii, am fost impresionaţi de faptul că este foarte talentat la astfel de lucruri, ştie ce este ţ, ă şi ş. Am lucrat câteva ore la traducere, au mai fost modificări pe parcurs. Ne bucurăm că am putut contribui la ceva ce a devenit foarte important pentru români, am fost total surprinşi de efectul pozitiv al discursului, ne dă o satisfacţie a muncii”, a spus Mărăşescu.

Dan Mărăşescu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca iar din 2006 lucrează la Bruxelles la Consiliul Uniunii Europene ca translator.

Discursul preşedintelui Consiliului UE, în limba română, a fost aplaudat îndelung la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, care a avut loc joi seara la Ateneul Român.

Tusk a citat din Nichita Stănescu, Mircea Eliade şi a amintit de marii sportivi români, precum Nadia Comăneci şi Simona Halep, dar şi ce performanţa istorică obţinută de Steaua în anul 1986, la Sevilla, atunci când a câştigat Cupa Campionilor europeni în faţa Barcelonei.

 


În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române va fi oficiată vineri, 22 decembrie 2017, după Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire a eroilor care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român.

Slujba de pomenire a eroilor din decembrie 1989 de la Catedrala patriarhală va fi oficiată de la ora 12.00, după Sfânta Liturghie.

În zilele de 21 şi 22 decembrie 2017, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, ierarhi, preoţi şi diaconi vor oficia slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit viaţa în urmă cu 28 de ani, pentru libertatea poporului român.

În Bucureşti, slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor fi oficiate la:

Troiţa din Cimitirul Eroilor Revoluţiei (cartierul Pieptănari, sector 4), 21 decembrie 2017, ora 10.00;

Troiţele de la Piaţa Universităţii, 21 decembrie 2017, ora 12.30;

Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), 22 decembrie 2017, ora 9.00;

Troiţa de la Radio, 22 decembrie 2017, ora 10.00;

Troiţa de la Televiziune, 22 decembrie 2017, ora 11.00

Troiţa Paraşutiştilor din curtea Televiziunii, 22 decembrie 2017, ora 11.30.

Slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor mai fi oficiate de asemenea la Monumentul Eroilor căzuţi la Revoluţie (bulevardul Timişoarei, sector 6 Bucureşti) şi la Monumentul Eroilor Jandarmi (Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni).

(Agerpres/FOTO arhivă ziarulunirea.ro)

 


Pagina 1 din 2