Reporter Online

Fostul primar post-decembrist e închis la Vaslui și a cerut eliberarea după doar o treime din pedeapsă executată. Celebrul Guardian l-a premiat pentru cea mai bună fotografie cu o pasăre, realizată în 2017. Onofraș s-a prezentat în instanță  ca una dintre „cele 100 de personalități contemporane”. Procurorii n-au vrut să audă, mai stă după gratii. Țeapa trasă de Bebe unor firme de leasing e de 1,7 milioane de euro, bani păpați de mult.

UPDATE:

Ionel (Bebe) Onofraș, care a executat o treime din pedeapsa de 4 ani și 4 luni de închisoare, a fost pus în libertate. Decizia definitivă a fost luată, în 16 februarie, de magistrații Tribunalului Vaslui, iar Onofraș a părăsit penitenciarul în aceeași zi.

Închis în Penitenciarul Vaslui, Ionel Onofraș s-a numărat printre premianții unui concurs de fotografie lansat de un ziar britanic. Primul primar al Iașului de după Revoluție, condamnat într-un dosar de înșelăciune, a muncit după gratii, dar a beneficiat și de legea recursului compensatoriu. Un judecător a decis să-l pună în libertate, dar procurorii DNA au contestat decizia.

Printre personalități

Ionel (Bebe) Onofraș, care execută o pedeapsă de 4 ani și 4 luni de închisoare, a reușit de după gratii să fie unul dintre câștigătorii concursului „Bird Photographer of the Year 2017”, organizat de ziarul britanic „The Guardian”. Ieșeanul s-a remarcat la secțiunea cel mai bun portret, cu o fotografie realizată în Delta Dunării. Tot pe când își ispășea pedeapsa în Penitenciarul Vaslui, fostul edil ar fi fost inclus în „albumul omagial «România 100» ce prezintă 100 de personalități contemporane”, după cum a arătat avocatul care l-a reprezentat în fața Judecătoriei Vaslui, unde s-a discutat cererea de liberare condiționată a lui Onofraș.

„Aportul adus fotografiei”

De asemenea, a participat la 35 de programe și activități ocupaționale, a muncit după gratii, a fost recompensat de 6 ori, nu a fost sancționat disciplinar și a obținut o permisie de a ieși din penitenciar pentru 24 de ore. Pentru a-i convinge pe magistrați că se va putea integra în societate, Ionel (Bebe) Onofraș a depus la dosar o ofertă de muncă, un contract de vânzare-cumpărare  a apartamentului în care va locui după liberare, dovada veniturilor, a faptului că pentru plata prejudiciului i se oprește în fiecare lună 1/3 din pensie, precum și diplome și articole din presa națională și internațională „ce atestă aportul adus în domeniul fotografiei”.

  • Fotografia lui Bebe Onofraș, din Delta Dunării, a fost inclusă de Guardian în selecția finală

Nu s-a molipsit de la pușcăriași

„Pe perioada detenției a conviețuit, inevitabil, aproape cu toate categoriile de infractori și vine în societate fără să-și fi însușit vocabularul, comportamentul, agresivitatea, cutumele sau obiceiurile lor, lucru pe care îl apreciază la el, că nu a fost influențat. Vrea ca instanța să fie convinsă că dorește foarte mult să revină în societate, și-a asumat greșeala pe care a făcut-o, neglijența sau neatenția trebuie plătită. A încercat să respecte toate cerințele impuse în această perioadă de timp și pentru că ne aflăm la început de an roagă să i se dea speranța unui nou început în viața sa, un început bun”, a susținut Onofraș în fața instanței, confom documentelor din dosar.

Procurorii au contestat decizia

Judecătoria Vaslui a decis că ieșeanul, care are 60 de ani, îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi liberat condiționat după ce a făcut 1/3 din pedeapsă. Acesta a executat efectiv 389 de zile, la care s-au adăugat 75 zile ca urmare a muncii prestate și 72 zile câștigate în baza Legii recursului compensatoriu.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au contestat însă decizia, procesul urmând să  fie reluat pe 15 februarie la Tribunalul Vaslui.

  • Ajuns fotograf autodidact la maturitate, Bebe Onofraș s-a specializat pe portret și pe animale din natură. (CREDIT FOTO: Bebe Onofraș - La stână la Vasilica, pe Prislop)

Înșelăciune de 1,7 milioane de euro

Fostul primar a fost acuzat în 2014 de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, fiind trimis în judecată alături de alte 6 persoane. Horia Gurău, Cătălin Daniel Lovin, Lucian Pintea şi Onorică Palade, în perioada martie-iunie 2009, în baza unei înţelegeri prealabile cu Ionel Onofraş, Doina Laila Giurcanu şi Eugen Groapă, au indus în eroare mai multe societăţi de leasing cu ocazia încheierii şi executării unor contracte, având ca obiect utilaje marca XCMG (încărcătoare frontale) şi JCB (autogreder), utilaje care în realitate nu au existat, al căror preţ fusese deja plătit de proprietar furnizorului extern sau care nu corespundeau specificaţiilor tehnice, potrivit DNA.
Prejudiciul adus firmelor de leasing este de 6.867.678,46 lei şi 783.683,72 euro, pe care inculpații condamnați în dosar trebuie să îl achite. Trei dintre  aceștia au fost deja liberați condiționat.

 

.


S-au deschis șampanii la SAJ Iași la ultimul salariu. Asistentele iau peste 7.000 de lei, iar un ambulanțier 5.000-6.000 de lei. Au fost medici care au luat între 15.000 și 17.000 de lei salariu net. De la 1 martie, Guvernul mai promite o majorare, un medic primar pe Ambulanță ajunge la 30.000 de lei brut, la nivel de Franța, Anglia sau Germania. Cea mai săracă țară europeană plătește la același nivel cu bogații Europei, fără să economisească nimic și fără să facă infrastructură.

La Serviciul de Ambulanță se dau în acest moment cele mai mari salarii din țară. Nu e vorba de SAJ Iași, ci de veniturile pe ramură, fixate de Guvernul României. Veniturile sunt uriașe raportate cu orice alt sector bugetar din România, putând fi depășite doar la nivel de top management în sistemul bancar și în industria IT. Să spunem doar că un asistent pe ambulanță a ajuns să ia 7.000 de lei net. Iar din martie, conform Guvernului, mai urmează o mărire.

 

Plângeau de bucurie

Surse autorizate din interiorul SAJ Iași spun că în ziua de salariu din ianuarie s-au auzit chiote. Creșterea este substanțială. „Majorările în sector au fost exponențiale cam de la 1 iulie 2017 și urmează alte creșteri”, afirmă unul din experții SAJ consultați de REPORTER DE IAȘI, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

În multe servicii de Ambulanță din țară s-au organizat petreceri ad-hoc în ziua de salariu. Toate așteptările au fost depășite. S-au aduc fursecuri și șampanie, oamenii au plâns de bucurie. Alții au reacționat invers, s-au speriat. „Un medic mi-a spus că îi este frică să bage cardul în bancomat, pentru că nu-i vine să creadă că acest salariu este real și pentru că îi este frică de faptul că minunea nu va dura prea mult”, a povestit o angajată de la SAJ Iași.

 

Rezidentul ia mia de euro/lună

Concret, un șofer pe ambulanță a ajuns în acest moment la 5.200-5.700 de lei, salariu net. Iar de la 1 martie, dacă Guvernul se ține de cuvânt, venitul unui șofer va mai crește cu 20%. „Confirm, au fost salarii la ambulanțieri de 6.000 de lei net. Atenție, aceștia nu sunt simpli șoferi, ci au cursul de specialitate, pot interveni în teren. Se ajunge la acest salariu la cei care depășesc o normă de 160 de ore lucrate pe lună. Unii ajung la 200-220 de ore lunar”, declară expertul consultat de REPORTER DE IAȘI.

Asistentele au luat între 6.000 și 7.000 de lei net, și acestea fiind împărțite în două categorii: principale, cu studii superioare, și asistente cu studii medii.

În Serviciul de Ambulanță, salariul unui medic rezident din anul 1 a ajuns la 3.500 de lei net, la care se mai adaugă 1.000 de lei net pentru câteva gărzi. 4.500 de lei din primul an de muncă. „Noi la Iași nu avem rezidenți”, a precizat expertul.

 

Toți medicii, peste 10.000 de lei

Salariile năucitoare le iau medicii. Sunt trei categorii: primar, specialist și de medicină generală, fără concurs pe specializare. La Iași sunt în total 24 de medici. Un medic primar a câștigat în luna ianuarie între 15.000 și 17.000 de lei sumă netă! „Sunt angajați atât pe contract de gărzi cât și cu contract de muncă normal, cel de bază. Acești bani s-au plătit pe fluturașul pentru luna ianuarie, bani în mână”, precizează sursa REPORTER DE IAȘI.

Un medic specialist a luat în ianuarie între 11.000 și 12.000 de lei net, iar un medic generalist circa 10.000 de lei.

 

Creștere și mai mare din martie

Salariile medicilor de la Ambulanță vor fi și mai mari de la 1 martie. „Se aplică grilele maxime din Legea-cadru a salarizării. Sunt cele mai mari salarii din România”, confirmă expertul consultat de REPORTER. „Vom avea salariu brut de 16.000 de lei, fixat prin lege, la care se adaugă 75% sporul de periculozitate și 15% pentru weekend-uri, vor fi medici care vor avea pe fluturași 30.000 de lei salariu brut lunar. Asta înseamnă 20.000 de lei în mână”, adaugă acesta.

Acesta va fi un salariu de 4.350 de euro pentru un medic de Ambulanță din România. Practic se ajunge aproape de nivelul din Europa Occidentală, unde un medic cu toate gradele, pe același domeniu, poate lua 5.000-5.500 de euro/lună. Dar vorbim de Franța, Germania, Anglia, al căror PIB pe cap de locuitor este de 4-5 ori mai mare decât cel din România.

 

Asistentele se duc în 7.000 de lei lunar

De la 1 martie, o creștere semnificativă a salariului o vor simți și asistentele din Serviciul de Ambulanță, în special cele cu studii superioare, în timp ce șoferii și ambulanțierii vor rămâne pe la 5.000-6.000 de lei, ghinioniștii!

La SAJ Iași lucrează 24 de medici, 210 asistenți și 200 de ambulanțieri, la care se adaugă personalul TESA, ale căror venituri, deși nu sunt foarte mici, nu vor cunoaște creșteri spectaculoase. Un economist gradul 1A nu va lua mai mult decât un ambulanțier, de exemplu.

Este efortul angajaților de la Salvare unul supraomenesc, care să justifice aceste salarii de mii de euro în penultima țară din UE, ca valoare a PIB-ului? „Greul acestei munci cade pe asistente. Sunt femei care au căpătat experiență și rezolvă 80-90% din intervenții. La circa 11.000 de intervenții lunare, sub 5% sunt de competența medicilor, asistentele fac, în general, toată treaba”, afirmă surse autorizate din SAJ Iași.

Directorul Ambulanței Iași, Radu Calistru, un pic jenat: „Guvernul fixează salariile, nu noi”

Ce faci ca să meriți 10.000 de lei/lună, lucrând la stat

 

Directorul SAJ Iași, Radu Calistru, explică oficial ce fac angajații Salvării pentru salariile primite: „Medicii au program legal de şapte ore pe zi, cinci zile pe săptămână, în timp ce asistenţii, ambulanţierii şi operatorii au program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Pentru a fi acoperit programul de turnus, se fac ore suplimentare pentru a se asigura permanentizarea asistenţei. Aşa se explică de ce angajaţii sunt nevoiţi în unele cazuri să-şi ia ore suplimenatre, iar medicii să facă gărzi. Şi o gardă în sistemul de urgenţă nu se compară cu una, eventual de sâmbătă noaptea, într-un spital. Şi acolo garda este plătită dublu, pe când la noi este plătită la fel. Într-adevăr, din vara anului trecut lucrurile s-au schimbat şi gărzile sunt mai bine plătite”.

 

Multe urgențe, puține grave

Echipajele medicale ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Iaşi au avut în luna ianuarie 11.439 de solicitări. Aproape 6.000 au fost urgenţe de medicale cod roşu şi galben, alte 2.800 au fost urgenţe de cod verde. 570 au reprezentat transporturi medicale asistate sau neasistate, iar restul au reprezentat cazuri care pot fi încadrate în alte specialităţi.

Chiar dacă procentul solicitărilor pentru urgenţe medicale de cod verde şi galben a scăzut faţă de anul trecut, când era de aproape 70%, în continuare mai bine de jumătate dintre solicitări nu necesită intervenţia imediată a ambulanţei, multe cazuri putând fi rezolvate la medicul de familie sau în alte moduri.

 

Maşini învechite, personal puţin

Parcul auto al SAJ Iaşi are în momentul de faţă 66 de ambulanţe înregistrate, dintre care 86% îndeplinesc normele legale de a fi casate din cauza vechimii, cât şi a numărului mare de kilometri. „De obicei, cinci-şase ambulanţe pe tură sunt defecte şi merg la atelier pentru reparaţii sau întreţinere, ce pot dura şi câteva ore“, precizează Radu Calistru.

Din 2014, Serviciul nu a primit nicio ambulanţă nouă, deşi este pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti, la numărul de solicitări.

În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia ar trebui să lucreze în ture de 12 ore cu 24 ore pauză, urmată de o tură de 12 ore şi 48 pauză. Acest lucru nu se poate respecta dat fiind numărul mic de angajaţi. La SAJ Iaşi sunt în prezent 24 de medici, deşi ar trebui să fie cel puţin 36, deficit de personal fiind şi în privinţa asistenţilor şi al ambulanţierilor. Dintre cei 24 de medici, lunar cel puţin doi sunt în concediu.

Salariile din România le surclasează chiar și pe cele din Vest

 

Potrivit site-ului glassdoor.co.uk, în Marea Britanie, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar de 1.833 de lire sterline, adică 9.600 lei. În schimb, un paramedic la Serviciul de Ambulanţă din Londra are un salariu lunar de 3.583 de lire sterline, adică aproape 18.800 lei.

Potrivit site-ului nationalcareersservice.direct.gov.uk, salariul unui asistent pe ambulanţă porneşte de la 1.270 de lire, adică aproximativ 6.671 lei şi poate ajunge în cazul unui asistent cu experienţă la 1.645 de lire sterline, adică 8.640 lei.

Atenție, acestea sunt salariile de bază, în anunțurile de angajare, la care se adaugă sporuri ca și în România.

În Franţa, conform site-ului tindeed.fr, salariul mediu al unui medic ambulanţier este de 2.053 de euro, adică 9.546 lei, în timp ce salariul net al unui asistent, cu ani de experienţă, este de 1.529 de euro, adică 7.109 lei.

Conform site-ului neuvoo.ca, în Canada, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar mediu de 4.965 dolari canadieni, adică 14.897 lei, în timp ce un asistent are un salariu mediu de 4.428 dolari canadieni, adică 13.284 lei, iar un şofer pe ambulanţă ia 2.176 dolari canadieni, adică 6.529 lei.

Țară foarte săracă, bugetari plătiți ca în Germania

România este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, la diferență mică de Bulgaria. Efortul bugetar pentru plata medicilor la nivelul economiilor avansate din UE este uriaș. Scopul declarat: să nu mai plece medicii din țară.

Problema este că România, în ciuda creșterii economice, nu economisește nimic, ba chiar se și împrumută. Nu se construiesc autostrăzi, nu se fac centuri în jurul orașelor mari și medii, numărul spitalelor reabilitate numără anual cât degetele de la o mână, școlile rurale arată ca acum 100 de ani, iar la țară oamenii se îneacă în glod din noiembrie până în aprilie.

Guvernul PSD-ALDE, condus de facto de Liviu Dragnea a ales să plătească medicii la nivelul Uniunii Europene, deși suntem practic cea mai săracă țară europeană.

Medicii din România vor avea salarii apropiate de ale omologilor din Occident, dar PIB-ul României este de 4-5 ori mai mic. România este pe locul 70 la nivel mondial în privința PIB/cap de locuitor. Practic, din bani mult mai puțini se plătesc salarii ca într-o țară foarte bogată.

 

TOP MONDIAL PIB/CAP DE LOCUITOR (2015)

1. Luxemburg – 101.994 dolari

13. Marea Britanie – 43.902

14. Austria – 43.724

16. Canada – 43.413

18. Germania – 40.952

21. Franța - 37.653

26. Italia – 29.867

29. Spania – 26.823

40. Cehia – 17.570

70. România – 8.956

I-au surclasat pe profesori

În urma ultimelor creşteri salariale, în învăţământul universitar, un profesor universitar are un salariu net între 3.173 lei-6.901 lei. Un conferenţiar universitar are un salariu maxim de 4.348 de lei, iar asistentul universitar ia între 1.978 şi 2.715 lei.

În preuniversitar, un profesor debutant are un salariu net de aproximativ 2.000 de lei, iar un profesor cu 40 de ani de experienţă la catedră şi grad I are între 2.045 lei şi 3.948 lei. Cei care au gradul II au un salariu maxim de 3.324 de lei. Un director de şcoală ia aproximativ 4.800 de lei, iar inspectorul şcolar general ia cel mult 6.100 de lei pe lună.

 

Salariile sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii, iar bugetul este tot de minister avizat. Noi nu stabilim salarii.”

Radu Calistru, manager general Ambulanţa Iaşi


S-au deschis șampanii la SAJ Iași la ultimul salariu. Asistentele iau peste 7.000 de lei, iar un ambulanțier 5.000-6.000 de lei. Au fost medici care au luat între 15.000 și 17.000 de lei salariu net. De la 1 martie, Guvernul mai promite o majorare, un medic primar pe Ambulanță ajunge la 30.000 de lei brut, la nivel de Franța, Anglia sau Germania. Cea mai săracă țară europeană plătește la același nivel cu bogații Europei, fără să economisească nimic și fără să facă infrastructură.

La Serviciul de Ambulanță se dau în acest moment cele mai mari salarii din țară. Nu e vorba de SAJ Iași, ci de veniturile pe ramură, fixate de Guvernul României. Veniturile sunt uriașe raportate cu orice alt sector bugetar din România, putând fi depășite doar la nivel de top management în sistemul bancar și în industria IT. Să spunem doar că un asistent pe ambulanță a ajuns să ia 7.000 de lei net. Iar din martie, conform Guvernului, mai urmează o mărire.

 

Plângeau de bucurie

Surse autorizate din interiorul SAJ Iași spun că în ziua de salariu din ianuarie s-au auzit chiote. Creșterea este substanțială. „Majorările în sector au fost exponențiale cam de la 1 iulie 2017 și urmează alte creșteri”, afirmă unul din experții SAJ consultați de REPORTER DE IAȘI, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

În multe servicii de Ambulanță din țară s-au organizat petreceri ad-hoc în ziua de salariu. Toate așteptările au fost depășite. S-au aduc fursecuri și șampanie, oamenii au plâns de bucurie. Alții au reacționat invers, s-au speriat. „Un medic mi-a spus că îi este frică să bage cardul în bancomat, pentru că nu-i vine să creadă că acest salariu este real și pentru că îi este frică de faptul că minunea nu va dura prea mult”, a povestit o angajată de la SAJ Iași.

 

Rezidentul ia mia de euro/lună

Concret, un șofer pe ambulanță a ajuns în acest moment la 5.200-5.700 de lei, salariu net. Iar de la 1 martie, dacă Guvernul se ține de cuvânt, venitul unui șofer va mai crește cu 20%. „Confirm, au fost salarii la ambulanțieri de 6.000 de lei net. Atenție, aceștia nu sunt simpli șoferi, ci au cursul de specialitate, pot interveni în teren. Se ajunge la acest salariu la cei care depășesc o normă de 160 de ore lucrate pe lună. Unii ajung la 200-220 de ore lunar”, declară expertul consultat de REPORTER DE IAȘI.

Asistentele au luat între 6.000 și 7.000 de lei net, și acestea fiind împărțite în două categorii: principale, cu studii superioare, și asistente cu studii medii.

În Serviciul de Ambulanță, salariul unui medic rezident din anul 1 a ajuns la 3.500 de lei net, la care se mai adaugă 1.000 de lei net pentru câteva gărzi. 4.500 de lei din primul an de muncă. „Noi la Iași nu avem rezidenți”, a precizat expertul.

 

Toți medicii, peste 10.000 de lei

Salariile năucitoare le iau medicii. Sunt trei categorii: primar, specialist și de medicină generală, fără concurs pe specializare. La Iași sunt în total 24 de medici. Un medic primar a câștigat în luna ianuarie între 15.000 și 17.000 de lei sumă netă! „Sunt angajați atât pe contract de gărzi cât și cu contract de muncă normal, cel de bază. Acești bani s-au plătit pe fluturașul pentru luna ianuarie, bani în mână”, precizează sursa REPORTER DE IAȘI.

Un medic specialist a luat în ianuarie între 11.000 și 12.000 de lei net, iar un medic generalist circa 10.000 de lei.

 

Creștere și mai mare din martie

Salariile medicilor de la Ambulanță vor fi și mai mari de la 1 martie. „Se aplică grilele maxime din Legea-cadru a salarizării. Sunt cele mai mari salarii din România”, confirmă expertul consultat de REPORTER. „Vom avea salariu brut de 16.000 de lei, fixat prin lege, la care se adaugă 75% sporul de periculozitate și 15% pentru weekend-uri, vor fi medici care vor avea pe fluturași 30.000 de lei salariu brut lunar. Asta înseamnă 20.000 de lei în mână”, adaugă acesta.

Acesta va fi un salariu de 4.350 de euro pentru un medic de Ambulanță din România. Practic se ajunge aproape de nivelul din Europa Occidentală, unde un medic cu toate gradele, pe același domeniu, poate lua 5.000-5.500 de euro/lună. Dar vorbim de Franța, Germania, Anglia, al căror PIB pe cap de locuitor este de 4-5 ori mai mare decât cel din România.

 

Asistentele se duc în 7.000 de lei lunar

De la 1 martie, o creștere semnificativă a salariului o vor simți și asistentele din Serviciul de Ambulanță, în special cele cu studii superioare, în timp ce șoferii și ambulanțierii vor rămâne pe la 5.000-6.000 de lei, ghinioniștii!

La SAJ Iași lucrează 24 de medici, 210 asistenți și 200 de ambulanțieri, la care se adaugă personalul TESA, ale căror venituri, deși nu sunt foarte mici, nu vor cunoaște creșteri spectaculoase. Un economist gradul 1A nu va lua mai mult decât un ambulanțier, de exemplu.

Este efortul angajaților de la Salvare unul supraomenesc, care să justifice aceste salarii de mii de euro în penultima țară din UE, ca valoare a PIB-ului? „Greul acestei munci cade pe asistente. Sunt femei care au căpătat experiență și rezolvă 80-90% din intervenții. La circa 11.000 de intervenții lunare, sub 5% sunt de competența medicilor, asistentele fac, în general, toată treaba”, afirmă surse autorizate din SAJ Iași.

Directorul Ambulanței Iași, Radu Calistru, un pic jenat: „Guvernul fixează salariile, nu noi”

Ce faci ca să meriți 10.000 de lei/lună, lucrând la stat

 

Directorul SAJ Iași, Radu Calistru, explică oficial ce fac angajații Salvării pentru salariile primite: „Medicii au program legal de şapte ore pe zi, cinci zile pe săptămână, în timp ce asistenţii, ambulanţierii şi operatorii au program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Pentru a fi acoperit programul de turnus, se fac ore suplimentare pentru a se asigura permanentizarea asistenţei. Aşa se explică de ce angajaţii sunt nevoiţi în unele cazuri să-şi ia ore suplimenatre, iar medicii să facă gărzi. Şi o gardă în sistemul de urgenţă nu se compară cu una, eventual de sâmbătă noaptea, într-un spital. Şi acolo garda este plătită dublu, pe când la noi este plătită la fel. Într-adevăr, din vara anului trecut lucrurile s-au schimbat şi gărzile sunt mai bine plătite”.

 

Multe urgențe, puține grave

Echipajele medicale ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Iaşi au avut în luna ianuarie 11.439 de solicitări. Aproape 6.000 au fost urgenţe de medicale cod roşu şi galben, alte 2.800 au fost urgenţe de cod verde. 570 au reprezentat transporturi medicale asistate sau neasistate, iar restul au reprezentat cazuri care pot fi încadrate în alte specialităţi.

Chiar dacă procentul solicitărilor pentru urgenţe medicale de cod verde şi galben a scăzut faţă de anul trecut, când era de aproape 70%, în continuare mai bine de jumătate dintre solicitări nu necesită intervenţia imediată a ambulanţei, multe cazuri putând fi rezolvate la medicul de familie sau în alte moduri.

 

Maşini învechite, personal puţin

Parcul auto al SAJ Iaşi are în momentul de faţă 66 de ambulanţe înregistrate, dintre care 86% îndeplinesc normele legale de a fi casate din cauza vechimii, cât şi a numărului mare de kilometri. „De obicei, cinci-şase ambulanţe pe tură sunt defecte şi merg la atelier pentru reparaţii sau întreţinere, ce pot dura şi câteva ore“, precizează Radu Calistru.

Din 2014, Serviciul nu a primit nicio ambulanţă nouă, deşi este pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti, la numărul de solicitări.

În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia ar trebui să lucreze în ture de 12 ore cu 24 ore pauză, urmată de o tură de 12 ore şi 48 pauză. Acest lucru nu se poate respecta dat fiind numărul mic de angajaţi. La SAJ Iaşi sunt în prezent 24 de medici, deşi ar trebui să fie cel puţin 36, deficit de personal fiind şi în privinţa asistenţilor şi al ambulanţierilor. Dintre cei 24 de medici, lunar cel puţin doi sunt în concediu.

Salariile din România le surclasează chiar și pe cele din Vest

 

Potrivit site-ului glassdoor.co.uk, în Marea Britanie, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar de 1.833 de lire sterline, adică 9.600 lei. În schimb, un paramedic la Serviciul de Ambulanţă din Londra are un salariu lunar de 3.583 de lire sterline, adică aproape 18.800 lei.

Potrivit site-ului nationalcareersservice.direct.gov.uk, salariul unui asistent pe ambulanţă porneşte de la 1.270 de lire, adică aproximativ 6.671 lei şi poate ajunge în cazul unui asistent cu experienţă la 1.645 de lire sterline, adică 8.640 lei.

Atenție, acestea sunt salariile de bază, în anunțurile de angajare, la care se adaugă sporuri ca și în România.

În Franţa, conform site-ului tindeed.fr, salariul mediu al unui medic ambulanţier este de 2.053 de euro, adică 9.546 lei, în timp ce salariul net al unui asistent, cu ani de experienţă, este de 1.529 de euro, adică 7.109 lei.

Conform site-ului neuvoo.ca, în Canada, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar mediu de 4.965 dolari canadieni, adică 14.897 lei, în timp ce un asistent are un salariu mediu de 4.428 dolari canadieni, adică 13.284 lei, iar un şofer pe ambulanţă ia 2.176 dolari canadieni, adică 6.529 lei.

Țară foarte săracă, bugetari plătiți ca în Germania

România este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, la diferență mică de Bulgaria. Efortul bugetar pentru plata medicilor la nivelul economiilor avansate din UE este uriaș. Scopul declarat: să nu mai plece medicii din țară.

Problema este că România, în ciuda creșterii economice, nu economisește nimic, ba chiar se și împrumută. Nu se construiesc autostrăzi, nu se fac centuri în jurul orașelor mari și medii, numărul spitalelor reabilitate numără anual cât degetele de la o mână, școlile rurale arată ca acum 100 de ani, iar la țară oamenii se îneacă în glod din noiembrie până în aprilie.

Guvernul PSD-ALDE, condus de facto de Liviu Dragnea a ales să plătească medicii la nivelul Uniunii Europene, deși suntem practic cea mai săracă țară europeană.

Medicii din România vor avea salarii apropiate de ale omologilor din Occident, dar PIB-ul României este de 4-5 ori mai mic. România este pe locul 70 la nivel mondial în privința PIB/cap de locuitor. Practic, din bani mult mai puțini se plătesc salarii ca într-o țară foarte bogată.

 

TOP MONDIAL PIB/CAP DE LOCUITOR (2015)

1. Luxemburg – 101.994 dolari

13. Marea Britanie – 43.902

14. Austria – 43.724

16. Canada – 43.413

18. Germania – 40.952

21. Franța - 37.653

26. Italia – 29.867

29. Spania – 26.823

40. Cehia – 17.570

70. România – 8.956

I-au surclasat pe profesori

În urma ultimelor creşteri salariale, în învăţământul universitar, un profesor universitar are un salariu net între 3.173 lei-6.901 lei. Un conferenţiar universitar are un salariu maxim de 4.348 de lei, iar asistentul universitar ia între 1.978 şi 2.715 lei.

În preuniversitar, un profesor debutant are un salariu net de aproximativ 2.000 de lei, iar un profesor cu 40 de ani de experienţă la catedră şi grad I are între 2.045 lei şi 3.948 lei. Cei care au gradul II au un salariu maxim de 3.324 de lei. Un director de şcoală ia aproximativ 4.800 de lei, iar inspectorul şcolar general ia cel mult 6.100 de lei pe lună.

 

Salariile sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii, iar bugetul este tot de minister avizat. Noi nu stabilim salarii.”

Radu Calistru, manager general Ambulanţa Iaşi


Cinci echipe se bat pe un loc. Contracandidatele se luptă în meciuri directe, astfel că vor ceda puncte. Botoșaniul nu mai are practic nicio șansă n Iași trebuie să învingă la Timișoara și cu Viitorul acasă.

Cele două victorii obţinute de CSM Politehnica Iaşi în acest an le oferă elevilor lui Flavius Stoican şansa de a intra în play-off pentru prima dată de la introducerea acestui sistem în Liga I. Cu două etape înainte de finalul sezonului regulat, cinci echipe luptă pentru cele trei locuri rămase în play-off deoarece CFR Cluj, FCSB şi CSU Craiova nu pot coborî sub locul al treilea.

 

Intră în play-off şi cu patru puncte

Cu două victorii, la Timişoara şi acasă cu Viitorul lui Hagi, Politehnica acumulează 42 de puncte şi este în play-off deoarece celelalte contracandidate joacă între ele şi este imposibil ca trei din patru echipe să depăşească echipa lui Stoican în clasament.

CSM poate termina în primele şase echipe şi cu patru puncte acumulate în ultimele două etape, adică să bată la Timişoara şi să remizeze cu Viitorul. În această situaţie, ar trebui ca Botoşaniul să piardă la Viitorul şi ar acumula cel mult 39 de puncte, iar Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două partide, cu FCSB şi Astra.

O altă variantă în care ieşenii ajung în play-off cu patru puncte strânse în ultimele două etape este cea în care remizează la Timişoara şi bat Viitorul. Pentru asta ar trebui ca Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două etape şi ar termina cu 39 de puncte, iar Viitorul să nu bată Botoşaniul şi ar termina cu 38 sau 39 de puncte.

Ieşenii pot ajunge în play-off şi cu trei puncte, dar pentru asta ar trebui ca Dinamo şi Viitorul să piardă tot sau să piardă Dinamo tot şi Botoşaniul să ia doar trei puncte.

 

Astra, cu un picior în play-off

Deşi ocupă în prezent locul 4, cu 41 de puncte, Astra Giurgiu are un program greu în ultimele două etape. Elevii lui Edward Iordănescu vor întâlni în deplasare CFR Cluj, echipă care luptă pentru titlu şi Dinamo, formaţie cu care se află în luptă directă pentru intrarea în play-off. Astfel, sunt şanse mari ca giurgiuvenii să nu mai strângă niciun punct în ultimele două etape. Chiar şi aşa, Astra termină în primele şase dacă Iaşul şi Dinamo pierd etapa viitoare, fără a mai conta rezultatele Botoşaniului şi ale Viitorului.

Singurul scenariu în care giurgiuvenii nu intră în play-off cu 41 de puncte este cel în care Dinamo, Iaşul şi Botoşaniul câştigă tot în ultimele două etape. În această situaţie, Dinamo ar acumula 44 de puncte, iar Iaşul şi Botoşaniul câte 42. E totuşi greu de crezut că Viitorul va pierde ambele jocuri cu echipele moldave, iar Dinamo câştigă tot.

 

Viitorul şi moldovenii

Echipa lui Hagi va întâlni în ultimele două etape cele două echipe din Moldova, FC Botoşani şi Poli Iaşi. Cu două victorii, Viitorul este în play-off. Elevii lui Hagi pot termina în primele şase şi cu patru puncte, indiferent de celelalte rezultate. Echipa de la malul mării intră în play-off şi cu un singur succes în cazul în care Iaşul nu câştigă la Timişoara, iar Dinamo ia doar trei puncte în ultimele două jocuri.

O variantă ipotetică duce Viitorul în play-off şi cu un singur punct strâns, însă pentru asta ar trebui ca Botoşaniul sau Iaşul să piardă cu Gaz Metan, respectiv Timişoara sau ca Dinamo să piardă tot, iar Botoşaniul să piardă în ultima etapă sau Iaşul să piardă etapa viitoare.

 

Dinamo – program infernal

Cu 38 de puncte acumulate, Dinamo ocupă ultimul loc de play-out, însă va juca în ultimele două etape cu FCSB şi Astra. Şi dacă ultimul joc poate fi mai uşor câştigat de elevii lui Miriuţă, nu la fel vor sta lucrurile cu FCSB.

Câinii roşii“ pot termina în primele şase şi cu o înfrângere în „eternul derby“ şi un succes în ultima etapă. Pentru asta, FC Viitorul trebuie să câştige partidele cu FC Botoşani şi Poli Iaşi, caz în care grupările moldave ar acumula cel mult 39 de puncte.

 

Transferat de FCSB dar lăsat la Botoşani, Moruţan nu şi-a putut ajuta echipa la meciurile din acest an

Botoşaniul, ca şi scos din cursă

Pentru ca echipa lui Costel Enache să intre în play-off, ar trebui să câştige ultimele două partide, cu FC Viitorul în deplasare şi cu Gaz Metan Mediaş acasă şi să spere că echipa lui Hagi va învinge în ultima etapă Iaşul, situaţie în care FC Botoşani ar acumula 42 de puncte, FC Viitorul – 41 şi Poli – cel mult 39 şi astfel ar termina cel puţin pe locul 6.

În cazul în care Viitorul pierde ambele partide, atunci FC Botoşani are nevoie ca Iaşul să se împiedice la Timişoara şi să acumuleze 39 sau 40 de puncte, iar Astra să nu câştige niciun punct în ultimele două meciuri şi să termine cu 41 de puncte, caz în care şi Dinamo ar trebui să piardă cu FCSB şi să termine cu 41 de puncte.

Ce meciuri mai sunt de jucat

4. Astra 41 p - CFR (d); Dinamo (a)

5. Viitorul 38 p - FC Botoşani (a); Iaşi (d)

6. Dinamo 38 p - FCSB (a); Astra (d)

7. Iaşi 36 p - Timişoara (d); Viitorul (a)

8. FC Botoşani 36 p - Viitorul (d); Mediaş (a)


Cinci echipe se bat pe un loc. Contracandidatele se luptă în meciuri directe, astfel că vor ceda puncte. Botoșaniul nu mai are practic nicio șansă n Iași trebuie să învingă la Timișoara și cu Viitorul acasă.

Cele două victorii obţinute de CSM Politehnica Iaşi în acest an le oferă elevilor lui Flavius Stoican şansa de a intra în play-off pentru prima dată de la introducerea acestui sistem în Liga I. Cu două etape înainte de finalul sezonului regulat, cinci echipe luptă pentru cele trei locuri rămase în play-off deoarece CFR Cluj, FCSB şi CSU Craiova nu pot coborî sub locul al treilea.

 

Intră în play-off şi cu patru puncte

Cu două victorii, la Timişoara şi acasă cu Viitorul lui Hagi, Politehnica acumulează 42 de puncte şi este în play-off deoarece celelalte contracandidate joacă între ele şi este imposibil ca trei din patru echipe să depăşească echipa lui Stoican în clasament.

CSM poate termina în primele şase echipe şi cu patru puncte acumulate în ultimele două etape, adică să bată la Timişoara şi să remizeze cu Viitorul. În această situaţie, ar trebui ca Botoşaniul să piardă la Viitorul şi ar acumula cel mult 39 de puncte, iar Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două partide, cu FCSB şi Astra.

O altă variantă în care ieşenii ajung în play-off cu patru puncte strânse în ultimele două etape este cea în care remizează la Timişoara şi bat Viitorul. Pentru asta ar trebui ca Dinamo să nu ia mai mult de un punct în ultimele două etape şi ar termina cu 39 de puncte, iar Viitorul să nu bată Botoşaniul şi ar termina cu 38 sau 39 de puncte.

Ieşenii pot ajunge în play-off şi cu trei puncte, dar pentru asta ar trebui ca Dinamo şi Viitorul să piardă tot sau să piardă Dinamo tot şi Botoşaniul să ia doar trei puncte.

 

Astra, cu un picior în play-off

Deşi ocupă în prezent locul 4, cu 41 de puncte, Astra Giurgiu are un program greu în ultimele două etape. Elevii lui Edward Iordănescu vor întâlni în deplasare CFR Cluj, echipă care luptă pentru titlu şi Dinamo, formaţie cu care se află în luptă directă pentru intrarea în play-off. Astfel, sunt şanse mari ca giurgiuvenii să nu mai strângă niciun punct în ultimele două etape. Chiar şi aşa, Astra termină în primele şase dacă Iaşul şi Dinamo pierd etapa viitoare, fără a mai conta rezultatele Botoşaniului şi ale Viitorului.

Singurul scenariu în care giurgiuvenii nu intră în play-off cu 41 de puncte este cel în care Dinamo, Iaşul şi Botoşaniul câştigă tot în ultimele două etape. În această situaţie, Dinamo ar acumula 44 de puncte, iar Iaşul şi Botoşaniul câte 42. E totuşi greu de crezut că Viitorul va pierde ambele jocuri cu echipele moldave, iar Dinamo câştigă tot.

 

Viitorul şi moldovenii

Echipa lui Hagi va întâlni în ultimele două etape cele două echipe din Moldova, FC Botoşani şi Poli Iaşi. Cu două victorii, Viitorul este în play-off. Elevii lui Hagi pot termina în primele şase şi cu patru puncte, indiferent de celelalte rezultate. Echipa de la malul mării intră în play-off şi cu un singur succes în cazul în care Iaşul nu câştigă la Timişoara, iar Dinamo ia doar trei puncte în ultimele două jocuri.

O variantă ipotetică duce Viitorul în play-off şi cu un singur punct strâns, însă pentru asta ar trebui ca Botoşaniul sau Iaşul să piardă cu Gaz Metan, respectiv Timişoara sau ca Dinamo să piardă tot, iar Botoşaniul să piardă în ultima etapă sau Iaşul să piardă etapa viitoare.

 

Dinamo – program infernal

Cu 38 de puncte acumulate, Dinamo ocupă ultimul loc de play-out, însă va juca în ultimele două etape cu FCSB şi Astra. Şi dacă ultimul joc poate fi mai uşor câştigat de elevii lui Miriuţă, nu la fel vor sta lucrurile cu FCSB.

Câinii roşii“ pot termina în primele şase şi cu o înfrângere în „eternul derby“ şi un succes în ultima etapă. Pentru asta, FC Viitorul trebuie să câştige partidele cu FC Botoşani şi Poli Iaşi, caz în care grupările moldave ar acumula cel mult 39 de puncte.

 

Transferat de FCSB dar lăsat la Botoşani, Moruţan nu şi-a putut ajuta echipa la meciurile din acest an

Botoşaniul, ca şi scos din cursă

Pentru ca echipa lui Costel Enache să intre în play-off, ar trebui să câştige ultimele două partide, cu FC Viitorul în deplasare şi cu Gaz Metan Mediaş acasă şi să spere că echipa lui Hagi va învinge în ultima etapă Iaşul, situaţie în care FC Botoşani ar acumula 42 de puncte, FC Viitorul – 41 şi Poli – cel mult 39 şi astfel ar termina cel puţin pe locul 6.

În cazul în care Viitorul pierde ambele partide, atunci FC Botoşani are nevoie ca Iaşul să se împiedice la Timişoara şi să acumuleze 39 sau 40 de puncte, iar Astra să nu câştige niciun punct în ultimele două meciuri şi să termine cu 41 de puncte, caz în care şi Dinamo ar trebui să piardă cu FCSB şi să termine cu 41 de puncte.

Ce meciuri mai sunt de jucat

4. Astra 41 p - CFR (d); Dinamo (a)

5. Viitorul 38 p - FC Botoşani (a); Iaşi (d)

6. Dinamo 38 p - FCSB (a); Astra (d)

7. Iaşi 36 p - Timişoara (d); Viitorul (a)

8. FC Botoşani 36 p - Viitorul (d); Mediaş (a)


Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 


Daniel Niculiţă a ridicat ilegal o mansardă pe un bloc din zona Smârdan: profit curat 400.000 de euro. În Oancea a construit o monstruozitate cu 58 de apartamente, fără parcare. Subsolul l-a transformat în apartamente: profit încă 300.000 de euro. Amenzile sunt cât banii de țigări, iar procesele țin cu anii, fără niciun efect. Pentru surparea din CUG, Mihai Chirica i-a luat apărarea. Modul de operare arată sfidarea legilor și complicitatea Primăriei.

Extindere etaj 3, extindere şarpantă, compartimentare şarpantă fără autorizaţie. Sunt problemele cu care Poliţia Locală merge în instanţă, de un an, împotriva dezvoltatorului imobiliar Cristinel Daniel Niculiţă. Imobilul: un bloc de pe strada Profesor Anton Şesan, în apropiere de Palas, în zona Smârdan.

Compartimentarea şarpantei i-a adus profit în plus, acum se luptă să-l păstreze.

Numai că nu este singura problemă. În cazul altui bloc de pe strada Oancea, a renunţat pur şi simplu la parcarea din subsol şi a făcut acolo apartamente. Consecinţa? Cei 58 de proprietari au la dispoziţie 11 locuri de parcare. Restul parchează pe stradă, iar investitorul a obţinut măcar 300.000 de euro în plus din mişcarea asta.

 

Amendă în 2016

Pe 24 februarie 2016, Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală a fost trimis, după plângeri ale locuitorilor din zonă, pentru a verifica un bloc ridicat în centrul oraşului, pe strada Profesor Anton Şesan la nr. 1. Investiţia era a dezvoltatorului Cristinel Daniel Niculiţă, iar oamenii spuneau că mai construieşte ceva în afara limitei etajului 3, cât era în autorizaţie.

Inspectorii au verificat şi au dat amendă de 5.000 de lei: Niculiţă extinsese etajul 3, ridicase o şarpantă în plus faţă de autorizaţia iniţială şi, mai mult, o compartimentase. „Când a fost aplicată amenda i s-a pus în vedere că are termen de un an pentru a intra în legalitate”, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

 

Chiriași fără autorizație

Ce ar fi avut de făcut investitorul? Să ceară la Primărie autorizarea şarpantei şi a compartimentării acesteia. Un an mai târziu, inspectorii au verificat din nou lucrarea şi au cerut actele. Niculiţă nu avea autorizaţie nici acum, iar consecinţa a fost o plângere adresată Judecătoriei, în care Poliţia Locală cere desfiinţarea lucrărilor – dărâmarea acelei şarpante care este ilegală, astfel încât blocul să se termine la nivelul etajului 3.

Cei care locuiesc în bloc habar n-au despre situaţia juridică actuală. „Cei mai mulţi dintre cei care locuim aici suntem chiriaşi. Nu ne ştim vecinii, nu ştim proprietarii celorlalte apartamente. Drept urmare, nu cred că este cineva care să ştie că este un proces în cazul acestui bloc”, ne-a spus unul dintre locatari.

 

Lucrare ilegală, profit uriaș

După ce a ajuns în instanţă cu acest dosar, Daniel Niculiţă a încercat să se apere spunând că Poliţia Locală nu avea cum să-l dea în judecată pentru că nu are director general. Postul este ocupat de un director interimar. „Din ce am înţeles, această contestare a fost rezolvată, procesul merge înainte. Pentru că instituţia a depus la dosar documentaţie conform căreia postul ocupat de actualul director interimar este ocupat cu delegaţie de la Primărie, procedură permisă”, ne-a explicat Daniel Ungureanu.

Cât ar fi putut câştiga Niculiţă dintr-un nivel compartimentat peste blocul din Şesan? La 1.300 euro/mp, la o suprafaţă de aproximativ 400 mp, cât are suprafaţa şarpanta, venitul total este de 520.000 de euro, iar costul total de construire este de maxim 100.000 de euro. Peste 400.000 de euro reprezintă profit curat.

 

58 de apartamente fără parcări

Dezmăţul imobiliar marca Niculiţă nu este singular. În Oancea 20, a obţinut autorizaţie pentru un bloc cu 6 nivele. Imobilul trebuia să aibă parcare în subsol. Dar, în locul parcării au apărut apartamente. Iar lipsa locurilor de parcare din subsol nu a fost compensată cu nimic.

Singurele locuri disponibile sunt cele din jurul blocului, de la stradă şi dintr-o mică parcare aflată în interior. La stradă încap, cu indulgenţă, 8 maşini, iar în curte maximum 3, pentru că au nevoie de culoarul îngust pentru a ieşi.

Blocul are în total 58 de apartamente, iar locuri disponibile de parcare maximum 11. Ceilalţi proprietari de apartamente parchează pe stradă, unde reuşesc să prindă loc.

 

Profit din subsol, în loc de parcare

În cazul subsolului transformat din parcare în apartamente la demisol, profitul investitorului este de aproximativ 300.000 de euro, bani curați, veniți în afara autorizației. Sunt 8 apartamente la demisol, vândute cu circa 45.000 de euro fiecare, iar costurile de compartimentare n-au depășit 60.000 de euror.

Bătălia investitorilor, presiunea lor pentru a obţine un etaj în plus, câteodată fără autorizaţie, este dată de faptul că orice nivel peste fundaţie reprezintă amortizarea investiţiei, apoi profitul. De ce? Pentru că cea mai scumpă componentă a unui imobil este fundaţia. Eşti obligat s-o faci, este scumpă, dar nu vinzi nimic în ea. Pe fiecare etaj ridicat pe fundaţie ai profit. Cu cât mai multe etaje, cu atât mai mare profitul”, ne-a explicat un arhitect ieşean.

Marele jaf din str. Moldovei

Un alt caz sancţionat de către Poliţia Locală a fost cel din strada Moldovei 30 – tot zona Smârdan. Acolo, Daniel Niculiţă a preluat o autorizaţie de construire pentru un bloc căruia i-a mărit aria desfăşurată. Poliţia Locală a aplicat o amendă investitorului, de 5.000 de lei, iar acesta a obţinut o nouă autorizaţie pentru imobil, în 2017. Deputatul Marius Bodea a acuzat, în acest caz, că noua autorizaţie ar fi ilegală. Deputatul a susţinut că imobilul a fost aproape dublat de investitor, fiind ulterior autorizat. Calculul arată că, la o depăşire cu 300 mp a ariei aprobate iniţial, pentru 8 nivele (demisol, parter, 6 etaje) Niculiţă poate obţine în plus 2,8 milioane de euro faţă de ce estima iniţial (sunt 2.400 mp în plus în toată clădirea, la 1.200 euro/mp).

 

Altă ilegalitate, nicio consecință

Una dintre primele încălcări ale legii la Niculiţă a avut loc în 2013, pe strada Rojniţă numărul 5, cei care au făcut sesizare fiind vecinii care au văzut că imobilul avea un etaj în plus faţă de autorizaţie.

La imobilul proprietatea domnului Niculiţă Cristinel - Daniel au fost efectuate verificări în urma cărora s-a constatat că sunt efectuate lucrări de construire neautorizate cu nerespectarea regimului de înălţime, fapt pentru care s-a dispus sancţionarea contravenţională şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire dacă permit condiţiile urbanistice în caz contrar aducerea construcţiei la forma autorizată, având drept termen 12.10.2013”, informa atunci Poliţia Locală,

Proces şi cu Inspectoratul de Stat în Construcţii

Nu doar Poliţia Locală se judecă cu Niculiţă, ci şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Instituţia cere în instanţă, din decembrie 2017, aproape 30.000 de lei de la investitor, bani pe care acesta îi datorează de când a construit un imobil pe Vasile Lupu 25, în 2012. Suma reprezintă cota de 0,1% din valoarea investiţiei şi cota de 0,7% ce trebuia achitată la recepţionarea lucrărilor.

Conform documentelor depuse la instanţă de ISC, instituţia şi-a cerut banii după 5 ani de la finalizarea lucrărilor (26 iunie 2012). Sumei iniţiale i-au fost adăugate şi penalităţi.

Bomboana de pe colivă

 

( 2014, Dubai: Niculiţă cu fotbalistul argentinian Lavezzi, pe atunci la PSG. Şi ieşeanul a fost fotbalist în tinereţe, de mâna a doua)

Cea mai gravă problemă de imagine a investitorului imobiliar Daniel Cristinel Niculiţă a venit, totuşi, dintr-o altă zonă: surparea străzii în Nicolina. Pe 7 şi 8 ianuarie, s-a produs o rupere a zonei şantierului unui nou bloc al dezvoltatorului, pe o distanţă de 50 de metri. Niculiţă a spus că au fost găsite nişte hrube care apoi s-au surpat, inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au venit cu altă variantă: „Executantul nu a respectat întocmai soluţiile tehnice şi tehnologiile de execuţie prevăzute în proiectul de excavaţie şi monitorizare incintă”, după cum a spus şeful ISC Iaşi, Radu Lupăşteanu.

Acesta a mai spus că investitorul nu a asigurat o documentaţie completă, nu au fost întocmite expertiza geotehnică şi raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei.

Lista ilegalităţilor lui Niculiţă

(Niculiţă este un obişnuit al cluburilor de fiţe din Iaşi)

 

A preluat o autorizaţie de construire pe strada Moldovei 30, în zona Smârdan, unde a depăşit aria iniţială a clădirii. A obţinut reautorizare.

A urcat peste etajul 3 cu o şarpantă, pe Profesor Anton Şesan nr 1. Este în proces şi ar putea fi obligat s-o dărâme.

Amendat pentru un etaj în plus, ridicat fără autorizaţie pe Rojniţă nr. 5.

A transformat un subsol care trebuia să fie parcare în apartamente. 58 de apartamente au 11 locuri de parcare.

Şantierul unui bloc din Nicolina a produs o surpare pe 50 de metri a străzii. ISC va face publice amenzile aplicate şi soluţiile aplicate.

 


De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

 

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

 

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

 

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

 

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat


De la intrarea în funcțiune a „Regulamentului șantierelor”, august 2017, nimeni din Iași nu l-a respectat. Zeci de reguli stabilite în Consiliul Local sunt încălcate pe toate șantierele. Nici măcar noroiul nu este curățat. În cinci luni, Poliția Locală a dat doar patru amenzi. La Brașov, regulamentul este draconic, planul de mediu fiind respectat. La Iași, primarul Chirica spune că praful vine din Ucraina.

Pe 29 august 2017, Consiliul Local Iaşi aproba „Biblia curăţeniei pe şantiere”. Documentul, intitulat „Regulament privind respectarea condiţiilor de protecţia mediului în timpul executării lucrărilor de construcţii în Municipiul Iaşi”, stabilea norme clare care ar fi urmat să ducă la scăderea prafului şi noxelor din atmosferă. Scopul regulamentului nu a fost însă atins.

 

O vizită pe câteva şantiere din Iaşi arată că, de fapt, dezvoltatorilor nu le pasă şi scot tone de pământ pe stradă. Nici nu au motive să se teamă: Poliţia Locală oricum trece rar pe la şantiere, iar amenda este mai mică decât preţul plătit pentru respectarea normelor impuse în acest regulament.

 

45 de prevederi și...

Grămezile de pământ trebuie stropite periodic şi acoperite, suprafeţele unde se lucrează trebuie stropite cu apă (când sunt temperaturi mari afară), pământul excavat este preluat de camioane acoperite cu prelate, sunt instalate monitoare automate de praf PM10.

În plus, marginile drumurilor sunt curăţate în permanenţă, se montează şi se utilizează sisteme mobile şi fixe de stropire cu aspersor, pentru spălarea drumurilor din şantier şi de pe stradă, materialul fin este depozitat în spaţii închise sau în containere închise.

O măsură eficientă şi obligatorie este considerată montarea de bariere eficiente (cu plasă densă) de minimum 3 metri înălţime. Toate vehiculele stau la încărcat cu motorul oprit, se construieşte şi se foloseşte în permanenţă o rampă de spălare a cauciucurilor, la ieşirea din şantier. În total, regulamentul are 45 de prevederi cu caracter obligatoriu pentru constructori şi investititori. Multe dintre puncte se referă la zgomot sau la substanţe toxice ce trebuie depozitate în spaţii sau containere de diferite tipuri.

 

...situaţia reală: niciuna respectată

Una dintre măsurile de bază din regulament şi una dintre cele mai ieftin de implementat este spălarea utilajelor la ieşirea pe drumurile publice. Numai că nici măcar acest punct nu este băgat în seamă de dezvoltatori.

Marţi dimineaţă, în centrul oraşului, la 200 de metri de Palas în linie dreaptă, din două şantiere se scotea noroi cu zecile de kilograme, iar străzile erau murdare. „Poliţia Locală are obligaţia de a verifica şantierele în permanenţă, tot ei dau şi amenzile.

În pricipal, se uită dacă sunt respectate prevederile referitoare la roţi curate şi la instalarea dotărilor menţionate în acel regulament”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez. Numai că Poliţia Locală nu era prezentă lângă Palas. Cum nu este prezentă nici la celelalte şantiere.

 

Controale săptămânale la Brașov

În cinci luni pline câte au trecut de la aprobarea şi intrarea în vigoare a regulamentului, au fost date 4 amenzi. Valoarea lor totală este de 7.000 de lei. „Anul trecut, însă, au mai fost date câteva zeci de amenzi pentru camioane murdare găsite prin oraş, pe drumurile publice. La şantiere, efectiv, doar acele patru amenzi au fost”, a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi.

Şi la Braşov există acelaşi tip de regulament, diferenţa fiind însă frecvenţa cu care Poliţia Locală verifică şantierele. „Săptămânal, pentru că dacă nu facem asta, investitorii au tendinţa de a se relaxa şi de a încălca acele norme. Dacă trimitem des Poliţia Locală, ei văd asta şi respectă normele, nu mai ajungem la amenzi, ne atingem scopul”, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

 

Amenzi mici, nebăgate în seamă

Amenzile prevăzute în regulamentul pentru şantiere sunt între 500 şi 2.500 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor sau de dimensiunea şantierului. „La asemenea sume putem afirma cu certitudine că este mult mai ieftin pentru constructor sau dezvoltator să ia o amendă din când în când decât să investească în dotarea necesară. Trebuie verificaţi şi amendaţi zilnic pentru a schimba ceva”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Acel regulament este oricum o glumă, nu atinge esenţa problemei. Pentru simplul fapt că au pus Poliţia Locală să verifice şantierele, dar oamenii nu au aparatură de măsurare a noxelor din atmosferă. Ei verifică doar vizual, dacă este sau nu este noroi pe acolo, nu intră în amănunte, nu se uită la toate prevederile”, a mai spus Silviu Gurlui. Calculele pentru costurile respectării câtorva prevederi din regulament sunt importante: un singur val de plasă de protecţie costă 150 de lei şi pentru a acoperi un santier de 700 metri pătraţi cu o barieră de 3 metri trebuie cel puţin 10 bucăţi – 1.500 de lei doar de aici. Cu rampă construită pentru spălat maşini, cu turbojet şi apă consumată, preţurile cresc. Şi sunt doar două elemente dintre cele care ar trebui respectate.

Iaşul rămâne cel mai poluat din ţară

Topul oraşelor poluate cu praf din ţară nu s-a schimbat de la aprobarea regulamentului, pe primul loc a rămas tot Iaşul. Faţă de Braşov, unde aprobarea unui regulament asemănător a însemnat reducerea prafului din atmosferă. „Este mult mai comod să ne uităm spre Ucraina şi să spunem că ne vine praf de acolo decât să facem ceva cu şantierele din oraş”, a mai spus Silviu Gurlui.

Alt şantier, alt haos care nu este sancţionat


Autocamioanele şi celelalte utilaje au fost cumpărate în septembrie 2013 şi de atunci stau într-un hangar de la Aviaţia Utilitară. Pentru a nu fi distruse de tot motoarele, angajaţi ai Consiliului Judeţean le mai pornesc la două săptămâni, fără a le mişca din loc. Garanţia lor oricum s-a dus, orice defecţiune viitoare înseamnă costuri în plus pentru judeţul Iaşi.

Ce spune un mecanic auto despre o maşină care stă pe loc? „Pot fi probleme cu cauciucurile, dacă stă tot timpul pe roţi şi acestea nu sunt scoase. Apar uzuri pronunţate pe partea lipită de sol. Poate apărea rugină în rezervor, dacă nu a fost lăsată cu plinul făcut. Piesele din cauciuc neutilizate, furtunele, curelele au parte de uzură mai rapidă dacă stau decât dacă sunt utilizate. Lichidele, chiar nepuse în mişcare, ar trebui schimbate o dată la an. Şi am avut clienţi care şi-au lăsat maşinile garate mult timp, au dat rozătoarele în ele”, spune Cristian, un mecanic auto al unui service din Nicolina.

De peste 4 ani, Consiliul Judeţean (CJ) a depozitat la Aviaţia Utilitară nu unul, ci 11 camioane, câteva utilaje cu motor termic şi roţi şi câteva motostivuitoare. Acestea sunt riscurile pentru maşinile neutilizate de atâţia ani. Maşini care nici măcar nu mai au garanţie.

 

Le pornesc la două săptămâni

Metoda aleasă de CJ Iaşi pentru a evita uzura exagerată a maşinilor cumpărate pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) este din aceeaşi categorie cu angajatul de la Salubris care aleargă cu tomberonul în urma cailor Poliţiei Locale. „O dată la o săptămână-două, un angajat ia toate cheile şi merge la Aviaţia Utilitară să le pornească”, ne spun surse din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi. Este singura operaţiune, alta nu mai face. Maşinile sunt în acelaşi loc, nemişcate, nefolosite.

Un mecanic ne-a explicat că o maşină neutilizată suferă uzură pe anumite componente. În special pe cele din cauciuc. Şi utilajele şi camioanele nu mai au garanţie. „Este posibil ca cel care le-a vândut să accepte o extindere a garanţiei în cazul acestor utilaje, dar nu este nimic sigur. Oricum, probabil că vor exista ceva costuri suplimentare, dar vor fi modice”, a spus Gheorghe Nichita, fostul primar al Iaşului şi consilier pentru proiectul SMID al preşedintelui CJ, Maricel Popa.

 

O investiţie în utilaje de 17,5 milioane de lei

Maşinile nu au fost utilizate nici măcar o clipă de la achiziţionarea lor, în septembrie 2013. Stau în acelaşi loc de la Aviaţia Utilitară, alături de mii de tomberoane. Diferenţa este că maşinile sunt aşezate la interior, tomberoanele stau afară. Costul total al utilajelor şi camioanelor a fost de 17,5 milioane de lei, cu TVA.

Lista completă cuprinde 5 camioane de 37 tone (4 milioane de lei), 4 camioane de transport de 24 tone (2,8 milioane de lei), două remorci cu două axe (300.000 lei), un tocător de crengi (442.000 lei), o maşină de întors brazde (două milioane de lei), un ciur rotativ (580.000 lei), două bene basculabile (1,45 milioane de lei), 6 încărcătoare frontale de 2,5 metri cubi (4,22 milioane de lei), trei încărcătoare frontale de 1 metru cub (1,22 milioane lei), trei motostivuitoare (400.000 lei) şi o cisternă (100.000 lei). Dintre toate utilajele, 24 sunt cu motor şi au nevoie de pornire.

 

Motivele întârzierii

Proiectul SMID a început în 2013 şi a avut o valoare totală de 69,3 milioane euro. Iniţial, trebuia implementat în 31 de luni, cu termen de finalizare sfârşitul lui 2015. Licitaţiile pentru executarea rampelor de colectare şi a gropilor din judeţ au fost contestate, astfel că a fost solicitată prelungire până în 2017. În primăvara anului trecut, a fost clar că proiectul nu va fi finalizat, astfel că a fost obţinută amânarea amânării: iunie 2018.

Prima achiziţie a fost de utilaje şi tomberoane, la finalul lui 2013. Acestea au fost cumpărate şi, de atunci, sunt depozitate la Aviaţia Utilitară, lângă Aeroport. În 2016, la finalizarea lucrărilor la staţia de sortare de la Bălţaţi şi la cea de la Ruginoasa s-a constatat că nu există curent electric tras. A trecut un an până când cele două staţii au fost conectate la utilităţi. „Au fost numeroase contestaţii pe licitaţii, numai pentru Ruginoasa a durat un an şi jumătate procesul. Sunt cauze obiective pentru care aceste lucrări au fost întârziate”, a declarat Alin Aivănoaei, fost vicepreşedinte al CJ Iaşi.

 

Nichita nu poate estima când va fi gata proiectul

Termen necunoscut la licitaţia pentru operator

Când va avea loc efectiv licitaţia pentru desemnarea firmei care va opera Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor din Iaşi, acesta urmând să devină operatorul care va aduna, sorta şi transporta la groapă gunoiul din judeţ? Termenul limită al proiectului era iunie 2018, dar CJ nu are un răspuns clar la întrebare. „Documentaţia pentru licitaţie este în stadiu final, o avem pe toată, cu toate aprobările. Va trece foarte curând prin plenul CJ, pentru aprobare. Numai că nu putem avansa un termen, pentru că trebuie să treacă apoi prin consiliile locale ale tuturor localităţilor din judeţ. Şi eu nu pot estima acum când o va băga în plenul Consiliului Local Iaşi Mihai Chirica. Apoi va fi lansat caietul de sarcini, va fi organizată licitaţia, unde pot apărea contestaţii”, a explicat .

Paşii proiectului

2013: S-au cumpărat pubele, maşini şi utilaje;

2014-2015: S-au făcut licitaţii pentru staţiile de transfer şi sortare de la Bălţaţi şi Ruginoasa şi extinderea staţiei de sortare şi tratare bio-chimică de la Ţuţora. Primele două staţii au fost amplasate prost. Apoi au fost făcute, dar fără utilităţile trase între 2016 şi 2017;

2015-2017: S-au închis depozitele de la Valea Seacă (Paşcani), Târgu Frumos, Hârlău (pe contracte semnate în 2014).


Pagina 7 din 65

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29  

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top