fbpx
Portokal
Ședință solemnă a Parlamentului pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iași, din iunie 1941

Ședință solemnă a Parlamentului pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iași, din iunie 1941


Plenul Parlamentului s-a reunit miercuri pentru a comemora, pentru prima dată în istoria sa, într-o şedinţă solemnă, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941.

Şedinţa a început cu intonarea Imnului naţional.

La această şedinţă solemnă participă premierul Florin Cîţu şi membri ai Guvernului.

Au mai fost invitaţi preşedintele României, foştii şefi de stat, reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, şeful Casei Regale a României, Patriarhul BOR şi liderii celorlalte culte religioase, reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Armatei Române, ai Academiei Române, precum şi supravieţuitori sau urmaşi ai victimelor Pogromului.

Comisarul federal al Germaniei pentru viaţa evreiască şi lupta împotriva antisemitismului, Felix Klein, consideră că fiecare societate are nevoie de curaj şi de putere pentru a se confrunta cu propriul trecut, el subliniind că Pogromul de la Iaşi, din urmă cu 80 de ani, a fost „un atac fundamental" asupra demnităţii oamenilor.

„Suntem aici pentru a-i comemora pe cei care au fost ucişi de soldaţi poliţişti şi civili, cu participarea soldaţilor germani. Ceea ce s-a întâmplat în Iaşi, în urmă cu 80 de ani, a fost un atac fundamental asupra esenţei noastre ca oameni, asupra demnităţii oamenilor. O ideologie bolnavă a negat evreilor calitatea de oameni. Soldaţii români şi civilii români au ucis cu participarea soldaţilor germani 13.000 de bărbaţi, femei şi copii în masacru şi în trenurile morţii, şi-au smuls vecinii şi concetăţenii lor dintr-o viaţă în care au adus atât de multe mărturii bogate ale culturii evreieşti în Iaşi. În calitate de reprezentant al Guvernului german, mă înclin cu smerenie şi respect profund în amintirea celor ucişi în Pogrom, în 1941, şi în faţa supravieţuitorilor", a afirmat Klein, în Parlament, miercuri, într-o şedinţă solemnă, în care au fost comemorate victimele Pogromului de la Iaşi.

Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a afirmat miercuri, în contextul comemorării victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, că România trebuie să accepte „cu onestitate istoria" care leagă cele două ţări şi să înveţe din lecţiile ei.

„Apreciem în mod deosebit eforturile constante pe care România le depune în a-şi asuma responsabilitatea pentru trecut, cât şi în promovarea memoriei Holocaustului. Legile care interzic negarea Holocaustului, care previn şi combat antisemitismul, dar şi legea pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului sunt câteva exemple concrete în această privinţă. Salutăm, de asemenea, şi numirea de către Guvernul României a unui reprezentant special pentru promovarea politicilor memoriei şi combaterea antisemitismului. Doresc să mulţumesc domnului preşedinte Klaus Iohannis, Parlamentului şi Guvernului României pentru acest angajament ferm de a lupta împotriva antisemitismului şi intoleranţei. România este un bun prieten al Statului Israel şi pentru a consolida această prietenie puternică nu putem ignora istoria care ne leagă. Trebuie s-o acceptăm cu onestitate şi să învăţăm din lecţiile ei. Fie memoria victimelor binecuvântată", a spus Saranga.

Deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), a declarat miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, că Pogromul de la Iaşi, din iunie 1941, „a început cu un telefon şi câteva cuvinte din partea lui Ion Antonescu, care a năruit viaţa, viitorul, speranţele şi dorinţele a peste 13.000 de oameni".

„Ce a însemnat Pogromul de la Iaşi? Este mult prea simplu să spunem că a fost o crimă, că a fost un masacru. Gândiţi-vă doar la acest lucru: dacă am citi numele fiecărei victime a cărei viaţă a fost distrusă în acele zile în Iaşi şi dacă pentru fiecare nume am aloca doar câteva secunde, toate acestea ar dura o zi întreagă să rostim doar numele. Şi toate aceste lucruri au început cu un telefon din partea lui Ion Antonescu, un telefon şi câteva cuvinte care au năruit viaţa, viitorul şi speranţele şi dorinţele a peste 13.000 de oameni", a precizat Vexler.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat miercuri că Pogromul de la Iaşi este lecţia amară a unei istorii care, deşi se îndepărtează de noi, nu trebuie uitată.

Plenul reunit al Parlamentului comemorează, pentru prima dată în istoria sa, într-o şedinţă solemnă, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941.

„Într-o astfel de zi cred că trebuie să ne punem umanitatea, compasiunea, inima şi mintea deopotrivă la încercare pentru a înţelege semnificaţia comemorării pe care o săvârşim astăzi. Vorbesc despre umanitate şi despre inimă pentru că dincolo de dimensiunea cumplită a cifrelor, peste 14.000 de victime, dincolo de cinismul ordinelor şi de cruzimea faptelor, stă istoria dureroasă a celor care nu au supravieţuit, dar şi a celor care au trăit o viaţă amintindu-şi calvarul la care au fost supuşi fără vină chiar de către statul care ar fi trebuit să-i apere", a spus Orban în plenul reunit al Parlamentului.

Premierul Florin Cîţu a declarat, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, că Pogromul de la Iaşi, din iunie 1941, reprezintă o „pagină neagră" din istoria României, subliniind necesitatea asumării trecutului.

El a afirmat că Pogromul de la Iaşi a fost cel mai mare mascacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă.

„Rememorăm astăzi ceea ce umanitatea a numit cea mai întunecată epocă a existenţei sale. În acelaşi timp, noi, ca naţiune, trebuie să asumăm deschis că nu tot trecutul nostru a fost glorios, ca şi atâtea alte ţări din Europa şi în România deciziile celor care au deţinut puterea politică şi militară la acele timpuri au transformat statul, făcându-l o maşinărie a barbariei, de anihilare a drepturilor, de inimaginabile persecuţii şi de eliminare fizică a comunităţilor evreieşti, rome şi a altor categorii vulnerabile. (...) Şedinţa solemnă de astăzi este dovadă că România se schimbă atunci când există voinţă, solidaritate pentru adevăr, responsabilitate, asumare şi mai ales pentru a apăra democraţia şi societatea", a declarat Cîţu.

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, consideră că şedinţa solemnă a Parlamentului prin care se comemorează, pentru prima dată în istoria sa, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, simbolizează un omagiu adus evreilor ieşeni, victime nevinovate.

„Şedinţa solemnă care ne reuneşte azi în Parlamentul României simbolizează omagiul nostru adus evreilor ieşeni, victime nevinovate, oameni care au avut de suferit din cauza politicilor discriminatorii, rasiste şi antisemite promovate de regimul totalitar în vara anului 1941. Este deopotrivă un moment de introspecţie şi meditaţie, un moment prin care ne asumăm în mod direct acest eveniment tragic din istoria ţării noastre, dar în acelaşi timp reprezintă şi o formă de conştientizare şi de recunoaştere a consecinţelor istorice cauzate de atitudini rasiste şi xenofobe", a spus Dragu în deschiderea şedinţei solemne.

 

Sursa: Agerpres


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top