Consilierii județeni au aprobat vineri contractarea unei finanțări rambursabile destinate reabilitării și modernizării rețelei de drumuri județene prevăzute în Masterplan și constituirea unei comisii de negociere a termenilor și condițiilor de finanțare cu banca. Județul Iași poate contracta un credit în valoare de maxim 100.000.000 lei (echivalentul a până la 22.000.000 euro). Este cel mai mare credit din istoria administrației județene. O sumă similară va fi pusă şi de CJ, pentru a fi folosită la reabilitarea a opt subaxe de drumuri judeţene.

 


Primăria Iași a lansat licitația privind realizarea de lucrări de modernizare a încă șapte artere rutiere. În total vor fi reabilitaţi 6,1 kilometri de carosabil.

 


Toate cele 25 de proiecte de hotărâre dezbătute în prima ședință ordinară a Consiliului Local Iași din acest an, organizată astăzi, au fost aprobate.

 

Cele mai importante proiecte de pe ordinea de zi au vizat reabilitarea a 16 artere rutiere din Iași, totalul investițiilor estimate în cele două proiecte de hotărâre fiind de 60.607.752 lei. Lungimea totală a străzilor reabilitate este de 14.383 metri, suprafața totală de carosabil de 104.299 metri pătrați, iar suprafața de trotuare de 27.584 metri pătrați.

 


O altă afacere ratată a municipalităţii, prilej de îmbogăţire şi laudă pentru unul dintre preferaţii fostului şi actualului regim. Bani de aruncat au fost cei 40.000 de euro încasați de arhitectul Chirița, prietenul tuturor liderilor de la Primărie, pentru un proiect-fantomă: n-a existat nicio fundamentare și nicio perspectivă de a-l realiza vreodată. Favorit al fostei administraţii, arhitectul Marian Jan Chiriţa şi-a luat un elan în avere după ce a semnat, în 2013, un contract cu municipalitatea. A primit 40.000 de euro pentru a-şi imagina cum ar arăta mai spectaculos stadionul „Emil Alexandrescu”. Cu banii încasaţi, Chiriţa şi-a cumpărat un avion. A urcat imediat poza cu achiziţia pe Facebook ca să-l vadă lumea. Tot de Facebook a rămas şi proiectul său care nu a fost şi nu va mai fi pus în aplicare vreodată.

O altă afacere ratată a municipalităţii, prilej de îmbogăţire şi laudă pentru unul dintre preferaţii fostului şi actualului regim. Bani de aruncat au fost cei 40.000 de euro încasați de arhitectul Chirița, prietenul tuturor liderilor de la Primărie, pentru un proiect-fantomă: n-a existat nicio fundamentare și nicio perspectivă de a-l realiza vreodată. Favorit al fostei administraţii, arhitectul Marian Jan Chiriţa şi-a luat un elan în avere după ce a semnat, în 2013, un contract cu municipalitatea. A primit 40.000 de euro pentru a-şi imagina cum ar arăta mai spectaculos stadionul „Emil Alexandrescu”. Cu banii încasaţi, Chiriţa şi-a cumpărat un avion. A urcat imediat poza cu achiziţia pe Facebook ca să-l vadă lumea. Tot de Facebook a rămas şi proiectul său care nu a fost şi nu va mai fi pus în aplicare vreodată.

Trotuarele de pe 430 de străzi din municipiul Iași vor intra în reparaţii anul viitor. Plenul Consiliului Local Iași va discuta în cadrul şedinţei sale de joi, 29 decembrie, un proiect de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru modernizarea trotuarelor şi aleilor pietonale din cartiere.

 


Veolia Energie Iași a fost invitată să participe la Conferința Națională organizată de Termoelectrica SA Chișinău. Tema conferinței a reprezentat-o necesitatea stringentă de modernizare a sistemului de termoficare din capitala Republicii Moldova.

 


În cadrul exerciţiului financiar 2014-2020 Consiliul Judeţean Iaşi a depus pentru finanţare 12 proiecte şi urmează să mai depună încă 2 până la sfârşitul acestui an, pe toate liniile de finanţare care au fost deschise.

 

Acestea sunt pentru modernizarea infrastructurii rutiere, educaţie şi cultură, dezvoltarea antreprenoriatului şi consolidarea relaţiilor de colaborare cu Diaspora.


Premierul Dacian Cioloş şi o parte a miniştrilor din cadrul Guvernului au avut astăzi o întâlnire de lucru cu reprezentanţi ai autorităţilor administrative din judeţele Iaşi şi Vaslui.

 

În cadrul întâlnirii a fost prezentat mecanismul de sprijin elaborat de Guvern pentru dezvoltarea integrată a comunităţilor marginalizate din Moldova.

La discuţii au participat premierul Dacian Cioloş, vicepremierul Vasile Dîncu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Dragoş Pîslaru, Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Dinu, Ministrul Fondurilor Europene, Cătălin Homor, director general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Ionel Dancă, Consilier de stat Cancelaria Prim-ministrului, Daniel Şandru, Secretar de stat Cancelaria Prim-ministrului, Maria Gheorghiu, Consilier de stat Cancelaria Prim-ministrului.

 

Prezent la întâlnire, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi a subliniat importanţa existenţei unei gândiri pe termen mediu şi lung cu privire la aceste zone considerate defavorizate, dar şi asupra Regiunii Nord Est care a fost lăsată la coada investiţiilor importante de mai toate guvernele în ultimii ani.

„Vrem doar să contribuim toţi la realizarea unor obiective mari de investiţii despre care doar se vorbeşte de foarte mult timp. Ştim că fondurile guvernamentale sunt limitate, aşa cum sunt şi cele locale.

Am încercat şi am reuşit să accesăm fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2013. Am implementat proiecte în valoare de aproximativ 280 milioane de euro – proiecte mari de infrastructură rutieră (pasaje subterane şi supraterane) şi aeronautică (modernizarea Aeroportului Iaşi), sănătate (modernizarea spitalelor), mediu (sistemul de management integrat al deşeurilor). Toate aceste proiecte contribuie la creşterea nivelului de trai şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor din această zonă.

Dar avem nevoie şi de sprijin guvernamental. Iaşul este pol regional de dezvoltare. Capitala, Clujul, Craiova şi alte oraşe au beneficiat de numeroase resurse guvernamentale.

Ne dorim ca şi Regiunea Nord Est să fie beneficiara unor investiţii absolut necesare pentru dezvoltarea unei comunităţi de mai bine de 4 milioane de locuitori: autostrada Iaşi-Tg Mureş, spitalul regional de urgenţă, centrul intermodal de transport de marfă şi continuarea dezvoltării şi modernizării Aeroportului Iaşi. Toate aceste demersuri vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării întregii regiuni şi vor contribui la micşorarea decalajelor economice existente între Moldova şi celelalte zone ale ţării.

Totodată, prin aceste investiţii vom facilita cooperarea cu Republica Moldova şi chiar Ucraina – două ţări care fac demersuri pentru integrarea în Uniunea Europeană. Trebuie să profităm de poziţionarea geopolitică a Iaşului” a declarat Maricel Popa.

 

Totodată, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi a vorbit şi despre Masterplanul drumurilor judeţene solicitând un parteneriat între instituţia pe care o reprezintă şi Guvernul României pentru finanţarea a 40% din lucrările aferente.

Maricel Popa i-a înmânat premierului Dacian Cioloş harta drumurilor judeţene propuse spre modernizare, împreună cu dosarul care conţine documentaţia celor 8 subaxe propuse spre modernizare.


Ateneul din Iaşi se modernizează constant. Alături de îmbunătăţirea şi îmbogăţirea programului artistic, conducerea instituţiei de cultură din Tătăraşi vrea să modernizeze şi sala de spectacole. Astfel, conform unui proiect de hotărâre care va fi dezbătut în şedinţa Consiliului Local de luni, 31 octombrie, Ateneul ar putea beneficia în curând de o mecanică de scenă pentru sala mare de spectacole.

 

„La exact 13 ani de la înfiinţare, în data de 8 octombrie 2016, instituţia publică de spectacole şi concerte «Ateneul Tătăraşi» îşi deschidea stagiunea teatrală 2016 - 2017 într-o sală nouă de spectacole, reabilitată, căreia i s-a atribuit numele «Radu Beligan» în memoria inegalabilului maestru al teatrului românesc. Acesta debuta ca actor, în anul 1930, la vârsta de doar 12 ani, chiar pe scena Ateneului interbelic în rolul lui Spiridon din «O scrisoare pierdută». Dacă la momentul actual spectatorii prezenţi în sala de spectacole «Radu Beligan» se pot bucura de un confort sporit în ceea ce priveşte condiţiile de vizionare a unui spectacol de teatru, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre condiţiile tehnice de la scenă unde pe parcursul celor 13 ani care au trecut de la reînfiinţarea Ateneului modern nu s-a reuşit achiziţionarea unei mecanici de scenă care să asigure acţionarea în condiţii de siguranţă a ştăngilor pentru lumini, decoruri şi cortine”, se arată în proiectul de hotărâre.

 

Concret, sala va fi dotată 14 ştăngi, din care 13 ştăngi la scenă, două pentru lumini şi 11 pentru decoruri şi cortine, şi o ştangă în sală, pentru proiectoare de lumini. Acţionarea acestora va fi electrică. Durata investiţiei este estimată la 12 luni, valoarea estimată fiind de 778.125 lei, inclusiv TVA.


Pagina 8 din 9

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top