fbpx
Portokal
Poliţistul Marian Godină a postat pe pagina de Facebook un mesaj privind salariul pe care-l primeşte. În acest sens a făcut public fluturaşul de salariu aferent lunii februarie.

 

El îşi motivează gestul cu umor, în contextul Zilei Fericirii, pentru a arăta „cât de nesimţite sunt salariile poliţiştilor”.

 


Plenul Senatului a votat luni acordarea unui spor de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază pentru funcţionarii publici, după ce Curtea Constituţională (CCR) a respins parţial prevederea legislativă, menţionând că sporul poate fi acordat, dar că el nu poate face parte din salariul de bază aşa cum prevăzuse iniţial Parlamentul.

 

Acordarea sporului de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază lunar a fost adoptată cu 88 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi o abţinere. Prevederea a fost inclusă în legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, relatează News.ro.

 


Dacă modificările Codurilor se află în dezbatere publică, să vedem ce este de negociat între Putere, Opoziţie şi societate civilă:

 

- prejudiciu sub 45.000 de euro prin abuz în serviciu nu este infracţiune

- plângerea o poate face doar partea vătămată în maxim 3 luni

- pedeapsa se reduce la maxim 3 ani, fiind prevăzută şi o simplă amendă.

 

Într-o lună, ai 100 de achiziţii directe sub acest prag, la preţuri supraevaluate sau decontări pe lucrări fictive, şi nu mai pot fi incriminate. Cazul MNLR de la Iaşi sau lucrările de la şcoli date clientelei, cu situaţii de lucrări false, sau afacerile în familie cu primarul de la Tomeşti, sau multe alte zeci de cazuri descoperite de echipa REPORTER DE IAŞI în ultimii 4 ani.

 

Sensul acestei prevederi: presiunea financiară a funcţionarilor din administraţie şi a reprezentanţilor politici la nivel local. 90% din administraţie fură de nevoie, nu are din ce trăi, 10% fură din lăcomie. Până le creşte salariile la nivelul pretenţiilor (o mie-două mii-trei mii de euro), Dragnea le dă liber la furat până în 45.000 de euro, multiplicat cu cât îi lasă conştiinţa. E o fidelizare pe termen lung a şefilor de clanuri locale, care sunt câteva mii în România şi care îţi aduc millionul de voturi mult timp de-acum înainte.

 

Dacă 5% din bugetele tuturor instituţiilor sunt achiziţii directe şi se fură 50% din această sumă, practic ni se cere să fim de acord să mărim efortul bugetar cu 2-3% din totalul cheltuielilor publice, circa o treime din PIB. Altfel spus, e o majorare a salariilor mascată, care înseamnă anual un efort de 1-2 miliarde de euro. Majorarea nu este însă distribuită uniform, ci ajunge la 10% din funcţionari, demnitari, prietenii şi rudele lor. Ca într-o ţară bananieră.

 

Achiziţiile directe se fac şi-acum prin intermediari bine aleşi, singura preocupare fiind ca preţurile să nu sară calul. Odată cu ofensiva DNA şi publicarea atribuirilor pe SEAP, în ultimii 10 ani, adaosurile pe achiziţii scăzuseră de la 300-400% la 70-80% (din care plăteşti impozite, salarii, chirii, transport, utilităţi, rămânând cu un profit curat de 30%). Mai mult, psihoza anticorupţiei crease climatul de neîncredere între funcţionari. Acum, dacă infracţiunea dispare, revine mentalitatea participării colective la fraude („ne ajutăm între noi să furăm împreună"). Pe vremea lui Năstase, erau aberaţii la tot pasul, o ţeavă costa 800 de dolari, iar preţul real era de 50 de dolari. Un bisturiu de 2 dolari era vândut cu 60 de dolari. E schizofrenie să crezi că poţi reînvia sistemul.

 

În final, revenim la modelul post-sovietic, cu o clasă privilegiată, 1 milion de funcţionari publici care trăiesc din furat, nu din salariu. Modelul se reîntipărește în mentalul colectiv: redevenim o societate în care devenirea pe cont propriu este descurajată, cariera la stat fiind mai rentabilă. „El lucrează la Primărie, îşi permite", sau „E inspector la Metrologie, are de unde", sunt formele de invidie pe care le auzeam la bloc, pe vremuri, şi situaţia revine.

 

Războiul civil, despre care se vorbeşte de 24 de ore, pluteşte de mult în aer, ne facem că nu-l observăm. Anticorupţia a transformat milionul de bugetari în Cenuşăresele sistemului social. Cu salarii mici şi fără să fure, situaţia lor a devenit insuportabilă. E o răzvrătire a unei Românii împotriva celeilalte ce răzbate şi pe reţelele sociale. Șefimea politizată şi ahtiată după vile şi vacanţe scumpe se foloseşte de această frustrare, militarizând corpul funcţionăresc.

 

Sustenabilitatea trebuie asigurată printr-un pact politic la vârf: nu scădem standardele, ci creştem efortul de dezvoltare prin muncă, meritocraţie şi viziune economică.


Dacă modificările Codurilor se află în dezbatere publică, să vedem ce este de negociat între Putere, Opoziţie şi societate civilă:

 

- prejudiciu sub 45.000 de euro prin abuz în serviciu nu este infracţiune

- plângerea o poate face doar partea vătămată în maxim 3 luni

- pedeapsa se reduce la maxim 3 ani, fiind prevăzută şi o simplă amendă.

 

Într-o lună, ai 100 de achiziţii directe sub acest prag, la preţuri supraevaluate sau decontări pe lucrări fictive, şi nu mai pot fi incriminate. Cazul MNLR de la Iaşi sau lucrările de la şcoli date clientelei, cu situaţii de lucrări false, sau afacerile în familie cu primarul de la Tomeşti, sau multe alte zeci de cazuri descoperite de echipa REPORTER DE IAŞI în ultimii 4 ani.

 

Sensul acestei prevederi: presiunea financiară a funcţionarilor din administraţie şi a reprezentanţilor politici la nivel local. 90% din administraţie fură de nevoie, nu are din ce trăi, 10% fură din lăcomie. Până le creşte salariile la nivelul pretenţiilor (o mie-două mii-trei mii de euro), Dragnea le dă liber la furat până în 45.000 de euro, multiplicat cu cât îi lasă conştiinţa. E o fidelizare pe termen lung a şefilor de clanuri locale, care sunt câteva mii în România şi care îţi aduc millionul de voturi mult timp de-acum înainte.

 

Dacă 5% din bugetele tuturor instituţiilor sunt achiziţii directe şi se fură 50% din această sumă, practic ni se cere să fim de acord să mărim efortul bugetar cu 2-3% din totalul cheltuielilor publice, circa o treime din PIB. Altfel spus, e o majorare a salariilor mascată, care înseamnă anual un efort de 1-2 miliarde de euro. Majorarea nu este însă distribuită uniform, ci ajunge la 10% din funcţionari, demnitari, prietenii şi rudele lor. Ca într-o ţară bananieră.

 

Achiziţiile directe se fac şi-acum prin intermediari bine aleşi, singura preocupare fiind ca preţurile să nu sară calul. Odată cu ofensiva DNA şi publicarea atribuirilor pe SEAP, în ultimii 10 ani, adaosurile pe achiziţii scăzuseră de la 300-400% la 70-80% (din care plăteşti impozite, salarii, chirii, transport, utilităţi, rămânând cu un profit curat de 30%). Mai mult, psihoza anticorupţiei crease climatul de neîncredere între funcţionari. Acum, dacă infracţiunea dispare, revine mentalitatea participării colective la fraude („ne ajutăm între noi să furăm împreună"). Pe vremea lui Năstase, erau aberaţii la tot pasul, o ţeavă costa 800 de dolari, iar preţul real era de 50 de dolari. Un bisturiu de 2 dolari era vândut cu 60 de dolari. E schizofrenie să crezi că poţi reînvia sistemul.

 

În final, revenim la modelul post-sovietic, cu o clasă privilegiată, 1 milion de funcţionari publici care trăiesc din furat, nu din salariu. Modelul se reîntipărește în mentalul colectiv: redevenim o societate în care devenirea pe cont propriu este descurajată, cariera la stat fiind mai rentabilă. „El lucrează la Primărie, îşi permite", sau „E inspector la Metrologie, are de unde", sunt formele de invidie pe care le auzeam la bloc, pe vremuri, şi situaţia revine.

 

Războiul civil, despre care se vorbeşte de 24 de ore, pluteşte de mult în aer, ne facem că nu-l observăm. Anticorupţia a transformat milionul de bugetari în Cenuşăresele sistemului social. Cu salarii mici şi fără să fure, situaţia lor a devenit insuportabilă. E o răzvrătire a unei Românii împotriva celeilalte ce răzbate şi pe reţelele sociale. Șefimea politizată şi ahtiată după vile şi vacanţe scumpe se foloseşte de această frustrare, militarizând corpul funcţionăresc.

 

Sustenabilitatea trebuie asigurată printr-un pact politic la vârf: nu scădem standardele, ci creştem efortul de dezvoltare prin muncă, meritocraţie şi viziune economică.


Şi-a lăsat mândria la o parte pentru a putea încasa un venit lunar cu 25% mai mare decât până acum. Controverse legate de un post de la Spitalul de Recuperare. Directorul de îngrijiri Florentina Popa, care este şi medic epidemiolog, a câştigat concursul pentru postul de asistent medical şef al Secţiei Clinice Recuperare Medicală Neurologie. Concursul a fost contestat.

 

Situaţie mai puţin obişnuită la Spitalul Clinic de Recuperare. Florentina Popa, directorul de îngrijiri al unităţii, care este şi medic epidemiolog, doreşte să ocupe un post de asistent medical şef.


Şi-a lăsat mândria la o parte pentru a putea încasa un venit lunar cu 25% mai mare decât până acum. Controverse legate de un post de la Spitalul de Recuperare. Directorul de îngrijiri Florentina Popa, care este şi medic epidemiolog, a câştigat concursul pentru postul de asistent medical şef al Secţiei Clinice Recuperare Medicală Neurologie. Concursul a fost contestat.

 

Situaţie mai puţin obişnuită la Spitalul Clinic de Recuperare. Florentina Popa, directorul de îngrijiri al unităţii, care este şi medic epidemiolog, doreşte să ocupe un post de asistent medical şef.


Tot bugetul Poli Iași vine din banii ieșenilor și din drepturile TV. Nimic din vânzări, marketing, sponsorizări. Salariul președintelui Poli Iași e sfidător. Prunea nu face nimic în afară de alcătuirea lotului, realizat 100% numai din împrumuturi, ca de 20 de ani încoace. Și aici a dat rateuri: Llullaku, lăsat să plece, Grahovac, păstrat cu salariu mărit. La banii pe care îi ia, Prunea nu aduce nimic din vânzări de jucători, nu aduce oameni la stadion, nu face niciun ban din sponsorizări și marketing. E pur și simplu un întreținut pe banii statului. Locuiește într-o vilă Conest din Platoul Însorit și poate deconta cheltuieli lunare de 1.500 de euro. Singura nedumerire: mai dă cuiva din salariul său?

 

Potrivit calculelor oficiale făcute de Consiliul Director al CSM Poli Iaşi, gruparea din dealul Copoului a avut anul acesta un buget de 12.436.762 de lei. Din această sumă, la finele lunii iunie, în caseria clubului intraseră deja 9.769.076 de lei, cu 28,55% mai mult faţă de bugetul de la sfârșitul lunii iunie în 2015.

În acea perioadă, preşedintele executiv al formaţiei ieşene, Florin Prunea, clama că la Iaşi nu sunt probleme cu banii, că datoriile sunt pe zero şi că CSM Poli este una dintre puţinele echipe din Liga I care nu are probleme cu banii.

 


Tot bugetul Poli Iași vine din banii ieșenilor și din drepturile TV. Nimic din vânzări, marketing, sponsorizări. Salariul președintelui Poli Iași e sfidător. Prunea nu face nimic în afară de alcătuirea lotului, realizat 100% numai din împrumuturi, ca de 20 de ani încoace. Și aici a dat rateuri: Llullaku, lăsat să plece, Grahovac, păstrat cu salariu mărit. La banii pe care îi ia, Prunea nu aduce nimic din vânzări de jucători, nu aduce oameni la stadion, nu face niciun ban din sponsorizări și marketing. E pur și simplu un întreținut pe banii statului. Locuiește într-o vilă Conest din Platoul Însorit și poate deconta cheltuieli lunare de 1.500 de euro. Singura nedumerire: mai dă cuiva din salariul său?

 

Potrivit calculelor oficiale făcute de Consiliul Director al CSM Poli Iaşi, gruparea din dealul Copoului a avut anul acesta un buget de 12.436.762 de lei. Din această sumă, la finele lunii iunie, în caseria clubului intraseră deja 9.769.076 de lei, cu 28,55% mai mult faţă de bugetul de la sfârșitul lunii iunie în 2015.

În acea perioadă, preşedintele executiv al formaţiei ieşene, Florin Prunea, clama că la Iaşi nu sunt probleme cu banii, că datoriile sunt pe zero şi că CSM Poli este una dintre puţinele echipe din Liga I care nu are probleme cu banii.

 


Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere, cazul fiind fără precedent. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a președintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iași confirmă: „S-au dat prime de zile de naștere. Au luat și alții”. Șeful de sindicat își face cruce: e prima oară când aude de așa ceva. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie și din alocări bugetare.

 

De ce plătesc ieșenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei și firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naștere a managerului Radio Iași de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iași cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat - și prima de 18.000 de lei.

 

Aroganță și dispreț

Ca și în urmă cu o săptămână, Claudia Crăcăleanu a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAȘI. La setul de întrebări formulate în scris a răspuns să ne adresăm conducerii de la București a Radiodifuziunii. Marți, 18 octombrie, accesul reporterului a fost interzis la intrarea în instituție, portarul primind ordin expres: „Doamna director este în ședință și nu vă poate primi”. REPORTER DE IAȘI a încercat să ajungă la redactorul-șef al Radio Iași sau la redactorul șef-adjunct, dar portarul a rămas ferm: „Sunt toți în ședință. Nu aveți voie să intrați”. Lipsa de transparență într-o instituție finanțată în proporție de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect față de cei care te susțin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

 

Șefa Radio Iași a spart topurile veniturilor bugetare: Claudia Crăcăleanu a încasat într-o singură zi 30.000 de lei

Liderul de sindicat e surprins

Neoficial, în Radio Iași sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naștere. Unii nu auziseră de așa ceva, alții știau că acestea înlocuiesc primele de vacanță, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naștere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis niște vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

 

Bulgariu: „Da, au luat și alții”

Însă unul dintre cei doi membri ai Consiliului de Administrație a studioului Radio Iași, numiți politic, spune că a mai auzit de prime cu ocazia zilei de naștere, inclusiv în cazul managerului Claudia Crăcăleanu. Cătălin Bulgariu explică: „Din câte știu, de anul acesta nu se mai dau prime de vacanță. Primele de zile de naștere nu sunt în contractul colectiv de muncă, acestea se acordă pe baza unei decizii la nivel central. Managerul a beneficiat de acest bonus, ca și alți angajați. Nu știu exact cuantumul premiilor și, chiar dacă aș ști, nu aș spune, că sunt confidențiale”.
Confirmarea este că directorul general al Societății de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, i-a acordat Claudiei Crăcăleanu o primă de 18.000 de lei, prin decizie proprie. Acest lucru confirmă informația potrivită căreia managerul de la Iași este printre favoriții președintelui Miculescu.

 

Alții de la stat: „Vrem și noi!”

De o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere nu s-a mai auzit în mediul privat ieșean și nici în companiile publice. Șefii câtorva instituţii de stat din Iaşi au rămas sideraţi auzind de prima Claudiei Crăcăleanu. „N-am pomenit aşa ceva! Eu ca manager nu am voie să iau altceva decât bonusul acordat pe indicatori de performanţă. Nu iau nici tichete de masă. Absolut nimic în plus!“, spune Ion Toma, managerul Apavital Iaşi.

„Conform contractului de management, noi nu avem voie să luăm vreo primă. Noi dăm la salariaţi prime, dar managerul nu are dreptul la prime sau alte facilităţi fiscale pentru ore suplimentare sau altceva. Poate are în contract stipulat aşa ceva sau pentru indici de performanţă“, consideră managerul SC Servicii Publice SA, Laurenţiu Ivan.

„Eu nu am luat niciodată vreo primă. Nu vreau să comentez primele luate de alţii“, precizează Ciprian Chiriţă, directorul SC Termoservice SA.

 

Nicolae Tomescu ia 9.800 de lei lunar fără să dea pe la serviciu

Tomescu, fantoma cu 9.800 de lei salariu

Dar salarii care impresionează întreg mediul bugetar mai sunt în Radio Iași. Redactorul șef Nicolae Tomescu are un salariu net de 9.800 de lei. Angajații din Radio Iași spun că acesta face figurație, având o singură emisiune de weekend, pe teme istorice, intitulată „România 100”, pe care o înregistrează vinerea. „Nu prea l-am văzut în ultima vreme. Nu-l întreabă nimeni nimic, face ce vrea”, spune un angajat din Radio Iași.

Nicolae Tomescu este în proces cu Radiodifuziunea, după ce i-a fost desfăcut contractul de muncă în 2012. Motivul a fost întreruperea emisiei timp de o oră și jumătate, din cauze tehnice la rețeaua electrică, dar Tomescu fusese acuzat că a agresat fizic o subalternă. Pe 29 aprilie 2013, acesta a revenit pentru o zi ca redactor-şef al instituţiei, ca urmare a somaţiei executorului judecătoresc şi a deciziei Tribunalului Mureş dată în februarie. În aceeaşi zi, Tomescu a fost suspendat din funcţia de redactor-şef, conform unui Ordin al Preşedintelui director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Tomescu era la acea dată trimis în judecată pentru agresarea subalternei.

În octombrie 2015 Curtea de Apel Iaşi i-a admis apelul fostului şef de la Radio Iaşi, Nicolae Tomescu, şi l-a achitat în procesul în care o angajată de la departamentul Marketing l-a acuzat că a lovit-o, judecătorii considerând că nu există suficiente probe în dosar.

Tomescu a revenit la Radio Iaşi pe post de redactor şef încă de la începutul lui 2015.

 

Adjunctul, doar 6.800 de lei

Concret însă, de redacția Radio Iași se ocupă zi de zi adjunctul său, Mircea Dascaliuc, care are un salariu lunar de 6.800 de lei. Ironia este că și Dascaliuc are o pată la dosar, tot în urma hărțuirii unei angajate pe când lucra la Radio Craiova.

„Dascaliuc a plecat cu scandal de la Craiova, în urmă cu vreo zece ani. S-a dat la nişte angajate de acolo. Au ieşit în stradă toţi angajaţii de la Radio Oltenia atunci. Pe urmă a fost adus la Iaşi pentru a fi uns redactor şef, dar până la urmă a câştigat Tomescu. După câţiva ani, pentru câteva luni a fost pus şef la Radio Chişinău, dar a fost readus la Iaşi deoarece nu a obţinut rezultatele scontate“, susţine un fost angajat al radioul ieşean.

 

Membru CA, Cătălin Bulgariu: „Da, se dau prime de zile de naștere”

Membrii CA, cei mai bine plătiți din țară

În Comitetul Director al Radio Iaşi, forul care i-a decizii în cadrul instituţiei ieşene, pe lângă managerul Claudia Crăcăleanu, mai sunt Cătălin Bulgariu şi Nicolae Lupaşcu. Cei doi au participat în 2015 la 36 de şedinţe ale forului de conducere, pentru asta fiind remuneraţi cu suma de 113.000 de lei, aproape 10.000 de lei lunar, asta în condiţiile în care la alte staţii regionale ale Radio România sunt maximum 6-7 şedinţe anual.

 

Buget fabulos pentru un radio regional

Taxa radio-tv asigură Societatății Române de Radiodifuziune venituri de aproape 100 milioane de euro anual, potrivit raportului pe 2015. Peste 95% din buget provine din taxa radio-tv şi de la bugetul de stat.

Studioul teritorial de la Iași primește anual circa 6 milioane de euro, depășind de două ori și jumătate bugetele cumulate ale tuturor entităților mass-media din Iași. Comparativ, TVR Iași, post regional de asemenea, are un buget anual de 1,6 milioane de euro.

 

Bugetul Radio Iași depășește cu mult bugetele cumulate ale tuturor mijloacelor media din oraș

Concurs cu dedicaţie pentru secretară

Un fapt care a produs rumoare recent în Radio Iași este angajarea Olgăi Sărmășan pe postul de secretară a Claudiei Crăcăleanu, fără a se organiza propriu-zis un concurs. Anterior, Sărmășan avea doar contract de colaborare. Angajații Radio Iași susțin că soțul șefei Radio Iași a fost coleg de facultate cu secretara și că sunt prieteni de familie de mult timp.

 

Salariu de 12.000 de lei

Claudia Crăcăleanu se află în topul veniturilor din Iaşi. Aceasta încasează lunar suma de 12.000 de lei, având al patrulea cel mai mare salariu dintre şefii instituţiile de stat din Iaşi.

În 2013, pe vremea când era doar interimar pe postul de redactor-şef, Claudia Crăcăleanu avea un salariu lunar de 6.166 de lei. Acesta a crescut exponenţial, potrivit declaraţiilor de avere, ajungând la 9.667 de lei în 2014 şi la 11.917 de lei anul trecut. Cu menţiunea că, din 2014, aceasta a îndeplinit doar atribuţii de manager, fără a se mai ocupa de partea redacţională.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Şeful cel mare a cheltuit 110.000 de euro la business-class

Potrivit unei anchete a Gazetei Sporturilor, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, a călătorit de 32 de ori în străinătate în perioada 1 iulie 2014 - 1 iulie 2016. Pentru aceste deplasări, dintre care 29 la clasa business, Miculescu a cheltuit din bugetul radioului 110.000 de euro. La această sumă se adaugă o diurnă de aproximativ 200.000 de lei.

Pe 20 aprilie 2016, Miculescu a fost la Basel, la conferinţa EBU. Miculescu a zburat la clasa business, cu un bilet de 5.353 de lei. În acelaşi timp, directorul BBC, Helen Boaden, a zburat la economic cu un bilet de 180 de lire. Miculescu s-a cazat la Hotel Ramada, unde a plătit pe noapte 302 euro, în timp ce şefa BBC a ales o cabană montană de schi din Saint Louis, din Franţa, unde a plătit doar 114 euro pe noapte.

La câteva zile după dezvăluirile făcute de echipa lui Tolontan, Dan Şanta, directorul Direcţii de Relaţii Internaţionale, care l-a însoţit pe Miculescu în 24 de călătorii, trimite o notă de aprobare a unei noi deplasări, tot la business-class.

Pentru biletele la business ale lui Ovidiu Miculescu în călătorii asemănătoare celei de la Bruxelles, Radio România a achitat între 900 de euro şi 1.200 de euro din banii plătitorilor de taxe.


Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere, cazul fiind fără precedent. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a președintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iași confirmă: „S-au dat prime de zile de naștere. Au luat și alții”. Șeful de sindicat își face cruce: e prima oară când aude de așa ceva. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie și din alocări bugetare.

 

De ce plătesc ieșenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei și firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naștere a managerului Radio Iași de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iași cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat - și prima de 18.000 de lei.

 

Aroganță și dispreț

Ca și în urmă cu o săptămână, Claudia Crăcăleanu a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAȘI. La setul de întrebări formulate în scris a răspuns să ne adresăm conducerii de la București a Radiodifuziunii. Marți, 18 octombrie, accesul reporterului a fost interzis la intrarea în instituție, portarul primind ordin expres: „Doamna director este în ședință și nu vă poate primi”. REPORTER DE IAȘI a încercat să ajungă la redactorul-șef al Radio Iași sau la redactorul șef-adjunct, dar portarul a rămas ferm: „Sunt toți în ședință. Nu aveți voie să intrați”. Lipsa de transparență într-o instituție finanțată în proporție de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect față de cei care te susțin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

 

Șefa Radio Iași a spart topurile veniturilor bugetare: Claudia Crăcăleanu a încasat într-o singură zi 30.000 de lei

Liderul de sindicat e surprins

Neoficial, în Radio Iași sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naștere. Unii nu auziseră de așa ceva, alții știau că acestea înlocuiesc primele de vacanță, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naștere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis niște vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

 

Bulgariu: „Da, au luat și alții”

Însă unul dintre cei doi membri ai Consiliului de Administrație a studioului Radio Iași, numiți politic, spune că a mai auzit de prime cu ocazia zilei de naștere, inclusiv în cazul managerului Claudia Crăcăleanu. Cătălin Bulgariu explică: „Din câte știu, de anul acesta nu se mai dau prime de vacanță. Primele de zile de naștere nu sunt în contractul colectiv de muncă, acestea se acordă pe baza unei decizii la nivel central. Managerul a beneficiat de acest bonus, ca și alți angajați. Nu știu exact cuantumul premiilor și, chiar dacă aș ști, nu aș spune, că sunt confidențiale”.
Confirmarea este că directorul general al Societății de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, i-a acordat Claudiei Crăcăleanu o primă de 18.000 de lei, prin decizie proprie. Acest lucru confirmă informația potrivită căreia managerul de la Iași este printre favoriții președintelui Miculescu.

 

Alții de la stat: „Vrem și noi!”

De o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere nu s-a mai auzit în mediul privat ieșean și nici în companiile publice. Șefii câtorva instituţii de stat din Iaşi au rămas sideraţi auzind de prima Claudiei Crăcăleanu. „N-am pomenit aşa ceva! Eu ca manager nu am voie să iau altceva decât bonusul acordat pe indicatori de performanţă. Nu iau nici tichete de masă. Absolut nimic în plus!“, spune Ion Toma, managerul Apavital Iaşi.

„Conform contractului de management, noi nu avem voie să luăm vreo primă. Noi dăm la salariaţi prime, dar managerul nu are dreptul la prime sau alte facilităţi fiscale pentru ore suplimentare sau altceva. Poate are în contract stipulat aşa ceva sau pentru indici de performanţă“, consideră managerul SC Servicii Publice SA, Laurenţiu Ivan.

„Eu nu am luat niciodată vreo primă. Nu vreau să comentez primele luate de alţii“, precizează Ciprian Chiriţă, directorul SC Termoservice SA.

 

Nicolae Tomescu ia 9.800 de lei lunar fără să dea pe la serviciu

Tomescu, fantoma cu 9.800 de lei salariu

Dar salarii care impresionează întreg mediul bugetar mai sunt în Radio Iași. Redactorul șef Nicolae Tomescu are un salariu net de 9.800 de lei. Angajații din Radio Iași spun că acesta face figurație, având o singură emisiune de weekend, pe teme istorice, intitulată „România 100”, pe care o înregistrează vinerea. „Nu prea l-am văzut în ultima vreme. Nu-l întreabă nimeni nimic, face ce vrea”, spune un angajat din Radio Iași.

Nicolae Tomescu este în proces cu Radiodifuziunea, după ce i-a fost desfăcut contractul de muncă în 2012. Motivul a fost întreruperea emisiei timp de o oră și jumătate, din cauze tehnice la rețeaua electrică, dar Tomescu fusese acuzat că a agresat fizic o subalternă. Pe 29 aprilie 2013, acesta a revenit pentru o zi ca redactor-şef al instituţiei, ca urmare a somaţiei executorului judecătoresc şi a deciziei Tribunalului Mureş dată în februarie. În aceeaşi zi, Tomescu a fost suspendat din funcţia de redactor-şef, conform unui Ordin al Preşedintelui director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Tomescu era la acea dată trimis în judecată pentru agresarea subalternei.

În octombrie 2015 Curtea de Apel Iaşi i-a admis apelul fostului şef de la Radio Iaşi, Nicolae Tomescu, şi l-a achitat în procesul în care o angajată de la departamentul Marketing l-a acuzat că a lovit-o, judecătorii considerând că nu există suficiente probe în dosar.

Tomescu a revenit la Radio Iaşi pe post de redactor şef încă de la începutul lui 2015.

 

Adjunctul, doar 6.800 de lei

Concret însă, de redacția Radio Iași se ocupă zi de zi adjunctul său, Mircea Dascaliuc, care are un salariu lunar de 6.800 de lei. Ironia este că și Dascaliuc are o pată la dosar, tot în urma hărțuirii unei angajate pe când lucra la Radio Craiova.

„Dascaliuc a plecat cu scandal de la Craiova, în urmă cu vreo zece ani. S-a dat la nişte angajate de acolo. Au ieşit în stradă toţi angajaţii de la Radio Oltenia atunci. Pe urmă a fost adus la Iaşi pentru a fi uns redactor şef, dar până la urmă a câştigat Tomescu. După câţiva ani, pentru câteva luni a fost pus şef la Radio Chişinău, dar a fost readus la Iaşi deoarece nu a obţinut rezultatele scontate“, susţine un fost angajat al radioul ieşean.

 

Membru CA, Cătălin Bulgariu: „Da, se dau prime de zile de naștere”

Membrii CA, cei mai bine plătiți din țară

În Comitetul Director al Radio Iaşi, forul care i-a decizii în cadrul instituţiei ieşene, pe lângă managerul Claudia Crăcăleanu, mai sunt Cătălin Bulgariu şi Nicolae Lupaşcu. Cei doi au participat în 2015 la 36 de şedinţe ale forului de conducere, pentru asta fiind remuneraţi cu suma de 113.000 de lei, aproape 10.000 de lei lunar, asta în condiţiile în care la alte staţii regionale ale Radio România sunt maximum 6-7 şedinţe anual.

 

Buget fabulos pentru un radio regional

Taxa radio-tv asigură Societatății Române de Radiodifuziune venituri de aproape 100 milioane de euro anual, potrivit raportului pe 2015. Peste 95% din buget provine din taxa radio-tv şi de la bugetul de stat.

Studioul teritorial de la Iași primește anual circa 6 milioane de euro, depășind de două ori și jumătate bugetele cumulate ale tuturor entităților mass-media din Iași. Comparativ, TVR Iași, post regional de asemenea, are un buget anual de 1,6 milioane de euro.

 

Bugetul Radio Iași depășește cu mult bugetele cumulate ale tuturor mijloacelor media din oraș

Concurs cu dedicaţie pentru secretară

Un fapt care a produs rumoare recent în Radio Iași este angajarea Olgăi Sărmășan pe postul de secretară a Claudiei Crăcăleanu, fără a se organiza propriu-zis un concurs. Anterior, Sărmășan avea doar contract de colaborare. Angajații Radio Iași susțin că soțul șefei Radio Iași a fost coleg de facultate cu secretara și că sunt prieteni de familie de mult timp.

 

Salariu de 12.000 de lei

Claudia Crăcăleanu se află în topul veniturilor din Iaşi. Aceasta încasează lunar suma de 12.000 de lei, având al patrulea cel mai mare salariu dintre şefii instituţiile de stat din Iaşi.

În 2013, pe vremea când era doar interimar pe postul de redactor-şef, Claudia Crăcăleanu avea un salariu lunar de 6.166 de lei. Acesta a crescut exponenţial, potrivit declaraţiilor de avere, ajungând la 9.667 de lei în 2014 şi la 11.917 de lei anul trecut. Cu menţiunea că, din 2014, aceasta a îndeplinit doar atribuţii de manager, fără a se mai ocupa de partea redacţională.

 

Citește și Şefa Radio Iaşi are salariu de bancher: 12.000 de lei pe lună. E al patrulea cel mai bine plătit om la stat din oraș

 

Şeful cel mare a cheltuit 110.000 de euro la business-class

Potrivit unei anchete a Gazetei Sporturilor, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, a călătorit de 32 de ori în străinătate în perioada 1 iulie 2014 - 1 iulie 2016. Pentru aceste deplasări, dintre care 29 la clasa business, Miculescu a cheltuit din bugetul radioului 110.000 de euro. La această sumă se adaugă o diurnă de aproximativ 200.000 de lei.

Pe 20 aprilie 2016, Miculescu a fost la Basel, la conferinţa EBU. Miculescu a zburat la clasa business, cu un bilet de 5.353 de lei. În acelaşi timp, directorul BBC, Helen Boaden, a zburat la economic cu un bilet de 180 de lire. Miculescu s-a cazat la Hotel Ramada, unde a plătit pe noapte 302 euro, în timp ce şefa BBC a ales o cabană montană de schi din Saint Louis, din Franţa, unde a plătit doar 114 euro pe noapte.

La câteva zile după dezvăluirile făcute de echipa lui Tolontan, Dan Şanta, directorul Direcţii de Relaţii Internaţionale, care l-a însoţit pe Miculescu în 24 de călătorii, trimite o notă de aprobare a unei noi deplasări, tot la business-class.

Pentru biletele la business ale lui Ovidiu Miculescu în călătorii asemănătoare celei de la Bruxelles, Radio România a achitat între 900 de euro şi 1.200 de euro din banii plătitorilor de taxe.


Pagina 5 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top