Din sondajul Avangarde reiese că aproximativ trei sferturi dintre români cred că ţara merge într-o direcţie greşită.
Este vorba despre aspiranţi la un fotoliu de parlamentar care au probleme penale, sunt incompatibili, sau care au iniţiat în mandatele anterioare legi împotriva statului de drept.
Traian Băsescu a declarat în deschiderea discursului că „Nu o spunem numai în campania electorală. Suntem singurul partid care avem acest obiectiv în programul nostru de ţară". Fostul șef al statului a precizat că, potrivit Actului final de la Helsinki, graniţele unei ţări se pot modifica "prin referendum popular sau prin decizii ale parlamentelor".
„Aţi văzut, o să mai vedeţi tot soiul de analişti, de oameni politici, sau tot felul de neaveniţi care vor spune "Aaa, nu se poate!", Aaa, nu vrea Rusia!" Să nu credeţi în aşa ceva. În Europa frontierele nu se pot modifica decât în condiţiile actului final de la Helsinki, din 1975. În Europa, conform articolului unu al Actului final de la Helsinki, nu se pot modifica frontierele prin forţă. Tot articolul unu al Actului final de la Helsinki spune şi cum se pot modifica graniţele unei ţări. Acolo se menţionează clar prin înţelegere politică. Asta înseamnă că se pot modifica frontierele prin referendum popular sau prin decizii ale parlamentelor", a spus Traian Băsescu.
Fostul președinte al României a dat drept exemplu situaţia Germaniei şi Cehoslovacia. "Reunificarea Germaniei s-a făcut în baza articolului unu al Actului final de la Helsinki, prin voinţa celor două ţări, celor două parlamente, iar desprinderea Slovaciei din Cehoslovacia s-a făcut de asemenea prin referendum şi prin vot în parlament. Cine spune că nu sunt instrumentele de modificare a frontierelor, minte", a mai spus Băsescu.
(Sursa: EVZ.ro)
Recent, candidaţii la alegerile parlamentare au depus declaraţiile de avere, acţiune obligatorie, conform legii. La Iaşi candidaţii partidelor participante în competiţia electorală oferă o serie de surprize.
Soţ şi soţie pe liste
Pe listele PSD, la Senat, se regăseşte şi Laura Velescu. Iubitoare de litoral, în 2006 a cumpărat un teren în Vama Veche, în suprafaţă de 350 metri pătraţi. În schimb, locuieşte în comuna Miroslava, într-o casă ce are o suprafaţă de 146 metri pătraţi. Candidatul PSD are şi un loc de muncă. Este administrator la Colegiul Tehnic din Miroslava, post remunerat cu 16.800 de lei pe an.
La Iaşi, pe listele pentru Senat, PMP a trimis-o pe Camelia Ciornia. Aceasta deţine trei terenuri situate în extravilanul municipiului, cu o suprafaţă totală de 6.800 metri pătraţi, două apartamente şi o casă de vacanţă, precum şi două autoturisme, Opel şi Renault. În schimb, soţul, Gheorghe Ciornia, nu a încăput pe aceleaşi liste de partid. Bărbatul a ales Alianţa Noastră România (ANR), fiind pus pe listele pentru Camera Deputaţilor. Tot la ANR, la lista pentru Senat, apare medicul Lucian Cernahoschi, din când în când purtător de cuvânt al Spitalului de copii.
La USR conturile sunt grase
Eugen Neagu ocupă al doilea loc pe lista pentru Senat întocmită de Uniunea Salvaţi România (USR). Acesta deţine două terenuri de aproape şase mii de metri pătraţi, şi două apartamente cu o suprafaţă totală de 167 metri pătraţi. Conduce un autoturism Skoda, cumpărat în 2012, dar se evidenţiază la capitolul conturi în bancă. Neagu are o mică avere în bănci: 892.000 lei, 24.000 euro şi 10.800 dolari. Neagu este pensionar, dar mai încasează bani de la Universitatea Tehnică, plata fiind făcută „cu ora”.
Pe poziţia a treia pe listele pentru Senat întocmite de Partidul România Unită (PRU) se află Adina Rusu. Fostă ziaristă, a fost promovată încă de când Gheorghe Nichita se afla la conducerea PSD. Conform declaraţiei de avere, Rusu nu deţine casă, terenuri, maşini, bijuterii. În schimb, în calitate de administrator special la SC Lactis SA a primit suma de 8.760 lei, iar din calitate de nutriţionist, suma de 1.383 lei, plus 1.500 de lei o bursă de studii de la UMF.
Citește și ZIDUL PRUTULUI: caz revoltător cu o familie româno-moldovenească despărțită de vameși
Conturi mari şi la ALDE
ALDE l-a pus pe poziţia a treia pentru Camera Deputaţilor pe Romeo Ciobanu. Candidatul are în proprietate terenuri în Iaşi, Sovata, Predeal, Eforie, toate cumpărate în perioada 2006-2012. Mai deţine un apartament în Bucureşti şi două în Iaşi. Împreună cu soţia, lucrează la Universitatea Tehnică şi la firma All Green SRL.
Unirea ţării noastre cu Republica Moldova, obiectivul politic pe care Partidul Mişcarea Populară îl afirmă deschis, „se va face" în cinci-şase ani, a estimat duminică, la evenimentul de prezentare a candidaţilor PMP, liderul formaţiunii Traian Băsescu.
„Vreau să fim extrem de realişti. Unirea se va face. Se va face atunci când cetăţenii din stânga Prutului vor fi convinşi în proporţie de peste 50 % că vor acest lucru. Se va face atunci când România va proba cetăţenilor Republicii Moldova că este mai bine să fim uniţi decât să trăim în două state independente şi se va face într-un timp, estimez eu, cinci-şase ani, pentru că în Republica Moldova există un curent unionist", a declarat Traian Băsescu, citat de Agerpres.
Fostul preşedinte a subliniat că proiectul unirii dintre ţara noastră şi Republica Moldova este propus ca „proiect de ţară tuturor partidelor".
„Am văzut că domnul preşedinte Iohannis a convocat o comisie cu oameni din foarte multe domenii să stabilească obiectivul de ţară. Nu mi-am propus ca astăzi să critic pe cineva, ci să vorbesc despre noi, dar este inadmisibil tu, şef de stat, să spui 'Veniţi în jurul mesei cele mai luminate minţi şi spuneţi-mi care este obiectivul de ţară'. Nu, asta e obligaţia ta, a alesului să spui 'Obiectivul meu de ţară este unirea cu Republica Moldova. Voi, specialiştii, spuneţi-mi ce mai trebuie făcut ca acest lucru să se întâmple'", a punctat Traian Băsescu.
La rândul său, preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, a atras atenţia că există "voci" care doresc ca românii "să tacă" atunci când este vorba de unirea cu R. Moldova.
„Există voci atât în ţară, atât la Moscova, cât şi chiar în anumite capitale europene care îşi doresc ca românii să tacă atunci când aduc în discuţie un subiect sensibil - reîntregirea ţării. În 1939, Moscova stalinistă împreună cu Berlinul nazist au decis în secret ca naţiunea română să fie divizată. Nu mai putem trăi în tăcere. Avem obligaţia să o spunem cu voce tare că vrem unirea României cu Republica Moldova. Acesta este obiectivul nostru politic", a declarat Tomac.
(Sursa: Epoch Times România)