Jurișii și experții în achiziții consultați de REPORTER DE IAȘI au studiat întregul caz și au concluzionat: legea obliga Primăria și CTP să facă licitații. „Este exact ca închirierea sau vinderea terenului din domeniul public, care se fac doar prin licitații. Dacă nu ar fi obligatoriu, primarul ar concesiona cui vrea el”, au spus experții. Aceștia lucrează la instituții de primă mărime din Iași, dar, pentru a nu fi atacați de primar, au preferat să-și păstreze anonimatul.
Mihai Chirica, un nou exercițiu de imagine în fața unei prese extrem de binevoitoare
Curtea de Conturi, total indiferentă
După dezvăluirile REPORTER de la finalul anului trecut, Mihai Chirica a mutat rapid, votând în plenul Consiliului Local Hotărârea de scoatere la licitație a tuturor spațiilor de publicitate de la CTP. El a invocat, într-un mod foarte incoerent, modificările la Codul Administrativ, dar întreaga scenetă a fost o farsă. Mihai Chirica se află, împreună cu CTP, de cinci ani în ilegalitate, iar argumentele REPORTER l-au speriat.
În realitate, prevederile din noul Cod Administrativ privind exploatarea domeniului public sunt nemodificate de zeci de ani. Obligativitatea organizării licitației exista dintotdeauna. Singura modificare în privința domeniului public este eliminarea intermediarilor în valorificarea bunurilor publice și practicarea subînchirierilor. Aceste prevederi nu au legătură cu veniturile din publicitate de pe patrimoniul public.
Vasile Ruță, directorul Camerei de Conturi Iași, a fost extrem lapidar față de subiectul Afacerii Wink: „Vom avea în luna martie un control pe această temă și vom trage atunci concluziile”. Întrebat totuși de ce nu a acționat în ultimii cinci ani, de când firma Wink exploatează patrimoniul CTP fără licitație, iar controalele Camerei de Conturi au fost anuale, Vasile Ruță a spus doar atât: „Noi am mai făcut recomandări Primăriei pe această chestiune”.
Firma Wink customiza o stație și încasa chiar și 1.000 de euro/lună, plătind către CTP doar 20 de euro/lună
Legea e clară: trebuia licitație
Juriștii sunt însă categorici: ce a făcut Primăria în ultimii cinci ani este o încălcare gravă a legislației. „La noi s-au făcut renovări și a rezultat niște fier vechi. Inclusiv acesta a trebuit scos la licitație. De ce? Pentru că nu este al meu, ci al statului”, a exemplificat un jurist de la o instituție publică din Iași.
„Codul Administrativ ne spune ce se închiriază sau concesionează, iar Legea Achizițiilor ne ghidează pentru procedurile în sine. În cazul de față, avem un domeniu public închiriat către o firmă fără o procedură de licitație. Să admitem că acel domeniu public, stațiile de tramvai, autobuz, ar fi fost cedate în administrarea CTP. În acest caz, Codul Administrativ ne spune că până și societatea este obligată să facă licitații pe bunurile primite în administrare. Pentru orice lucrări de întreținere, pentru reparații, pentru modernizare. Pentru orice”, explică juriștii.
Articolele din Codul Administrativ privind concesiunea și închirierea domeniului public în care se menționează clar că trebuie atribuite prin licitație. La Iași, statul de drept a fost îngropat
Ce articole din lege a sfidat Chirica
Ce articole a încălcat, din 2015, în formă continuată, Primăria Iași? În cazul în care se discută despre o concesionare, aceasta apare, cu toate condițiile, în Capitolul III (Modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică al statului sau al unităților administrativ teritoriale), la Secțiunea 3 din Ordonanța de Urgență 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ. Se vorbește inclusiv despre studii de oportunitate (Primăria nu a făcut așa ceva în cazul stațiilor sau ecranelor din autobuze), iar la articolul 312, aliniatul 1, scrie foarte limpede: “Concedentul are obligaţia de a atribui contractul de concesiune de bunuri proprietate publică prin aplicarea procedurii licitaţiei.”
În cazul închirierii, inclusiv a spațiului publicitar de pe stații sau de pe ecrane, aceasta este la Secțiunea 4. La articolul 333, aliniatul 5, se face iarăși lumină: „Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se face pe bază de licitaţie publică.”
Obligatoriu licitație, în spiritul concurenței
„Însăși organizarea în trecut a unor licitații de către Primărie pentru modernizarea stațiilor este o recunoaștere a faptului că aceste stații sunt în domeniul public, inclusiv spațiul publicitar de pe ele, așa cum și ecranele din autobuze sunt bun public. Trebuiau organizate licitații, era obligatoriu ca mai multe firme interesate să aibă acces la contract, în spiritul concurenței”, au concluzionat juriștii.
Codul Administrativ clasifică organizarea licitațiilor ca fiind subiect de interes public, cu anunțuri date la Monitorul Oficial, pe site-ul organizatorului, în ziare, și aceasta nu din 2019, ci dintotdeauna.
Hotărâre a Consiliului Local Iași în care se recunoaște că modulele din stații și spațiile de publicitate de pe mijloacele de transport fac parte din patrimoniul public
Primăria recunoaște că e domeniu public
La finalul anului trecut, pe ordinea de zi a ședinței de CL de pe 20 decembrie, a apărut o hotărâre promovată de Primărie în grabă. Cu câteva zile înainte, REPORTER DE IAȘI relatase despre ilegalitatea gravă a cedării stațiilor către Wink Network, fără nicio procedură.
În textul proiectului de hotărâre, Primăria Iași definește clar stațiile ca fiind domeniu public. Acestea sunt inventariate, alături de toate spațiile și bunurile Primăriei sau ale SCTP Iași. Hotărârea de CL promovată cu atâta viteză apentru a scăpa de problemă se referă la un anumit Sistem de Informare a Călătorilor.
Prețul de pornire este incredibil de mic pentru stații și monitoarele din autobuze: 11.140 euro lunar, pentru 357 de stații și 100 de sisteme de informare din autobuze.
Patronul Wink, Ștefan Holicov, prieten apropiat al primarului Mihai Chirica
Rezumatul unei căpușări de 500.000 de euro/an
Sute de mii de euro prejudiciu în fiecare an. Așa arată nota de plată pentru spațiul publicitar din stații și din autobuze cedat direct către firma controlată de Ștefan Holicov și Doru Chirica, în ultimii 5 ani de mandat Mihai Chirica (interimar și primar ales).
Wink a plătit câte 20 de euro/lunar pentru o stație de autobuz/tramvai, dar dovezile arată că a vândut spațiul publicitar cu 600 de euro, medie lunară. Au fost deconspirați de contractul cu Apavital. Alte contracte de publicitate ajung și la 1.000 de euro. Societatea Consiliului Județean a postat contractul cu Wink pe site-ul de achiziții publice, în timp ce Primăria a cedat stația fără niciun anunț și fără a face licitație.
În unele refugii pentru călători s-au adus modificări ale construcțiilor. Wink le-a făcut fără a avea autorizații de construire, periclitând chiar siguranța călătorilor. Stațiile au fost personalizate, s-au amplasat în interior biciclete ergonomice, grătar de picnic, paturi de spital, șezlonguri. S-a ajuns la grotesc: o firmă care oferă servicii medicale a montat în interiorul unei stații replica unui RMN. Sau șezlonguri pentru a face reclamă unei agenții de turism. Prin amenajările făcute, stațiile au fost imposibil de folosit de călători. A doua mare pagubă.
Wink a instalat pe domeniul public o stație în regim privat (lângă Casa Dosoftei) și a vândut publicitatea către BCR. Stația a fost branșată ilegal la energie electrică.
Wink deține inclusiv drepturile intelectuale asupra designului stațiilor din Iași, deși acestea aparțin Primăriei Iași.
Wink a vândut cinci module de stații către CTP, la un preț exorbitant, 7.500 de euro/bucată, urmând a fi prevăzute cu ecrane led, dar acestea nu există în oraș. Conducerea Primăriei și a CTP refuză să explice unde sunt aceste stații.
Wink plătește mai puțin către CTP pentru închirierea spațiilor din autobuze pentru ecranele pe care rulează publicitate decât încasează de la CTP pentru ca societatea locală să anunțe stațiile pe aceleași ecrane din autobuze.
Căpușa Wink și-a triplat veniturile și profitul pe spatele Primăriei
Afacerea WINK a crescut de trei ori ca valoare după ce a devenit „Căpușa oficială” a Primăriei.
În 2012, avea venituri de 230.000 de lei și profit de 8.000 de lei.
În 2013, cifra de afaceri creștea la 912.000 lei, profit: 108.000 lei.
2014: cifra de afaceri – 1,5 milioane lei, profit – 150.000 lei
2015: cifra de afaceri – 1,47 milioane lei, profit – 136.000 lei
2016: cifră de afaceri – 2,066 milioane lei, profit – 267.000 lei
2017: cifră de afaceri – 3,3 millioane lei, profit – 280.000 lei
2018: cifră de afaceri – 3,88 milioane lei, profit – 396.000 lei
Întrebările la care Chirica refuză să răspundă de trei luni:
REPORTER DE IAȘI reia lista întrebărilor de care șefii SCTP și Mihai Chirica fug din luna octombrie.
1) Cele 50 de stații au fost modificate respectând legislația în construcții?
2) Cum explicați că 1 mp de publicitate pe un stâlp costă 20 euro/lună,
iar 20 mp de publicitate pe un modul întreg de stație costă tot 20 euro/lună?
3) De ce nu a fost organizată licitație pentru concesionarea spațiului de publicitate din cele peste 300 de stații pentru transport public din Iași? Câte stații exploatează Wink, fără licitație?
4) Cum poate un agent economic să amplaseze bunurile proprii pe terenul Primăriei fără să aibă autorizație și fără să aibă contract de închiriere cu Primăria?
5) Au autorizații de construire toate stațiile personalizate de către firma Wink în ultimii 5 ani? Ce sens mai au stațiile în care poți face un grătar, dar în care oamenii nu mai au loc să stea?
6) Care este valoarea taxelor de publicitate plătite anual de către firma Wink, având în vedere că regimul taxelor locale este informație cu caracter public?
7) Care este valoarea taxelor de publicitate plătite anual de către firma Wink, având în vedere că regimul taxelor locale este informație cu caracter public?
