Bucium, Valea Adâncă, Lunca Cetățuii și Valea Lupului au devenit coșmaruri pentru ieșenii care s-au mutat în zonele rezidențiale din afara orașului

Axa Copou-Breazu-Horlești a rămas cea mai ușor de parcurs, cu cele mai bune valori de trafic. Drumul de la Cartierul Austriac până în Piața Unirii durează cel mai puțin, conform sistemului GPS Google Maps: 20-25 de minute

Ieșenii din Bucium și Valea Adâncă sunt copleșiti de blocajele din trafic: un drum până în oraș a ajuns să dureze 40-50 de minute, cu o viteză de 20 km/h

REPORTER DE IAȘI a măsurat timpii obținuți în trafic pe rutele spre suburbii. Distanța Cartierul Austriac-Piața Unirii se parcurge cel mai rapid

Bucium, Valea Adâncă, Lunca Cetățuii și Valea Lupului au devenit coșmaruri pentru ieșenii care s-au mutat în zonele rezidențiale din afara orașului

Axa Copou-Breazu-Horlești a rămas cea mai ușor de parcurs, cu cele mai bune valori de trafic. Drumul de la Cartierul Austriac până în Piața Unirii durează cel mai puțin, conform sistemului GPS Google Maps: 20-25 de minute

Ieșenii din Bucium și Valea Adâncă sunt copleșiti de blocajele din trafic: un drum până în oraș a ajuns să dureze 40-50 de minute, cu o viteză de 20 km/h

REPORTER DE IAȘI a măsurat timpii obținuți în trafic pe rutele spre suburbii. Distanța Cartierul Austriac-Piața Unirii se parcurge cel mai rapid

Un șofer din Iași a fost filmat când depășește pe trecerea de pietoni și ajunge în fața unui TIR, de pe contrasens. Numai o minune face să nu se ajungă la o coliziune fatală, în lanț. Omul continuă apoi să conducă periculos, în mare viteză.

* Costel Alexe a anunțat protejarea doar a copacilor de 140 de ani, ca și cum ar fi o măsură extrem de benefică 

* Doar 1% din arborii din arealul Lunca Cetățuii-Dobrovăț au peste 140 de ani

* 86% din copacii seculari sunt între 100-130 de ani și cu aceștia se fac cei mai mulți bani

* În jurul Iașului sunt prevăzute tăieri de 35 milioane de euro în următorii 8 ani. Și aceasta doar dacă se taie legal

* Dacă se mai și fură, valorile se dublează. Romsilva nu vrea să dea cifrele oficiale

* Ministrul Mediului putea proteja cu adevărat pădurea seculară dacă impunea pragul de la 120 de ani

* Altă găselniță: să nu se mai facă tăieri pe brâul de 30 de metri de-a lungul șoselei, practic să nu se mai vadă că se defrișează

* Planurile Romsilva în pădurea Dobrovăț sunt la aceiași indicatori de tăiere ca și în anii din urmă. Nu e nicio reducere a afacerilor cu lemn sub actualul Guvern

* ONG-ul Agent Green așteaptă o sentință într-un proces la București prin care ar urma ca defrișările să scadă cu 70%

În mai puțin de o săptămână, magistrații de la Tribunalul București se vor pronunța, în esență, dacă tăierile de arbori din pădurea Bârnova-Dobrovăț vor continua sau nu. Decizia are implicații majore, atât de mediu cât și economice: cei 130.000 de arbori programați a fi doborâți până în 2028 înseamnă o afacere de minim 35 milioane de euro.

* Costel Alexe a anunțat protejarea doar a copacilor de 140 de ani, ca și cum ar fi o măsură extrem de benefică 

* Doar 1% din arborii din arealul Lunca Cetățuii-Dobrovăț au peste 140 de ani

* 86% din copacii seculari sunt între 100-130 de ani și cu aceștia se fac cei mai mulți bani

* În jurul Iașului sunt prevăzute tăieri de 35 milioane de euro în următorii 8 ani. Și aceasta doar dacă se taie legal

* Dacă se mai și fură, valorile se dublează. Romsilva nu vrea să dea cifrele oficiale

* Ministrul Mediului putea proteja cu adevărat pădurea seculară dacă impunea pragul de la 120 de ani

* Altă găselniță: să nu se mai facă tăieri pe brâul de 30 de metri de-a lungul șoselei, practic să nu se mai vadă că se defrișează

* Planurile Romsilva în pădurea Dobrovăț sunt la aceiași indicatori de tăiere ca și în anii din urmă. Nu e nicio reducere a afacerilor cu lemn sub actualul Guvern

* ONG-ul Agent Green așteaptă o sentință într-un proces la București prin care ar urma ca defrișările să scadă cu 70%

În mai puțin de o săptămână, magistrații de la Tribunalul București se vor pronunța, în esență, dacă tăierile de arbori din pădurea Bârnova-Dobrovăț vor continua sau nu. Decizia are implicații majore, atât de mediu cât și economice: cei 130.000 de arbori programați a fi doborâți până în 2028 înseamnă o afacere de minim 35 milioane de euro.

Un tânăr care circula cu viteză în localitatea ieșeană Lunca Cetățuii a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un cap de pod. Accidentul, produs azi noapte, s-a soldat cu moartea șoferului.

Autoritățile ieșene au făcut o descoperire macabră, marți dimineață.

Toate proiectele Iașului lâncezesc. Primarul Mihai Chirica apare toată ziua la televizor dar nici măcar în cartiere nu mai asfaltează. Soluția e radicală: credit bancar de 300 milioane de euro, plus 200 milioane accesați de la UE până în 2027. Cu 500 milioane de euro faci pasaje, noi inele de legătura pe șesul Bahluiului, în Șorogari și Lunca Cetățuiei, cumperi 70 de tramvaie și încă 100 de autobuze, faci 10 parcări supraterane și golești bulevardele, faci Sală Polivalentă de 10.000 de locuri. 20 de ani am plăti o rată de 17 milioane de euro/an. Acum, acești bani se duc pe experimente nereușite sau pur și simplu nu sunt cheltuiți, rămânând an de an cu excedent de 10 milioane de euro la investiții. Dacă nu aplicăm imediat aceste planuri, Iașul nu se va putea dezvolta. Tot ce vedem acum este o stagnare cronică, mascată de propagandă. Lista de soluții este doar o propunere, dezbaterea putând fixa 20 de obiective în valoare de 500 milioane de euro.

Peste 300 de milioane de euro ar putea împrumuta, aproape instantaneu, Primăria Iași pentru a moderniza orașul. Un credit pe 20 de ani ar aduce o rată anuală de 17-18 milioane de euro. Dar cele 300 de milioane de euro, investite rapid, în maxim 4-5 ani, ar putea schimba radical Iașul și calitatea vieții urbane.

Toate proiectele Iașului lâncezesc. Primarul Mihai Chirica apare toată ziua la televizor dar nici măcar în cartiere nu mai asfaltează. Soluția e radicală: credit bancar de 300 milioane de euro, plus 200 milioane accesați de la UE până în 2027. Cu 500 milioane de euro faci pasaje, noi inele de legătura pe șesul Bahluiului, în Șorogari și Lunca Cetățuiei, cumperi 70 de tramvaie și încă 100 de autobuze, faci 10 parcări supraterane și golești bulevardele, faci Sală Polivalentă de 10.000 de locuri. 20 de ani am plăti o rată de 17 milioane de euro/an. Acum, acești bani se duc pe experimente nereușite sau pur și simplu nu sunt cheltuiți, rămânând an de an cu excedent de 10 milioane de euro la investiții. Dacă nu aplicăm imediat aceste planuri, Iașul nu se va putea dezvolta. Tot ce vedem acum este o stagnare cronică, mascată de propagandă. Lista de soluții este doar o propunere, dezbaterea putând fixa 20 de obiective în valoare de 500 milioane de euro.

Peste 300 de milioane de euro ar putea împrumuta, aproape instantaneu, Primăria Iași pentru a moderniza orașul. Un credit pe 20 de ani ar aduce o rată anuală de 17-18 milioane de euro. Dar cele 300 de milioane de euro, investite rapid, în maxim 4-5 ani, ar putea schimba radical Iașul și calitatea vieții urbane.

După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.