Potrivit organizatorilor, de sâmbătă, 7 octombrie, peste 295.000 de persoane s-au închinat la racla Sfintei Parascheva. Aceasta a fost scoasă, în urmă cu o săptămână, din Catedrala Mitropolitană şi aşezată într-un baldachin construit special în Curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Anul acesta au fost aduse în pelerinaj şi moaştele Sf. Andrei Criteanul, de la o catedrală din Grecia.
Pentru a ajunge la baldachinul în care sunt depuse spre închinare raclele cu moaştele celor doi sfinţi, timpul de aşteptare este de aproximativ 20 de ore.
În preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, în fiecare an, Iaşiul se transformă în unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din ţară şi al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa.
Conform tradiţiilor populare, Sfânta Cuvioasă Parascheva sau Sfânta Vineri, cum i se mai spune, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor sărmani. Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte Hramul acesteia pe 14 octombrie.
Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani. Moaştele acesteia au fost dăruite în 1641 domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate în Biserica 'Sfinţii Trei Ierarhi', aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR. Tot atunci s-a decis ca prăznuirea hramului acesteia să fie pe data de 14 octombrie.
Sursa: Agerpres
