În calendarul creștin, sărbătoarea „Intâmpinarea Domnului” marchează un moment deosebit de important în viața lui Iisus Hristos.
Cunoscută și sub denumirea de „Hramul Bisericii”, această sărbătoare sărbătorește episodul biblic în care Sfântul Iosif și Sfânta Fecioară Maria îl aduc pe Pruncul Isus în Templul din Ierusalim la 40 de zile de la nașterea Sa.
Această sărbătoare este marcată pe 2 februarie, la 40 de zile de la Nașterea Domnului (25 decembrie). În tradiția creștină, această perioadă simbolizează purificarea Fecioarei Maria după naștere și aducerea Pruncului Isus în prezența Domnului. De asemenea, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de „Candlemas”, întrucât este obișnuit ca credincioșii să aducă lumânări la biserică pentru a fi binecuvântate și apoi utilizate în casele lor.
Evenimentul este descris în Evanghelia după Luca, unde se spune că Sfânta Familie a venit să îndeplinească Legea lui Moise, care cerea aducerea unui prunc la Templu pentru a-i fi dedicat Domnului în ziua a 40-a după naștere. Aici, ei întâlnesc doi bătrâni smeriți, Simeon și Ana, cărora li se descoperise că vor vedea Mesia înainte de a muri. În momentul când Pruncul Isus este adus în Templu, Simeon îl recunoaște ca Mesia și rostește celebrul cântec al lui Simeon, cunoscut și sub numele de „Nunc Dimittis” („Acum, Doamne, slobozește pe robul Tău în pace”).
Un aspect important al acestei sărbători este recunoașterea lui Isus ca „Lumina neamurilor” și „Slava poporului Israel”, așa cum Simeon L-a numit în cântecul său. Lumânările aduse de credincioși simbolizează această lumină a lui Cristos care luminează întunericul vieții noastre. În multe biserici, preoții binecuvântează lumânările și credincioșii participă la o procesiune în jurul bisericii pentru a marca acest moment sacru.
Ziua de Întâmpinarea Domnului are puternice simboluri și încărcătură spirituală și magică în credința populară. O serie de tradiții și superstiții practicate în această zi sunt menite să prevestească venirea primăverii.
În trecut, sătenii se duceau în pădure, în locurile de iernat ale urșilor, să vadă dacă au ieșit din bârlog. Dacă animalul își zarește umbra, se spune că se sperie și se întoarce să își continue hibernarea, semn că iarna se va prelungi. Dar dacă umbra nu apare - primavara ne dă târcoale!
Un alt obicei în această zi era ducerea pruncilor la Biserică, pentru binecuvântare. Iar cine putea, respecta acasă și un ritual popular: copii care suferă de anemie sunt unși cu unsoare de urs, iar acest lucru îi face foarte puternici.
Superstiții
Se mai zice despre Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea Stretenia, că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.
Superstițiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea ce urmează.
Printre acestea se numără:
Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura
Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna.
Dacă bea un bou apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi.
Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduruoasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare.
În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada.
Sursa: Știrile PRO TV
