REPORTER DE IAŞI a încercat să afle dacă un asemenea proiect ar fi viabil în capitala Moldovei sau, dacă nu, măcar în Regiunea Nord-Est.
Hagi: investiţie de 10 milioane de euro
După ce a renunţat la cariera de fotbalist, Gheorghe Hagi a înfiinţat, în 2009, Academia de fotbal care-i poartă numele. Din 2010, a reuşit să amenajeze, în timp, un adevărat complex sportiv ce cuprinde nouă terenuri de fotbal pentru antrenament, toate cu nocturnă, şi unul omologat pentru prima ligă, plus patru corpuri de clădire care includ spaţii de birouri, de cazare pentru sportivi, restaurante, săli de antrenamente, vestiare, cabinete medicale, spaţii comerciale şi o cafenea.
În total, suma investită în complexul sportiv se apropie de 10 milioane de euro, Hagi neascunzând faptul că s-a împrumutat la bănci pentru a-şi crea un mic imperiu la Ovidiu.
Stadionul Tineretului este văzut de Marian Moldovan ca bază a unei viitoare academii de la Iaşi
8,7 milioane de euro doar de la FCSB/Steaua
În ultimii cinci ani, Hagi a vândut nu mai puţin de 18 jucători, cu alte cuvinte lotul unei echipe pentru o partidă. Cei mai scumpi jucători i-a vândut la Steaua. Pentru Gabi Iancu, Florin Tănase, Alin Toşca, Alexandru Târnovan, Romario Benzar, Florinel Coman şi Dragoş Nedelcu a luat, în total, 8,7 milioane de euro.
Pe Cristi Manea l-a dat cu 2,5 milioane de euro la Apollon Limassol, pe Ianis Hagi cu 2 milioane de euro la Fiorentina, Răzvan Marin – 2,5 milioane euro la Standard Liege. Ultimul pe lista vânzărilor este Cristi Ganea: 1 milion euro, la Athletic Bilbao.
Dacă îi punem la socoteală şi pe alţi jucători transferaţi de Viitorul la alte echipe, ajungem la un total de 18,77 milioane euro. Cei mai mulţi bani cheltuiţi de Hagi au fost cele 2 milioane de euro date pentru răscumpărarea lui Ianis de la Fiorentina, 1,2 milioane fiind bani împrumutaţi de la bancă.
Conform datelor oficiale, Fotbal Club Viitorul SA, firma care administrează clubul, a avut în 2012 şi 2016 pierderi nete însumate de 9,7 milioane lei, în timp ce profitul net din perioada 2013-2015 a fost de 15,3 milioane lei. În aceste calcule nu intră sumele încasate în 2017 pe Coman şi Nedelcu, probabil aducătoare de profit în creştere, alături de banii pentru câştigarea titlului, în acelaşi an.
Un necesar de 3 milioane de euro
Referentul federal pe zona Moldovei din partea Federaţiei Române de Fotbal şi şeful Centrului de Copii şi Juniori de la CSM Politehnica Iaşi, Marian Moldovan, susţine că are un proiect pentru un complex sportiv în zona fostei Baze Sportive „Tineretului“, unde, cu 3 milioane de euro, se pot face şapte terenuri de fotbal.
„Marea problemă la noi este infrastructura. Dacă partea cu şcoala şi cazarea, pe care o asigură Hagi la Viitorul, s-ar putea rezolva, noi stăm foarte rău la capitolul terenuri de joc. Eu am făcut un proiect în acest sens şi am discutat de mai multe ori cu primarul Mihai Chirica, pentru modernizarea fostei baze «Tineretului». Acolo, pe lângă terenul mare, se pot face patru terenuri cu nocturnă pentru grupele mici de copii, un teren sintetic şi încă un teren cu nocturnă cu dimensiuni 40 pe 90 de metri. Pentru terenul sintetic, Federaţia a alocat 150.000 de euro, dar nici în ziua de astăzi nu s-a făcut terenul. Întreg proiectul presupune alocarea sumei de 3 milioane de euro. Acesta ar putea fi un prim pas pentru înfiinţarea unei academii de fotbal în adevăratul sens al cuvântului“, spune Moldovan.
Blocaţi de legislaţie
Referentul federal consideră că în România nu există o legislaţie care să încurajeze înfiinţarea de baze sportive. „Am vorbit şi cu Ionuţ Lupescu şi cu Răzvan Burleanu, care mi-au spus că au discutat cu prim-miniştrii din ultima perioadă despre crearea unor baze sportive. În Ungaria, în 2003, de la Guvern, s-au alocat 20 de milioane de euro pentru crearea de terenuri de fotbal pentru copii şi juniori şi, recent, Ungaria a bătut Franţa la Under17. În Germania sunt 53 de academii de fotbal şi exemplele pot continua. Interesul pentru piaţa imobiliară din România îi face pe guvernanţi să nu susţină crearea unei infrastructuri pentru fotbal. O bază sportivă cu câteva terenuri ocupă locul a 10 blocuri care aduc sume frumoase în buzunarele investitorilor imobiliari“, precizează Matrian Moldovan.
Bază de selecţie există
Crearea unei astfel de academii de fotbal la Iaşi sau în zona Moldovei ar profita de un bazin de selecţie destul de serios, fiind suficiente echipe de copii şi juniori de unde să se facă selecţie. „Am participat la multe competiţii în zona Moldovei şi am văzut mulţi copii talentaţi. Mulţi dintre ei sunt căutaţi sau sunt nevoiţi să meargă la Viitorul lui Hagi sau la alte academii mai mici din ţară, la Gică Popescu sau la Dănuţ Coman. În plus, cluburile Dinamo, Voluntari, Juventus Bucureşti şi Concordia Chiajna investesc foarte mult în copii şi juniori şi atunci le pot oferi condiţii foarte bune pentru o carieră de fotbalist“, declară Moldovan.
Moldovan susţine că afaceriştii pot obţine profit dacă investesc în fotbal
Cine ar putea investi
Banii pentru crearea unei academii de fotbal la Iaşi pot veni de la bugetul local sau din mediul privat. În condiţiile în care Primăria a alocat, anual, numai pentru echipa de fotbal, aproximativ 6,5 miloane de lei în ultimii ani, o investiţie într-o academie de fotbal, pe patru-cinci ani, ar însemna un efort financiar de aproximativ 3 milioane de lei în fiecare an.
Însă cum primarul Mihai Chirica se încăpăţânează să nu mai dea bani la fotbal, susţinând că nu are baza legală, este greu de crezut că un asemenea proiect ar putea fi pus în aplicare. „Ce înseamnă la nivelul oraşului Iaşi o investiţie de 3 milioane de euro, în câţiva ani? Important este să se vrea“, zice Marian Moldovan.
A doua variantă este implicarea firmelor locale. „Important este ca aceşti oameni de afaceri să-şi dorească să investească într-un fenomen care le poate aduce mulţi bani înapoi în timp“, conchide Moldovan.
