O analiză „la rece” a fotbalului românesc, făcută de Gheorghe Hagi într-o conferință de presă, a ajuns viral pe internet.

Gheorghe Hagi (52 de ani), managerul tehnic al celor de la FC Viitorul, are ambiția de a da lovitura în Liga 1, prin câștigarea titlului, dar mai are un obiectiv pentru vara acestui an: vrea să scrie o carte.

La nouă luni după uimitoarea performanță de la turneul final de fotbal din Franța apar și detalii despre cum au sărbătorit victoria contra Angliei locuitorii de pe mica insulă din nordul Europei, relatează Euronews.

Islanda se confruntă cu un „baby-boom”, după nouă luni de la victoria contra naționala Angliei, 2-1, din optimile de finală de la Euro 2016, din 27 iunie.

Facebook a ajuns la un acord cu oficialii campionatului profesionist nord-american de fotbal (MLS) și cei ai companiei Univision Communications Inc., în vederea transmiterii în direct a meciurilor pe rețeaua de socializare, informează presa americană.

Fosta vedetă a fotbalului argentinian și mondial, Diego Armando Maradona va lucra pentru FIFA, a anunțat joi organismul sportiv, scrie Agerpres.

Exoticul fotbalist de la CSM a vorbit pentru REPORTER DE IAŞI despre familia sa din Japonia, iubita sa olandeză, mâncărurile preferate şi cum l-a marcat o slujbă de sfinţire din vestiarul echipei. Este fan Barcelona, dar îl are ca preferat pe Marcelo de la Real Madrid. Mai multe detalii au condus cariera fotbalistului din Asia în Dealul Copoului.

Primul jucător filipinez din campionatul României, Daisuke Sato, are 22 de ani, şi a venit la CSM Poli Iaşi în vara anului trecut. După o perioadă de acomodare, Daisuke a ajuns titular incontestabil, suporterii ieşeni iubindu-l pentru dăruirea de care dă dovadă pe teren.

Exoticul fotbalist de la CSM a vorbit pentru REPORTER DE IAŞI despre familia sa din Japonia, iubita sa olandeză, mâncărurile preferate şi cum l-a marcat o slujbă de sfinţire din vestiarul echipei. Este fan Barcelona, dar îl are ca preferat pe Marcelo de la Real Madrid. Mai multe detalii au condus cariera fotbalistului din Asia în Dealul Copoului.

Primul jucător filipinez din campionatul României, Daisuke Sato, are 22 de ani, şi a venit la CSM Poli Iaşi în vara anului trecut. După o perioadă de acomodare, Daisuke a ajuns titular incontestabil, suporterii ieşeni iubindu-l pentru dăruirea de care dă dovadă pe teren.

Acordarea unui cartonaş roşu pentru Ruben Rivera a fost ultimul lucru făcut de Victor Trejo, un arbitru de 55 de ani din Mexic. Jucătorul, considerându-se nedreptăţit, l-a lovit pe arbitru cu capul în plină figură, iar ulterior acesta a decedat.

Partida dintre Canarios-Rojo Gomez şi Lindavista, dintr-o ligă inferioară din Mexic, a fost ultima pentru Victor Trejo. Acesta i-a acordat cartonaş roşu unui fotbalist, care, orbit de furie, a decis să îşi caute singur dreptatea. Iritat, jucătorul l-a lovit dur pe arbitru, iar acesta s-a prăbuşit, inconştient. Medicii sosiţi la faţa locului au constatat că Victor nu mai avea semne vitale şi, deşi l-au transportat la spital, acordându-i pe drum ajutorul necesar, acesta nu a mai putut fi salvat.

Ruben Rivera, agresorul, a conştientizat imediat că lucrurile au luat o turnură neplăcută. Ştiind că va trebui să dea explicaţii autorităţilor, el a profitat de învălmăşeala creată şi s-a făcut nevăzut (martorii afirmă că a plecat la bordul unei maşini de teren).

Imediat, poliţia a mers la domiciliul jucătorului, pentru a-l captura, însă acesta stă ascuns într-o altă locaţie. La ora scrierii acestei ştiri, o anchetă de amploare este în curs de desfăşurare, însă presupusul criminal nu a fost deocamdată capturat.

(Sursa: digisport.ro)

Fotbalul românesc şi echipa naţională pierd definitiv un fotbalist care a marcat 25 de goluri pentru tricolori în ultimii zece ani.

Ciprian Marica, 69 de selecţii şi 25 de goluri la naţională, şi-a anunţat retragerea din activitate, printr-un mesaj postat pe Facebook:

„Dragi prieteni. Dragii mei prieteni!

Aș vrea să vă împărtășesc trăirile mele, așa că ma adresez vouă cu „dragii mei români" !

Încep cu începutul. M-am apucat de fotbal fascinat de nopțile petrecute în stradă la succesele Generației de Aur. M-am apucat de fotbal convins ca pot să scot și eu alți copii în stradă cu același vis: să joci cu tricolorul pe piept!

Am fost Hagi, am fost Lupescu, am fost Popescu, am fost Răducioiu, am fost Dorinel, am fost Ilie, am fost Petrescu, Lăcătus, Sabău, Stelea, Prunea, Mihali, Prodan. Am fost suporter și fotbalist.

Am fost pe buzele voastre la goluri, am fost în nervii voștri când nu mi-a ieșit ! V-am văzut fericiți pe garduri, v-am simțit durerea înfrângerilor noastre și mi-am dorit să vă ridic cât mi-a stat mie în putere. De fiecare dată când v-am văzut lacrimile din ochi am uitat de lacrimile mele. M-ați ridicat voi, când n-am putut eu s-o fac singur.

Prieteni, am trăit cel mai mare vis al copilăriei, cea mai mare onoare alături de voi: să îmi pot reprezenta tara. Fotbalul m-a învățat tot ceea ce sunt acum, m-a învățat să muncesc, să trăiesc bucuriile, m-a invățat să iubesc, să respect aproapele și adversarul. M-a învățat să trăiesc frumos. Și, mai ales, să mă mândresc. Cu baietii mei, cu voi, cu România! Cu noi! Cu noi toți, echipa națională !

Am tot explicat, naționala suntem toți, nu doar 11 oameni din teren. Cred că asta e cea mai mare realizare a carierei, de fapt. Fotbalul mi-a arătat cum să funcționez în echipă, să impart totul cu cei de lângă mine, să mă bucur la victorii, să mă ridic la infrângeri, să imi iubesc munca. Munca? E atât de rece spus! Pentru că, atunci când pe piept scrie ROMÂNIA, nu mai e muncă, e mândrie și datorie. E luptă și e vis. E intonarea imnului național, e bucuria golului, adrenalina victoriilor, emoția din ochii voștri.

Nu am cuvinte, nu îmi ajung pentru câte emoții am. Mulțumesc pentru ca pot sa te iubesc, România! Mulțumesc fotbalului pentru tot ce mi-a dat!

Va mulțumesc vouă pentru tot ce mi-ati transmis, pentru aprecierile și încurajările voastre. Chiar și când m-ați certat, ați dat sens carierei mele de sportiv! De reprezent al României !

Am fost mereu deschis fata de voi, dar nu mi-e ușor sa anunt asta: starea mea fizică nu îmi mai permite să fac lucrurile la același nivel așa cum meritați voi. Așa că pun punct aici carierei mele de fotbalist.

Voi rămâne cel mai mare fan al României, al echipelor la care am jucat, voi fi mereu unul dintre voi. Vreau sa le mulțumesc pentru tot antrenorilor, coechipierilor, managerilor care au contribuit la formarea mea ca sportiv.

Le mulțumesc mult și celor din mass-media, jurnalistilor care au dat amploare reusitelor mele si ale căror critici m-au ajutat, deși au durut.

Le multumesc tuturor adversarior din teren. Au făcut să mă doară înfrângerile, dar mi-au arătat dimensiunea victoriei ! Dar, înainte de toate, va mulțumesc VOUĂ!

In viitorul apropiat, mi-am propus să mă dedic mai mult familiei și Fundației Ciprian Marica. Am fost prea mult timp departe de cei dragi. Am de recuperat. Ai mei m-au așteptat cuminti și răbdători să mă întorc acasă. Pana aici, voi m-ati ajutat sa înving singurătatea, înstrăinarea!Ați fost cea de-a doua mea casă, a doua mea familie. Și ai mei au înțeles asta !

Vă mulțumesc tuturor, si fiecăruia în parte. Vă aștept pe stadion, ne vedem în tribune, pe stradă, in fata televizorului, ne vedem oriunde ne cheamă fotbalul pe care-l iubim!

Ne vedem "acasă"! Abia aștept!

Ciprian Marica

București, 31.10.2016"

Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.

Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.

Câte terenuri există acum

Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.

Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război

Cât ar costa?

Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.

Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție

Au contat doar parcurile pentru copii mici

Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.

„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei

Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic

De ce este interzis să faci sport în curtea școlii

Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul  de cuvânt al ISJ Iași.

Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort

Important pentru viitor

De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.

Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România

Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus  Dan Cănănău.