Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi ordonanţa de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi, angajaţi din IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, sezonieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii part-time, a anunţat Nelu Barbu, purtător de cuvânt al Executivului.

„Pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Guvernului României a fost introdusă şi adoptată o ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi. (…) Este vorba despre angajaţi din patru domenii, patru categorii: domeniile IT, care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, cei care lucrează în cercetare – dezvoltare, inovare, cei care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier, precum şi salariaţii care sunt încadraţi cu handicap grav sau accentuat. Măsura se aplică pentru veniturile obţinute în anul 2018 şi asigură, este foarte important, acelaşi nivel al veniturilor din salarii şi asimilate salariilor realizate în anul 2017, astfel încât angajatorii acestora să nu fie obligaţi la un efort financiar suplimentar”, a precizat Nelu Barbu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei de Guvern.

El a precizat că „acordarea acestei facilităţi este condiţionată (…) de majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, având în vedere transferul sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat”.

„Este şi o formulă de calcul pentru aceste categorii de angajaţi. Practic, prin acest act normativ statul român suportă de la bugetul de stat o parte din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajat, formula de calcul se aplică venitului brut al angajatului pentru a determina partea de contribuţie socială de sănătate care urmează să fie compensată de la buget. (…) Precizez că valoarea reprezentând diferenţa pozitivă dintre contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi calculată potrivit prevederilor Codului fiscal şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută la sursă se stabileşte de angajator şi se evidenţiază distinct ca sumă dedusă în declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, pe scurt formularul 112. Persoanele care desfăşoară acelaşi tip de activitate, din cele patru domenii despre care v-am vorbit, cele patru categorii, dar sunt angajate în instituţii publice nu beneficiază de această scutire, întrucât salariile acestora au fost majorate de la 1 ianuarie 2018 pentru a compensa aplicarea transferului sarcinii fiscale”, a arătat Barbu.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că o altă prevedere a OUG „asigură conservarea venitului net pentru angajaţii care lucrează part-time, atât din sistemul public, cât şi pentru cei din sistemul privat”.

„Mai exact, începând cu ianuarie 2018, persoanelor care au contract individual de muncă cu timp parţial, deci part-time, li se vor reţine contribuţiile de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate raportate la venitul brut de care beneficiază, iar diferenţa până la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pe economie va fi suportată în numele angajatului de instituţia bugetară angajatoare sau de către angajatorul privat – pentru că ştiţi foarte bine că existau acele discuţii privind faptul că anumite persoane nu ar fi putut să plătească acele contribuţii prevăzute pentru salariul minim brut pe economie pentru persoanele care desfăşoară activităţi în regim part-time. Sigur, prin această modificare nu se mai pune problema”, a afirmat Barbu.

El a mai spus că OUG introduce şi o altă măsură „pentru protejarea veniturilor persoanelor aflate în concediu medical şi care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, pentru a nu le fi afectat venitul”. „Pentru aceste persoane contribuţiile de asigurări sociale vor fi calculate în raport cu venitul brut de care beneficiază persoana respectivă, adică indemnizaţia de şomaj, să spunem, şi nu în raport cu salariul mediu pe economie, cum stabilea legislaţia anterioară”, a precizat Nelu Barbu. (Agerpres/ FOTO guv.ro)

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice.

”Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată posibila evoluţie sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale publicată pe site-ul instituţiei, informează Agerpres.ro.

Membrii Consiliului au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

'S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi', informează BNR.

În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.

'Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potenţială reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară', arată BNR.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Un director în Primărie sau Consiliul Județean a ajuns la 7.000 de lei salariu net. Multe venituri ale șefilor de instituții trec de 5.000 de lei, iar media la stat e mai mare cu 1.000 de lei decât în privat! Șeful DSV: 8.500 lei net/lună! Salarii amețitoare la Ambulanță, până la 11.000 lei/lună. Șeful CJ și primarul Iașului nu prind podiumul, doar în jur de 9.000 net. Șeful de la Drumuri, Ovidiu Laicu duce acasă peste 3.000 de euro, deși România are drumurile la pământ, iar Moldova n-are niciun metru de autostradă.

Salariul net din acest an al șefilor Primăriei și Consiliului Județean a fost crescut spectaculos, după ce a fost introdus sistemul de calcul pe bază de punctaj și coeficient. Astfel, președintele CJ, Maricel Popa, are o indemnizație lunară netă de 9.118 lei, de la 5.500 de lei anul trecut, în vreme ce vicepreședinții au venituri nete lunare de 8.136 de lei, de la 5.200 de lei anul trecut, conform punctajelor aprobate de plenul CJ.

Un director în Primărie sau Consiliul Județean a ajuns la 7.000 de lei salariu net. Multe venituri ale șefilor de instituții trec de 5.000 de lei, iar media la stat e mai mare cu 1.000 de lei decât în privat! Șeful DSV: 8.500 lei net/lună! Salarii amețitoare la Ambulanță, până la 11.000 lei/lună. Șeful CJ și primarul Iașului nu prind podiumul, doar în jur de 9.000 net. Șeful de la Drumuri, Ovidiu Laicu duce acasă peste 3.000 de euro, deși România are drumurile la pământ, iar Moldova n-are niciun metru de autostradă.

Salariul net din acest an al șefilor Primăriei și Consiliului Județean a fost crescut spectaculos, după ce a fost introdus sistemul de calcul pe bază de punctaj și coeficient. Astfel, președintele CJ, Maricel Popa, are o indemnizație lunară netă de 9.118 lei, de la 5.500 de lei anul trecut, în vreme ce vicepreședinții au venituri nete lunare de 8.136 de lei, de la 5.200 de lei anul trecut, conform punctajelor aprobate de plenul CJ.

Prejudiciu de peste un milion şi jumătate de lei adus statului de către ieşenii care au încercat să păcălească anul trecut, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi (AJPIS). În această categorie, cele mai multe persoane sunt cu ajutor social.

Am adus mai mulţi bani la bugetul local „din pix”, dar adevărata soluţie este alta. În numai câteva zile, încasările au crescut cu 30%. Într-un an înseamnă minim 30.000 de euro. Am continuat monitorizările: parcările gem de mașini, valorile declarate sunt mult mai mici. Taxatorii spun că o mașină stă 3 ore dar le taie bon pe-o oră, „din bun simț”. Potențialul ar fi de milioane de lei anual, dacă s-ar monta sisteme automate.

Cifrele nu mai au nevoie de comentarii. Încasările de la parcări au crescut după materialele REPORTER DE IAŞI dedicate banilor încasaţi din parcările municipalităţii. Sumele par a se fi stabilizat undeva la peste 2.100 de lei zilnic, faţă de 1.700 de lei sau chiar 1.300 de lei pe zi. Totuşi, nu-i destul faţă de cât ar fi normal şi am demonstrat-o încă o dată, în cea mai importantă parcare din oraş: cea de la Hala Centrală.

Am adus mai mulţi bani la bugetul local „din pix”, dar adevărata soluţie este alta. În numai câteva zile, încasările au crescut cu 30%. Într-un an înseamnă minim 30.000 de euro. Am continuat monitorizările: parcările gem de mașini, valorile declarate sunt mult mai mici. Taxatorii spun că o mașină stă 3 ore dar le taie bon pe-o oră, „din bun simț”. Potențialul ar fi de milioane de lei anual, dacă s-ar monta sisteme automate.

Cifrele nu mai au nevoie de comentarii. Încasările de la parcări au crescut după materialele REPORTER DE IAŞI dedicate banilor încasaţi din parcările municipalităţii. Sumele par a se fi stabilizat undeva la peste 2.100 de lei zilnic, faţă de 1.700 de lei sau chiar 1.300 de lei pe zi. Totuşi, nu-i destul faţă de cât ar fi normal şi am demonstrat-o încă o dată, în cea mai importantă parcare din oraş: cea de la Hala Centrală.

Clădirea de birouri clasă A s-a ocupat cu chiriași din prima lună și produce 40.000 de euro lunar. Clădirea a fost finanțată de UE și Guvernul României în proporție de 50%, circa 5 milioane de euro. Fene Grup și Vega ’93, a cumătrilor Fenechiu și Istrate, au câștigat licitația de construire, având profit din adaosul comercial încă de la început. Oficial, administratorii afacerii cu birouri sunt Alina Hăilă, fosta asistentă a liderului PNL, și Bogdan Alexandru, angajat al lui Dan Radu Rușanu. Incubatorul de afaceri produce din prima lună de închiriere profituri de zeci de mii de euro. E practic o afacere pe viață, finantață din bani publici.

Turnul Aria Office Center, construit de „copiii” Alina Hăilă și Bogdan Alexandru sub atenta supraveghere a „părinților” protectori Relu Fenechiu și Dan Radu Rușanu, reprezintă o lovitură pe viață. Clădirea de birouri din Splai Bahlui s-a umplut cu chiriași încă din prima lună, cei peste 6.000 mp fiind ocupați în proporție de 90%, conform cifrelor oficiale. Informațiile din piață spun că suma lunară încasată de administratorii clădirii este de peste 50.000 de euro, aducând un profit de 40.000 de euro/lună.

Clădirea de birouri clasă A s-a ocupat cu chiriași din prima lună și produce 40.000 de euro lunar. Clădirea a fost finanțată de UE și Guvernul României în proporție de 50%, circa 5 milioane de euro. Fene Grup și Vega ’93, a cumătrilor Fenechiu și Istrate, au câștigat licitația de construire, având profit din adaosul comercial încă de la început. Oficial, administratorii afacerii cu birouri sunt Alina Hăilă, fosta asistentă a liderului PNL, și Bogdan Alexandru, angajat al lui Dan Radu Rușanu. Incubatorul de afaceri produce din prima lună de închiriere profituri de zeci de mii de euro. E practic o afacere pe viață, finantață din bani publici.

Turnul Aria Office Center, construit de „copiii” Alina Hăilă și Bogdan Alexandru sub atenta supraveghere a „părinților” protectori Relu Fenechiu și Dan Radu Rușanu, reprezintă o lovitură pe viață. Clădirea de birouri din Splai Bahlui s-a umplut cu chiriași încă din prima lună, cei peste 6.000 mp fiind ocupați în proporție de 90%, conform cifrelor oficiale. Informațiile din piață spun că suma lunară încasată de administratorii clădirii este de peste 50.000 de euro, aducând un profit de 40.000 de euro/lună.

Numărul mediu de pensionari a fost de 5,225 milioane de persoane, în trimestrul II 2017, în scădere cu 9.000 persoane față de trimestrul precedent, iar pensia medie lunară a ajuns la 1.022 lei, mai mare cu 0,6% față de trimestrul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate marți.