Şeful Corpului de Control al premierului, Valentin Mircea, va părăsi funcţia guvernamentală începând cu data de 1 octombrie. Acesta a stârnit numeroase controverse în ultimele zile după ce a criticat reacţia instituţiilor statului în urma cutremurului de sâmbătă. Ulterior, Valentin  Mircea a decis să blocheze accesul la pagina sa de Facebook.

„Vreau să rămân un om normal, un cetățean. Spun ceea ce gândesc și atât. Uneori, mai pătimaș. Probabil că uneori greșesc. Emit aprecieri, nu adevăruri absolute", scria Valentin Mircea pe reţeaua de socializare. Acesta anunţă şi că în curând va reveni în mediul privat.

„Concluzia preliminară: instituţiile statului român au note maxime la simpozioane şi umflat muşchii, dar nu vă bazaţi pe ele când va lovi un mare cutremur. Mass-media şi mai ales televiziunile sunt odioase: ore întregi nici măcar nu au oferit vreo informaţie elementară despre cutremur şi nu au liniştit oamenii", a fost postarea controversată făcută de Mircea Valentin care a atras numeroase reacții critice.

Demisia a fost depusă înainte de a provoca scandalul privind reacția autorităților în caz de cutremur.

(Sursa: b1.ro)

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a participat luni, 12 septembrie, la inaugurarea Centrului de îngrijire a talentelor „Márton Áron”, potrivit Napocanews.ro.

La acest eveniment nu au fost invitată nicio oficialitate românească, festivitatea constând în tăierea unei pangilici în culorile drapelului Ungariei. De asemenea, centrul poartă numele unui episcop maghiar, iar pe clădire a fost amplasată o stemă a Ungariei.

Totodată, la manifestare nu s-a vorbit de orașul Miercurea Ciuc, ci numai despre așa-zisul ținut secuiesc, și despre secui.

Astfel, fără nicio legătură cu fotbalul, preotul catolic Darvas Kozma József a declarat că „trebuie să ne străduim să fim tari în credinţă, curaţi în morală, şi tari în identitatea noastră maghiară”.

Centrul de îngrijire a talentelor ”Márton Áron” a fost construit la Miercurea Ciuc, în județul Harghita, cu sprijinul statului maghiar prin Fondul Bethlen Gabor, iar funcţionarea acestuia va fi asigurată de FK Csíkszereda (clubul de fotbal local) şi Parohia Sfânta Cruce (Szent Kereszt).

(Sursa: b1.ro)

Cine a fost mai bun pentru comunitatea ieşeană, Constantin Simirad sau Gheorghe Nichita? Ambii au condus oraşul câte 11 ani. Însumat, un pic mai mult decât două decenii. Suficient pentru mulţi să se căsătorească, să divorţeze, să se nască şi să aibă la rândul lor copii sau, pentru câteva zeci de mii de ieşeni, să se hotărască să moară.    

O sinteză obiectivă în doar câteva rânduri a activităţii celor doi este incorectă. Nu ştiu cum sunt foştii primari în particular. La fel ca ceilalţi ieşeni, în urma celor două adminstraţii am rămas cu percepţii ce pot fi înşelătoare. Nu am certitudini, doar impresii.

Cei doi foşti primari ai Iaşului au fost făcuţi din tipuri de aluat complet diferite. Adminstraţia Simirad a avut o imagine nu neapărat cinstită, dacă ne amintim de scandalul „Grădiniţa”, dar nici coruptă. Mai degrabă de mică ciuguleală. Închideţi pentru o clipă ochii şi fixaţi-vă pe trei-patru elemente de la începutul anilor 2000 care vă vin prima dată în minte, când epoca Simirad era la apogeu. Am făcut exerciţiul şi m-am gândit la un Iaşi încremenit în timp, cu principalele străzi curate şi glod în spatele blocurilor, cu oameni înghesuiţi ca sardelele în microbuze, cu multe spaţii verzi. Un oraş ocolit de investiţii importante, în care mare lucru nu se întâmpla.

Un fost colaborator al lui Constantin Simirad mi-a povestit că, atunci când s-a înfiinţat Regiunea de dezvoltare Nord-Est, exista posibilitatea ca sediul acesteia să fie la Iaşi. „Lasă, ce ne trebuie nouă agenţie de dezvoltare?”, ar fi spus Simirad. Sediul este acum la Piatra Neamţ. Pe principiul „ce ne trebuie nouă”, sediile mai multor instituţii importante au fost mutate de la Iaşi la Bacău.

Spre deosebire de perioada Simirad, administraţia Nichita a fost percepută drept una profund coruptă. A fost îndatorat oraşul, multe din uliţele cu glod au fost asfaltate, spaţiul verde a fost ciopârţit, a apărut atât de necesarul pasaj de la Fundaţie sau pasarela de la Ţigarete. Sistemul de termoficare a fost modernizat până la falimentare. Apoi a fost concesionat. Aceeaşi soartă a avut-o şi transportul în comun. Pe fondul unui puternic scandal a luat naştere Palas, care astăzi găzduieşte mii de lucrători în industria IT. A fost o ploaie de bani, mulţi au fost tocaţi inutil, dar au fost realizate şi lucrări cu un caracter ingineresc, total străin epocii Simirad. 

Un bun manager public trebuie să întrunească trei mari condiţii: să fie cinstit, să fie competent şi să aibă susţinere politică, adică să aibă instrumente pentru a-şi implementa deciziile. Momente de stabilitate politică au avut amândoi. Nu se pot plânge că nu au fost lăsaţi să conducă oraşul. Totuşi, niciunul dintre cei doi nu a întrunit simultan cele trei condiţii. Simirad nu a avut viziune de manager, iar procurorii se îndoiesc de cinstea lui Nichita.  

Cu persoanele închistate nu se poate discuta. Vor replica mereu „ce ne trebuie nouă?”. Cu suma potrivită, se pot găsi căi de comunicare într-o administraţie coruptă. Corupţia generează progres, chiar dacă sub o formă diluată. Şi totuşi, cine a fost mai bun: Simirad sau Nichita?

Fabricantul auto francez Renault ar putea renunța la motoarele diesel pentru majoritatea mașinilor sale vândute în Europa, informează BBC.

Decizia este o reacție la faptul că respectarea prevederilor referitoare la emisiile poluante presupune costuri uriașe. Acest pas urmează scandalului de anul trecut privind fabricantul auto german Volkswagen (VW). Informațiile privind decizia Renault provin de la agenția de presă Reuters și nu au fost anunțate oficial.

Thierry Bollore, executiv din fruntea companiei a declarat că standardele dure antipoluare și metodele de testare fac ca fabricarea motoarelor diesel să fie neeconomică. La o întâlnire a managementului Renault, ținută în luna iulie, el a spus că motoarele diesel au fost deja eliminate de pe modelele mici, precum Twingo, încă dinainte de scandalul VW. Până în 2020, când vor intra în vigoare reglementări și mai dure ale UE, modelele mari ale Renault, precum Megane sau Clio este puțin probabil să mai fie echipate cu motoare diesel.

Mai mult de 60% din cele 1,6 milioane de autoturisme Renault vândute anul trecut în Europa au fost diesel. Substanța problemă din emisiile poluante ale motoarelor diesel este oxidul de azot.

(Sursa: digi24.ro)

Jurnaliştii Associated Press au scris marţi despre investigaţia lansată de procurorii români anticorupţie în cazul unor ilegalităţi financiare comise de către Victor Ponta, care ar avea legătură cu vizita pre-electorală a lui Tony Blair în România.

De asemenea, ştirea a fost preluată de alte publicaţii internaţionale, printre care şi The Guardian, sau NY Times, care au atras atenţia asupra celui de-al doilea dosar de corupţie deschis pe numele fostului prim-ministru român, scrie news.ro.

Deşi procurorii români nu l-au indicat explicit pe fostul lider străin pentru apariţia căruia s-au plătit 220.000 de euro, deputatul Sebastian Ghiţă a declarat că dosarul de corupţie are în prim-plan participarea fostului premier laburist Tony Blair la conferinţa de presă „Viitorul Europei în noua ordine globală".

Associated Press relatează că fostul premier român şi-a folosit autoritatea de lider al Partidului Social Democrat pentru a-l convinge pe Sebastian Ghiţă să plătească 220.000 de euro pentru vizita lui Tony Blair în România înainte de alegerile legislative din 2012. Mai mult, politicianul social-democrat a stabilit că vizita să fie organizată de o organizaţie nonprofit şi apolitică, pentru a masca faptul că vizita are loc la iniţiativa partidului.

Biroul fostului premier laburist a precizat că acesta afost invitat în România de către Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală, iar comsionul pe care l-a primit pentru discurs a fost donat în mod complet către organizaţiile de caritate ale familiei Blair.

Articolul despre punerea fostului prim-ministru Victor Ponta sub control judiciar în dosarul care vizează vizita din 2012 a lui Tony Blair a fost preluat şi de către Belfast Telegraph şi San Francisco Chronicle.

Fostul premier Victor Ponta a fost plasat sub control judicar, pentru 60 de zile, şi nu are voie să părăsească ţara. Ponta, acuza procurorii, i-ar fi oferit un loc în parlamentul României lui Sebastian Ghiţă, în schimbul a 220.000 de euro.

Din aceşti bani ar fi fost plătit fostul premier britanic Tony Blair, ca să facă o vizită la Bucureşti şi să-i susţină imaginea lui Ponta. Faimosul politician englez era în acel moment consultantul preşedintelui Kazahstanului. Şi tot atunci, România negocia cu Kazmunai Gaz datoria de sute de milioane de dolari pe care această companie o avea la statul roman. Marţi seara şi omul de afaceri Sebastian Ghiţă a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile.

Sebastian Ghiţă are interdicţia de a face declaraţii despre dosar, de a lua legătura - în mod direct sau indirect - cu martorii din dosar şi de a părăsi ţara.

„Voi contesta aceste măsuri şi când am putut să vă declar lucruri v-am declarat. Ce mă frământă şi mă apasă acum este această insistentă la adresa mea de a nu fi lăsat să plec din ţară, de a nu fi lăsat să mă întâlnesc cu parlamentari din Parlamentul German, cu fostul ministru al Austriei. Am avut o mulţime de invitaţii şi mi s-a răspuns că nu pot pleca din ţară", a afirmat Ghiţă.

La sediul DNA Ploieşti a fost audiat şi Sorin Chirilă, vărul soţiei lui Ghiţă, despre care se presupune că a intermediat plăţile între politicianul englez Tony Blair, Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă. La ieşirea de la audieri acesta nu a avut nimic de declarat.

Nici Victor Ponta nu a oferit detalii despre acest nou dosar. "Sigur că îmi susţin nevinovăţia, dar n-am voie să fac declaraţii", a spus el.

Poliţiştii de la secţia 6 au verificat în cursul serii adresă din Bucureşti a lui Victor Ponta pentru a vedea dacă sunt respectate detaliile controlului judiciar.

(Sursa: Știrile Pro TV)