Ioana Băsescu, fostul partener al Ioanei Băsescu, Francesco Giovanni Mario, Elena Udrea, fostul președinte al Consiliului județean Tulcea, precum și alte două persoane au fost puse sub control judiciar în dosarul DNA care investighează finanțarea campaniei prezidențiale din 2009.

Ioana Băsescu este acuzată de procurorii DNA de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul, precum și de  instigare la spălare de bani (2 fapte).  Elena Udrea, de spălare de bani în cinci cazuri.

DNA a anunțat persoanele implicate în dosar, între care Dan Andronic nu figurează.

Comunicatul DNA arată că procurorii  punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 22 septembrie 2016, faţă de următorii inculpaţi:

NASTASIA GHEORGHE, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,

TARHON VICTOR, la data faptei președintele Consiliului Județean Tulcea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,

WAGNER IOAN SILVIU, la data faptei director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,

UDREA ELENA GABRIELA, persoană implicată direct în campania unuia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2009, în prezent deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii a 5 infracțiuni de spălare de bani,

BĂSESCU IOANA, notar public, fiica președintelui României în funcție la acel moment, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul,

- instigare la spălare de bani (2 fapte),

FRANCESCO GIOVANNI – MARIO, om de afaceri, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- evaziune fiscală,

- spălare de bani (2 fapte).

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârșirea unor infracțiuni și care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

1. În acest context, în perioada octombrie – noiembrie 2009, un om de afaceri (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate contracte în valoare peste 20 de milioane de euro cu autorități locale finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost contactat de inculpatul Nastasia Gheorghe, în calitate de secretar general al instituției respective. Acesta i-a comunicat omului de afaceri că urmează să se aloce fonduri pentru demararea lucrărilor contractate şi i-a cerut suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanțarea și plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i și numele societății către care urma să se facă plata.

În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, la insistențele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.

În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.

2. În aceeași manieră a procedat și inculpatul Tarhon Victor, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Tulcea care în același scop, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), suma de 700.000 lei. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea un contract finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu o valoare de 50 milioane lei.

Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a 4 firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei.

Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat.

3. În luna decembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana, fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului Wagner Silviu Ioan, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.

În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a și intermediat încheierea tranzacției.

În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans.

Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan, neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).

Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.

La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.

Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan.

În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii Băsescu Ioana și Francesco Giovanni – Mario pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.

4. La data de 1 iulie 2009, inculpatul Francesco Giovanni – Mario, acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video.

Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).

La instigarea inculpatei Băsescu Ioana, suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor.

În contextul prezentat mai sus, legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracționale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăți care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.

Inculpaţilor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu depășească limita teritorială României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpaților i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

(Sursa: digi24.ro)

Sebastian Ghiță scapă de controlul judiciar în dosarul privind finanțarea deplasării fostului premier britanic Tony Blair în România.  Decizia este definitivă și a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Deputatul a contestat, săptămâna trecută, la ÎCCJ măsura controlului judiciar impusă de procurorii DNA în dosarul în care este cercetat alături de Victor Ponta.

Sebastian Ghișă a declarat că prin această măsuri îi sunt îngrădite două drepturi fundamentale, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la libera exprimare.

„Eu consider că statul are suficiente mijloace să intervină atunci când un cetăţean nu respectă legile sau deciziile impuse de judecători. Senzaţia mea este că din ce în ce mai des unii procurori încearcă să ne bage în cap ideea ca nu e voie să vorbim în România, ori chestiunea acesta e ceva care ţine de libertatea noastră şi e ceva ce nu mai acceptăm, oricâte sfaturi ne dau avocaţii, prietenii sau rudele, e ceva ce trebuie să ţinem încă viu”, a spus deputatul, pe 8 septembrie, în faţa sediului ICCJ.

Sebastian Ghiţă este acuzat, în acest dosar, că ar fi plătit ca Tony Blair să vină în România. În schimb, omul de afaceri urma să fie pus pe listele PSD la parlamentare.

Procurorii îl acuză pe Victor Ponta tot în acest dosar de spălare de bani şi folosirea influenţei politice în scopuri ilegale. Anchetatorii spun că ar fi primit aproape un sfert de milion de euro de la Sebastian Ghiţă, ca să îl treacă pe listele parlamentare la PSD Prahova. Iar cu aceşti bani el ar fi plătit vizita ex-premierului Tony Blair, ca să îşi asocieze imaginea cu britanicul, şi să obţină capital electoral.

(Sursa: digi24.ro)

Sebastian Ghiță a fost audiat marți la DNA Ploiești în dosarul în care Victor Ponta Ponta este acuzat de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și de complicitate la infracțiunea de spălare de bani. Procurorii au decis să impună asupra deputatului măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

„Sunt obișnuit, pare să fi devenit o chestiune așa fie că o ceri sau nu o ceri, ți se dă" a comentat deputatul care a trecut recent la PRU decizia procurorilor. Ghiță a refuzat să comenteze orice detaliu din dosar, afirmând că are interdicția de a spune astfel de lucruri în mass media.

Sebastian Ghiță a afirmat că va contesta măsura. „În mod evident, și încurajez orice cetățean, îmi exercit dreptul să am speranța și încrederea că Înalta Curte de Casație și Justiție a României va veni și va face justiție că oricâte eforturi și declarații facem noi politicienii răspunderea este a judecătorilor și sperăm că dânșii vor echilibra acest fel de a privi societatea în ziua de astăzi" a comentat deputatul.

„Cred că orice cetățean conform articolului 30 din Constituție are dreptul să gândească liber și să spună orice gândește și că nu trebuie să i se facă dosare, să fie încarcerat și să i se aducă probe sau să i se aducă martori măsluiți", a acuzat Ghiță.

Deputatul PRU a afirmat că va încerca să contacteze toți liderii de partide și în măsura în care au dorința să se vadă cu el le va prezenta situația și speră ca într-un final măcar să obțină o declarație comună prin care „să se spună că orice cetățean din România are dreptul să vorbească pentru că altfel vom ajunge să fim luați de pe stradă și să nu putem sune nimănui nimic și asta ne va distruge".

(Sursa: b1.ro)

Fostul premier Victor Ponta a fost citat la DNA Ploiești, într-un nou dosar în care este acuzat de complicitate la spălare de bani. El a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Potrivit procurorilor DNA, Victor Ponta ar fi primit 220.000 de euro de la un om de afaceri, bani necesari pentru a-l aduce pe fostul premier britanic în România. În schimbul acestei sume, omul de afaceri a fost pus pe listele electorale ale unui colegiu din Prahova.

Victor Ponta este suspectat de folosirea influenței pe care o avea ca lider politic. Este al doilea dosar în care fostul premier este suspectat de corupție, după Rovinari-Turceni, dosar aflat în faza de judecată. Fapta ar viza o sumă de bani încasată de Victor Ponta în folosul PSD.

Victor Ponta ar fi primit, în calitate de președinte al PSD; 220.000 de euro de la Sebastian Ghiță pentru organizarea în România a vizitei unei „personalități politice străine”. Sebastian Ghiță spunea astăzi că ar fi vorba despre premierul britanic Tony Blair.

Miza: prin mediatizarea întâlnirilor cu Tony Blair, Victor Ponta ar fi câștigat capital politic înainte de alegerile parlamentare din 2012.

În schimbul banilor, Sebastian Ghiță ar fi fost confirmat candidat într-un colegiu eligibil la parlamentare. El a și câștigat, de altfel, un mandat de deputat.

`Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a unui om de afaceri, într-un colegiu electoral în care formațiunea politică să aibă certitudinea că va obține mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de președinte al respectivului partid politic, și-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acelui om de afaceri pe lista de candidați. Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obținerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalități politice străine. Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internațională, Ponta Victor Viorel să câștige capital electoral, în condițiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale și parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obținută prin persoane interpuse, de la omul de afaceri plasat pe un loc eligibil”, se arată în ordonanța procurorilor DNA.

Pe durata controlului judiciar, Victor Ponta nu are voie să facă declarații în presă privind acest dosar sau în privința procurorilor care îi instrumentează cazul, a celorlalte persoane cercetate în dosar sau a martorilior.

„Procurorul mi-a zis că nu am voie să fac declarații. Sigur că îmi susțin nevinovăția, dar n-am voie să fac declarații publice, prin decizia procurorului”, a spus Victor Ponta la ieșirea de la DNA.

Fostul premier a mai fost în aprilie la DNA Ploiești, când a fost citat într-unul dintre dosarele lui Sebastian Ghiță.

(Sursa: digi24.ro)

Magistrații Curţii de Apel Iaşi au decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul medicului ieşean Eduard Moldovanu, judecat într-un dosar de luare de mită.

Doctorul de la Spitalul de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” din Iaşi poate, astfel, ieşi din casă, dar nu are voie să discute cu ceilalţi inculpaţi din dosar, colegi de-ai săi de la spital, şi nici cu martorii din dosar. Eduard Moldovanu a fost trimis în judecată la finele săptămânii trecute, alături de asistenta medicală Magdalena Maria Rîndaşu.

Potrivit rechizitoriului, procurorii DNA Iaşi au început investigaţia din dosar în decembrie 2015, atunci când s-au sesizat din oficiu că Eduard Moldovanu ar „obţine pentru sine şi pentru conducerea unităţii medicale“ importante sume de bani de la pacienţii care efectuează investigaţii medicale computer-tomograf (CT) şi rezonanţă magnetică (RMN). Procurorii au adunat probe legate de doar şapte acte materiale de luare de mită, a cãror valoare este sub 4.000 de lei.

De altfel, în timpul cercetărilor, soţia medicului Eduard Moldovanu a depus, în două rânduri, această sumă la casieria unităţii sanitare, astfel încât spitalul nu s-a mai constituit parte civilă în acest dosar. Imediat dupã flagrant, anchetatorii au descoperit sume impresionante de bani atât în biroul medicului Eduard Moldovanu, cât şi la domiciliul acestuia.

„Prin ordonanţa din data de 12.07.2016 s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumei de 366.240 de lei, 52.750 de euro, 100 de franci elveţieni, 80 de lire sterline şi 30 de lire turceşti, sume de bani ridicate cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare la domiciliul şi biroul aparţinând inculpatului Moldovanu Eduard“, se arată în rechizitoriu.

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)