Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași (TUIASI) a primit anul acesta aproape 4.500 de locuri bugetate la cele trei cicluri de studii Bologna, la care se adaugă 1.320 de locuri cu taxă – un total de 5.820 de locuri pentru admitere. Pentru românii de pretutindeni, TUIASI a primit aproximativ 380 de locuri bugetate la cele trei cicluri, dintre care 65% cu bursă.
Sute de mici afaceri din Iași au pornit la drum cu ajutor de la Stat, prin Programul Start Up Nation. În medie, fiecare firmă nou-înființată a primit, în medie, câte 183.000 de lei, fonduri nerambursabile. O nouă selecție va avea loc începând cu luna viitoare, dosarele putând fi depuse până pe 12 februarie.
Conducerea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a stabilit perioada în care se va desfășura sesiunea de admitere din vară pentru anul universitar 2018 - 2019. Astfel, pentru licență, absolvenții de liceu își vor putea depune dosarele în intervalul 9 - 27 iulie, în timp ce absolvenții de licență se pot înscrie la programele de master în perioada 2 - 20 iulie.
La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.
Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.
367.500 lei pentru Iaşi în 2017
În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.
Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.
Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.
4.000 lei pentru un accident casnic
Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.
Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.
Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.
Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege
Bani pentru aparat auditiv
O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.
Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.
În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.
Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.
REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.
Operaţie pentru socru
Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.
„Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.
Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.
Prefect: „Voi trimite corpul de control“
Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.
Peste 100.000 lei, la Lungani
Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.
Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.
Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.
Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“
Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.
La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.
Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.
367.500 lei pentru Iaşi în 2017
În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.
Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.
Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.
4.000 lei pentru un accident casnic
Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.
Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.
Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.
Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege
Bani pentru aparat auditiv
O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.
Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.
În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.
Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.
REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.
Operaţie pentru socru
Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.
„Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.
Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.
Prefect: „Voi trimite corpul de control“
Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.
Peste 100.000 lei, la Lungani
Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.
Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.
Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.
Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“
Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.
O bătaie în trafic i-a mai adus omului de afaceri Lucian Zlate un dosar penal, pentru „lovire”. Fiul fostului director comercial de la Terom mai are în „palmares” un scandal cu împuşcături, o evaziune fiscală şi acuzaţii de înşelăciune. Nici mama sa nu a fost scutită de probleme cu legea, fiind condamnată la închisoare cu executare în dosarul devalizării Terom. Iubita şi tatăl sunt şi ei judecaţi în cauza de înşelăciune, alături de Lucian Zlate, femeia fiind şi ea inculpată, în trecut, într-un dosar de evaziune fiscală.
Problemele penale se ţin lanţ de omul de afaceri Lucian Viorel Zlate. Patronul de la clubul Skin şi un alt şofer au fost trimişi în judecată zilele trecute, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru lovire şi alte violenţe, după ce au fost protagoniştii unei bătăi în trafic.
Incident provocat de o depăşire
Un Volkswagen Caddy, condus de Marius Paraschiv Andone a fost depăşit, în seara zilei de 2 iulie 2015, pe strada Vasile Lupu, de un Grand Cherokee, la volanul căruia se afla Lucian Zlate, care ar fi forţat intrarea pe banda de mers. Cei doi ar fi continuat să se şicaneze în trafic până în intersecţia „Dispecer”, unde ambele maşini au oprit la culoarea roşie a semaforului. „Inculpatul Zlate Lucian Viorel a coborât din autoturism, s-a apropiat de autoturismul celuilalt inculpat, a tras de mânerul portierei conducătorului auto, care însă era blocată. Profitând de faptul că geamul portierei era deschis, l-a lovit cu palma peste faţă pe Andone Marius Paraschiv (din certificatul medico-legal rezultând că acesta nu prezintă urme de violenţă)”, se arată în rechizitoriu.
Lovit cu şurubelniţa
Nici Andone nu s-ar fi lăsat mai prejos. Acesta ar fi coborât din maşină, luând o şurubelniţă din compartimentul portierei. „După mai multe injurii reciproce, l-a lovit pe inculpatul Zlate Lucian Viorel cu şurubelniţa, acesta din urmă suferind leziuni ce au necesitat 7–8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare”, au mai susţinut procurorii.
Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Judecătoriei Iaşi. „Mă abţin. Deocamdată evit să discut”, a spus Marius Andone, contactat de REPORTER DE IAŞI.
„Din punctul meu de vedere, a fost vorba despre o tentativă de omor. Domnul Andone m-a lovit cu o şurubelniţă în zona inimii şi în zona ficatului. Eu nu am putut să fac altceva decât să mă apăr. Voi prezenta probe în instanţă şi instanţa îşi va spune cuvântul”, a declarat Lucian Zlate.
Înşelăciunea: „Un dosar inventat”
La aceeaşi instanţă se judecă şi un dosar de înşelăciune în care inculpaţi sunt Lucian Viorel Zlate, tatăl său, Vasile, dar şi iubita sa, Florentina Mişoagă. Următorul termen al procesului este pe 16 noiembrie. „Este un dosar inventat, care a ajuns în instanţă doar ca să îmi păteze numele. Din punctul meu de vedere, este vorba despre un litigiu comercial. După 12 ani, acest dosar a ajuns în instanţă, iar în aprilie 2018 faptele se vor prescrie. Nici măcar nu pot să-mi demonstrez în instanţă nevinovăţia pentru că faptele se prescriu şi dosarul nu s-a judecat nici măcar pe fond”, a explicat omul de afaceri.
Scandal cu împuşcături
De-a lungul timpului, Lucian Zlate a fost implicat în mai multe scandaluri, de la bătăi şi împuşcături, până la acuzaţii de evaziune fiscală. Are două condamnări definitive, ambele cu suspendare. Astfel, a primit un an şi opt luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi deţinere şi uz de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, alte patru persoane primind pedepse în acest dosar. Zlate s-a ales cu această condamnarea după ce a fost implicat, în 10 septembrie 2011, într-o bătaie la Ciric. În timpul conflictului omul de afaceri ar fi tras cu un pistol cu bile. În acest caz, Lucian Zlate a stat aproape o lună în arest preventiv, fiind eliberat de judecători pe cauţiune.
Zlate Junior a mai fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. Acesta a fost acuzat de procurori că, în 2005, a introdus în ţară un BMW X5 din Germania, fără a plăti taxele către stat.
Omul de afaceri este unul din puţinii ieşeni care a circulat pe străzile din oraş cu un Ferrari model F430.
Viorica Zlate are şanse mari să intre după gratii
Mama, inculpată în dosarul devalizării Terom
Nici apropiaţii săi nu au fost scutiţi de problemele cu legea. Viorica Zlate, mama tânărului, a fost director comercial la Terom şi a primit, în august 2016, trei şi şase luni de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare. În acelaşi caz, Ammar Nanaa, fostul administrator al societăţii, a fost condamnat la 11 ani şi 6 luni de închisoare pentru delapidare şi spălare de bani, instanţa având în vedere o pedeapsă primită într-un alt dosar pentru infracţiuni similare. De asemenea, alţi cinci inculpaţi au fost condamnaţi la câte 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă, procesul având ultimul termen de judecată pe 14 noiembrie, la Curtea de Apel Bucureşti. DIICOT Bucureşti a trimis în judecată, în 2010, opt persoane în cazul devalizării Terom SA, principalul producător din ţară de fibre sintetice şi artificiale, printre care şi pe fraţii Ammar şi Hasan Nanaa, dar şi pe foştii directori ai societăţii.
Iubita: amendă pentru evaziune fiscală
Iubita lui Lucian Zlate, Florentina Mişoagă, a fost condamnată de magistraţii ieşeni la 700 de lei amendă penală pentru reţinere şi nevirare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Recent, ea a ajuns în atenţia presei după ce a fost prinsă de poliţişti băută la volan, rămânând fără permis timp de 90 de zile.
O bătaie în trafic i-a mai adus omului de afaceri Lucian Zlate un dosar penal, pentru „lovire”. Fiul fostului director comercial de la Terom mai are în „palmares” un scandal cu împuşcături, o evaziune fiscală şi acuzaţii de înşelăciune. Nici mama sa nu a fost scutită de probleme cu legea, fiind condamnată la închisoare cu executare în dosarul devalizării Terom. Iubita şi tatăl sunt şi ei judecaţi în cauza de înşelăciune, alături de Lucian Zlate, femeia fiind şi ea inculpată, în trecut, într-un dosar de evaziune fiscală.
Problemele penale se ţin lanţ de omul de afaceri Lucian Viorel Zlate. Patronul de la clubul Skin şi un alt şofer au fost trimişi în judecată zilele trecute, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru lovire şi alte violenţe, după ce au fost protagoniştii unei bătăi în trafic.
Incident provocat de o depăşire
Un Volkswagen Caddy, condus de Marius Paraschiv Andone a fost depăşit, în seara zilei de 2 iulie 2015, pe strada Vasile Lupu, de un Grand Cherokee, la volanul căruia se afla Lucian Zlate, care ar fi forţat intrarea pe banda de mers. Cei doi ar fi continuat să se şicaneze în trafic până în intersecţia „Dispecer”, unde ambele maşini au oprit la culoarea roşie a semaforului. „Inculpatul Zlate Lucian Viorel a coborât din autoturism, s-a apropiat de autoturismul celuilalt inculpat, a tras de mânerul portierei conducătorului auto, care însă era blocată. Profitând de faptul că geamul portierei era deschis, l-a lovit cu palma peste faţă pe Andone Marius Paraschiv (din certificatul medico-legal rezultând că acesta nu prezintă urme de violenţă)”, se arată în rechizitoriu.
Lovit cu şurubelniţa
Nici Andone nu s-ar fi lăsat mai prejos. Acesta ar fi coborât din maşină, luând o şurubelniţă din compartimentul portierei. „După mai multe injurii reciproce, l-a lovit pe inculpatul Zlate Lucian Viorel cu şurubelniţa, acesta din urmă suferind leziuni ce au necesitat 7–8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare”, au mai susţinut procurorii.
Dosarul a ajuns pe masa magistraţilor Judecătoriei Iaşi. „Mă abţin. Deocamdată evit să discut”, a spus Marius Andone, contactat de REPORTER DE IAŞI.
„Din punctul meu de vedere, a fost vorba despre o tentativă de omor. Domnul Andone m-a lovit cu o şurubelniţă în zona inimii şi în zona ficatului. Eu nu am putut să fac altceva decât să mă apăr. Voi prezenta probe în instanţă şi instanţa îşi va spune cuvântul”, a declarat Lucian Zlate.
Înşelăciunea: „Un dosar inventat”
La aceeaşi instanţă se judecă şi un dosar de înşelăciune în care inculpaţi sunt Lucian Viorel Zlate, tatăl său, Vasile, dar şi iubita sa, Florentina Mişoagă. Următorul termen al procesului este pe 16 noiembrie. „Este un dosar inventat, care a ajuns în instanţă doar ca să îmi păteze numele. Din punctul meu de vedere, este vorba despre un litigiu comercial. După 12 ani, acest dosar a ajuns în instanţă, iar în aprilie 2018 faptele se vor prescrie. Nici măcar nu pot să-mi demonstrez în instanţă nevinovăţia pentru că faptele se prescriu şi dosarul nu s-a judecat nici măcar pe fond”, a explicat omul de afaceri.
Scandal cu împuşcături
De-a lungul timpului, Lucian Zlate a fost implicat în mai multe scandaluri, de la bătăi şi împuşcături, până la acuzaţii de evaziune fiscală. Are două condamnări definitive, ambele cu suspendare. Astfel, a primit un an şi opt luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi deţinere şi uz de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, alte patru persoane primind pedepse în acest dosar. Zlate s-a ales cu această condamnarea după ce a fost implicat, în 10 septembrie 2011, într-o bătaie la Ciric. În timpul conflictului omul de afaceri ar fi tras cu un pistol cu bile. În acest caz, Lucian Zlate a stat aproape o lună în arest preventiv, fiind eliberat de judecători pe cauţiune.
Zlate Junior a mai fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. Acesta a fost acuzat de procurori că, în 2005, a introdus în ţară un BMW X5 din Germania, fără a plăti taxele către stat.
Omul de afaceri este unul din puţinii ieşeni care a circulat pe străzile din oraş cu un Ferrari model F430.
Viorica Zlate are şanse mari să intre după gratii
Mama, inculpată în dosarul devalizării Terom
Nici apropiaţii săi nu au fost scutiţi de problemele cu legea. Viorica Zlate, mama tânărului, a fost director comercial la Terom şi a primit, în august 2016, trei şi şase luni de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare. În acelaşi caz, Ammar Nanaa, fostul administrator al societăţii, a fost condamnat la 11 ani şi 6 luni de închisoare pentru delapidare şi spălare de bani, instanţa având în vedere o pedeapsă primită într-un alt dosar pentru infracţiuni similare. De asemenea, alţi cinci inculpaţi au fost condamnaţi la câte 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă, procesul având ultimul termen de judecată pe 14 noiembrie, la Curtea de Apel Bucureşti. DIICOT Bucureşti a trimis în judecată, în 2010, opt persoane în cazul devalizării Terom SA, principalul producător din ţară de fibre sintetice şi artificiale, printre care şi pe fraţii Ammar şi Hasan Nanaa, dar şi pe foştii directori ai societăţii.
Iubita: amendă pentru evaziune fiscală
Iubita lui Lucian Zlate, Florentina Mişoagă, a fost condamnată de magistraţii ieşeni la 700 de lei amendă penală pentru reţinere şi nevirare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Recent, ea a ajuns în atenţia presei după ce a fost prinsă de poliţişti băută la volan, rămânând fără permis timp de 90 de zile.
Donald Trump a anunţat sâmbătă 21 octombrie a.c. că va desecretiza dosarele referitoare la asasinarea lui John F. Kennedy, preşedintele democrat asasinat cu focuri de armă într-o vizită politică în Dallas (Texas), pe 22 noiembrie 1963.
„Sub rezerva primirii de informaţii suplimentare, voi permite, în calitate de preşedinte, să se deschidă arhivele JFK blocate şi clasificate de-a lungul unui timp îndelungat”, a scris sâmbătă preşedintele Trump într-un mesaj, fără a specifica alte amănunte.
Mihai Fifor, ministrul Apărării din România, a efectuat o vizită în Statele Unite ale Americii unde s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, James Mattis. Delegaţia MApN a mai avut întâlniri la Washington D.C. cu reprezentanţi ai companiilor Raytheon, Lockeed Martin şi Bell Helicopters. Fifor a anunțat când vor intra primele sisteme de rachete Patriot în dotarea Armatei Române și când vin ultimele avioane F16 în țară.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmează să ia în discuție miercuri cererile de pensionare din magistratură depuse de 45 de procurori și judecători.
