Primarul comunei vasluiene Oşeşti, Grigore Lefter, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare de magistraţii Curţii de Apel Iaşi pentru fapte de corupţie.

Cu toate că decizia de condamnare este una definitivă, Instituţia Prefectului nu poate organiza în perioada următoare alegeri anticipate, atribuţiile edilului fiind preluare de viceprimarul în funcţie.

„Procedura este de durată. Chiar dacă avem de-a face cu o condamnare definitivă, sunt câţiva paşi de urmat, o discuţie despre organizarea de alegeri anticipate fiind acum prematură. Decizia Curţii de Apel trebuie comunicată în scris Primăriei Oşeşti, apoi noi trebuie să fim anunţaţi în mod oficial. Se emite ordin al prefectului care poate fi contestat în instanţă de actualul primar. În acest timp prerogativele primarului sunt preluate de viceprimarul în funcţie, urmând să fie ale un nou viceprimar. În funcţie de ce se întâmplă în instanţă, vom putea spune când se organizează alegeri”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, subprefectul judeţului Vaslui, Mircea Gologan.

Grigore Lefter a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie, după ce au fost sesizate nereguli în derularea unui proiect cu fonduri europene vizând modernizarea unui drum din comuna Oşeşti. Edilul mai avea o condamnare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiul pe post de consilier, însă aceasta nu l-a împiedicat să candideze la alegerile locale din luna iunie.

El se află la al treilea mandat în fruntea comunei Oşeşti.

(Sursa: radioiasi.ro)

28 percheziții DNA au loc în cursul dimineții de 17 octombrie, după ce mai multe societăți comerciale și persoane fizice sunt bănuite de corupție și evaziune fiscală.

Potrivit stiri pe surse, care transmite din surse apropiate anchetatorilor, în acest dosar este vorba de un prejudiciu de aproximatic 600.000 de lei în domeniul producției și distribuției de băuturi alcoolice.

Infracțiunile de corupție și evaziune fiscală s-ar fi produs în perioada 2010-2014, iar perchezițiile se fac în mai multe localități din București, Constanța, Ilfov, Buzău și Prahova.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

(Sursa: EVZ.ro)

Vasila Blaga a fost citat în calitate de suspect de procurorii DNA Ploiești. Acuzațiile sunt de corupție și ar viza perioada 2009-2012, o perioada în care Vasile Blaga a fost parlamentar, dar și ministru de Interne.

Procurorii vorbesc de comisioane de 10% la contracte cu statul, care ar fi fost încasate pe filiera acestui trafic de influență pentru ca anumite firme să beneficieze de contractele din bani publici. Sumele obținute astfel ajung la sute de mii de euro, arată date preliminare din această anchetă, spun surse judiciare.

„Nu am ce să comentez. Nici nu ştiu despre ce este vorba”, a fost singura declarație a lui Vasile Blaga la sosirea la DNA Ploiești.

Vasile Blaga a fost citat și săptămâna trecută, la DNA în calitate de martor, fiind întrebat de procurori despre maşina sa cu care şeful IPJ Bihor, Liviu Popa, a făcut un accident uşor în urmă cu o lună.

Este vorba despre un accident ușor în care a fost implicată mașina sa în urmă cu aproximativ o lună. El a spus că nu se afla la volan și că rugase un apropiat să pornească mașina pentru a nu avea probleme tehnice.

Persoana apropiată este șeful poliției Bihor, chestorul Liviu Popa. În momentul în care acesta a pornit automobilul a avut loc o tamponare ușoară.

Şeful IPJ Bihor, Liviu Popa, declara, după producerea accidentului, că nu a fost nimic grav şi că a vrut să depăşească un TIR.

(Sursa: digi24.ro)

Magistraţii Curţii de Apel Iaşi au stabilit că rechizitoriul întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţe în dosarul fostei conduceri a oraşului Hârlău și au hotărât ca dosarul să iasă din procedura de cameră preliminară, urmând astfel a începe judecata propriu-zisă.

În acest dosar, sunt judecaţi pentru fapte de corupţie sau asimilate celor de corupţie Constantin Cernescu, fostul primar din Hârlău, Florin Ţăpuşă, fostul viceprimar, Ioan Amariei, directorul Ocolului Silvic, dar şi Dumitru Simionescu, şeful Poliţiei din Hârlău. Ancheta din acest dosar a pornit de la un denunţ făcut împotriva lui Ioan Amariei, care a fost reclamat că în perioada iunie - august 2014 a solicitat de la un om de afaceri trei uşi de garaj, precum şi neplata unei lucrări executate la casa sa. Totul în schimbul derulării unui contract încheiat de instituţia publică la care lucra. Procurorii mai notează că, ulterior, Amariei i-ar fi cerut şi 10.000 de lei respectivului om de afaceri.

„În perioada septembrie 2014 - decembrie 2015, inculpatul Amariei Ioan, în aceeaşi calitate, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, în sensul că a dispus şi a determinat mai multe persoane, printre care şi pe inculpatul Cojocaru Constantin, să elibereze diferite cantităţi de material lemnos fără întocmirea documentelor legale sau consemnând în mod fals vânzarea unui sortiment de material lemnos cu o valoare inferioară“, au precizat procurorii.

Citește și  Tartorii Hârlăului, trimişi în judecată de DNA. Şeful Poliţiei Hârlău a fost demis

Printre beneficiarii materialului lemnos s-au numărat primarul Cernescu, dar şi şeful Poliţiei din oraş, Dumitru Simionescu.

Procurorii au mai arătat că primarul Cernescu şi-ar fi determinat un subaltern să întocmească în fals un proces-verbal de recepţie pentru o lucrare de alimentare cu apă ce de fapt nu era finalizată. Falsurile au fost continuate şi de angajaţii primăriei, care au semnat respectivul document, creându-se astfel o pagubă de 2.500 de lei Primăriei Hârlău.

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)

„Corupţia generează progres, chiar dacă sub o formă diluată” este o frază dintr-un text anterior, pentru care am fost întrebat dacă am înnebunit. Un prieten mi-a sugerat să dezvolt ideea, ceea ce voi face.

În mod clar, corupţia este un obstacol în calea creşterii economice, având efecte negative asupra investiţiilor, a capitalului uman şi duce la instabilitate politică. Sunt studii care arată fără tăgadă că, în ţările cu un nivel ridicat al corupţiei, revoltele populaţiei împotriva clasei conducătoare sau chiar revoluţiile sunt dese. 

Economişti precum Nathaniel H. Leff  sau Samuel P. Huntington văd însă în corupţie unsoarea necesară pentru a lubrifia roţile înţepenite ale unei administraţii publice rigide. Nathaniel H. Leff consideră că „dacă guvernul ia decizii eronate, drumul pe care corupţia îl face accesibil poate fi cea mai bună alegere”.  Amintiţi-vă de ultimii ani în comunism, când majoritatea produselor alimentare erau insuficiente şi se dădeau pe bază de cartelă. Cu un săpun plasat strategic vânzătoarei de la magazin, tot reuşeai să procuri câte ceva.

Huntington consideră că „în termeni de creştere economică, singurul lucru mai rău decât o societate cu o administraţie rigidă şi funcţionari corupţi este o administraţie rigidă şi funcţionari corecţi”. Imaginaţi-vă că vânzătoarele ceauşiste n-ar fi primit atenţii şi, dacă nu vă place senzaţia de foame, îi veţi da dreptate lui Huntington.

Contextul în care am afirmat despre corupţie că „aduce progres sub o formă diluată” este cel în care comparam administraţia Nichita, percepută de public drept una coruptă, cu imaginea relativ onestă, dar crispată, a administraţiei Simirad. În general, spun unii economişti, corupţia are efecte negative diminuate şi chiar pozitive în ţările cu un nivel de guvernare scăzut sau în cele cu un grad ridicat de reglementare.

Din fericire, cu excepţia birocraţiei, în România nu sunt multe zone suprareglementate. Un exemplu de exces de zel este cel al autorizării barurilor din perspectiva ISU. Exista legislaţie suficientă înainte de tragedia Colectiv, problema era că nimeni nu o aplica. Pentru a nu-şi asuma vreo răspundere, statul român a introdus reglementări excesive, care au avut ca efect închiderea câtorva mii de baruri în toată ţara.

Un personaj colorat, cu activităţi şi conexiuni în domeniul agricol, mi-a spus că îşi doreşte să devină parlamentar pentru a ajunge în Comisia pentru agricultură, silvicultură etc. Îşi dorea această poziţie imaginându-şi că membrii comisiei ar primi câteva milioane de euro de căciulă dacă ar aviza cultivarea de soia modificată genetic. Atât timp cât 8,5 milioane de români prezintă risc de sărăcie, de ce n-ar fi un progres avizarea, fie şi cu şpagă, a acestei culturi?

Datorită aspectului de nelegalitate, corupţia are o faţă secretoasă. Secretul duce la incertitudine, care, la rândul ei, inhibă spiritul antreprenorial. În scopul de a beneficia de maximul de mită, birocraţii vor pricinui întârzieri administrative cât mai mari şi vor inventa tot felul de obstacole pentru contribuabili. Corupţia este distrugătoare, periculoasă şi are forţa de a se autoalimenta. Şi totuşi, când comparăm Iaşul lui Simirad sau Clujul lui Funar cu Bacăul lui Sechelariu şi Hrebenciuc, corupţia parcă nu mai este aşa de hâdă...

Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul Iuliei Ioana Baz, director la Direcţia Management Financiar AM POS CCE din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, pe care o acuză de infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi conflict de interese penal.

Iulia Ioana Baz este acuzată de ANI că a semnat listele de verificare a achiziţiilor publice pentru două societăţi comerciale care au încheiat contracte, în calitate de beneficiar, cu S.C. RomActiv Business Consulting S.R.L, în calitate de consultant, societate în cadrul căreia aceasta a avut contract de muncă în ultimii 5 ani, rezultând astfel indicii privind posibilă săvârşire a infracţiunii de conflict de interese. Valoarea celor două contracte de achiziţii publice a fost în cuantum de 20.000 euro, respectiv de 4.000 euro (echivalentul sumei de 17.683 lei).

De asemenea, ulterior numirii acesteia în funcţia publică, Ministerul pentru Societatea Informaţională, în calitate de Organism Intermediar, în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, a încheiat un contract de finanţare cu S.C. European Funds Înveşt S.R.L., societate la care Iulia Ioana Bâz a deţinut funcţia de administrator şi pentru care a întocmit o serie de documente care au stat la baza încheierii contractului.

(Sursa: HotNews.ro)

Administratorul mai multor bloguri care a fi publicat articole defăimătoare îndreptate în special împotriva unor judecători ce soluţionau dosare ale unor persoane publice a fost trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care îl acuză de ultraj judiciar şi instigare publică, anunţă procurorii.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică (SUPC) din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) l-au trimis în judecată pe Paul-Adrian Ballea pe care îl acuză de şapte fapte de instigare publică în formă continuată şi trei fapte de ultraj judiciar în formă continuată.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2014, Ballea a postat pe mai multe bloguri texte scrise într-un limbaj extrem de ofensator, iar mesajele ar fi incitat la violenţă împotriva unor judecători.

Materialele lui Ballea veneau, spun procurorii, în contextul pronunţării de către magistraţi a unor hotărâri de condamnare pentru infracţiuni de corupţie şi evaziune fiscală a unor persoane publice din mediul politic şi sportiv din România.

Din probele pe care le-au strâns anchetatorii ar rezulta că bărbatul se documenta din diverse surse despre personalităţi din justiţie şi politică, precum şi din domeniul sportiv (în special fotbal), şi apoi folosea informaţiile pentru a publica texte pe diversele bloguri.

Anchetatorii notează că blogurile pe care le-a creat Ballea au fost în scop de intimidare şi instigare, acţiunile sale fiind de natură să afecteze activitatea de înfăptuire a justiţiei. Surse judiciare arată că adresele la care funcţionau respectivele bloguri au fost dezactivate.

Dosarul a fost trimis în instanţă la Judecătoria Ploieşti.

(Sursa: digi24.ro)

Omul de afaceri, Veaceslav Platon, extrădat pe 29 august autorităţilor din Republica Moldova îşi va petrece următoarele 30 de zile în detenţie după ce joi, 1 septembrie, magistraţii instanţei Buiucani i-au adus la cunoştinţă detaliile în legătură cu mandatul de arest solicitat pe numele său de către Procuratura Anticorupţie înainte ca acesta să fi ajuns pe teritoriul Moldovei.

Chiar dacă accesul presei la şedinţă a fost limitat, iar jurnaliştii au fost îngrădiţi de mascaţi, de pe holurile instanţei de judecată, Veaceslav Platon a ţinut să declare că dosarul său este unul fabricat, în timp ce toţi judecătorii lucrează la comanda lui Plahotniuc.

„Este un nihi­lism abso­lut, nu există nicio jude­cată. Este sub con­tro­lul lui Pla­ho­t­niuc”, a comunicat acesta.

Apărarea consideră că procesul de extrădare a fost unul care a încălcat legislaţia din Ucraina, din moment ce o hotărâre finală trebuia să fie luată de către Curtea de Apel din Kiev. Potrivit spuselor avocaţilor, Platon a fost trimis la Chişinău cu un avion particular.

Totodată, unul dintre avocaţii omului de afaceri a declarat că Veaceslav Platon a scris şi o declaraţie în care precizează că starea sa de sănătate este bună şi nu se gândeşte să-şi ia viaţa. Declaraţia vine în contextul în care Platon consideră că viaţa i-ar fi în pericol în penitenciarul Nr. 13, acolo unde a fost dus după şedinţa de judecată. “Dânsul a fost avertizat de unele surse, în timp ce era escortat de oamenii legii, că i-ar putea fi înscenată suiciderea”, a detaliat avocata Ana Ursachi.

Anterior, autorităţile anunţau că Veaceslav Platon nu se află în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie pentru că nu sunt suficiente locuri, astfel că acesta a fost transferat în izolatorul de detenţie preventivă, penitenciarul Nr. 13

Veaceslav Platon este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani în sume deosebit de mari, fapt ce a condus la prejudicierea Băncii de Economii cu peste 800 000 000 de lei. Procurorii au ajuns la concluzia că banii, obţinuţi prin înşelăciune sub formă de credite, au fost transferaţi pe conturile mai multor companii off-shore, pentru a le deghiza provenienţa ilegală, iar ulterior, o parte din ei a fost utilizată pentru stingerea unor credite în băncile din Republica Moldova.

(Sursa: Epoch Times România)