Este una dintre cele mai populare poziţii sexuale şi mulţi o practică fără să ştie că e şi cea mai periculoasă. Mai ales pentru bărbaţi. Asta relevă un studiu publicat în Jurnalul de Urologie din SUA.

Este vorba despre poziţia „femeia deasupra". Se pare că această poziţie ar fi responsabilă pentru aproape jumătate din cazurile de accidente sexuale.

De ce e periculoasă? Această poziţie pune centrul de greutate al femeii exact pe penisul partenerului, iar orice mişcare greşită poate duce la accidente.

Specialiştii recomandă cuplurilor care practică această poziţie să o adapteze astfel încât să evite orice posibilitate de accidentare. Femeia se va apleca uşor pe pieptul partenerului, iar mişcările nu vor mai fi controlate doar de ea, ci de amândoi. Astfel, centrul ei de greutate se va poziţiona undeva spre abdomenul bărbatului, nu spre penis.

(Sursa: realitatea.net)

Un bebeluș de numai 8 luni, suspect de meningită, a murit într-un elicopter SMURD în noaptea de marţi spre miercuri, la 14 minute după decolare. Micuţul era transferat de la Suceava la Iaşi, la cererea disperată a părinţilor. Medicii din Suceava sunt acuzaţi de incompetenţă de către părinţii copilului.

Familia copilului este dintr-un sat de lângă comuna suceveană Brodina. Mama povesteşte că micuţul a început să se simtă rău vineri, când a făcut febră. Medicul de familie a bănuit mai întâi că îi cresc dinţii, apoi că are o infecţie şi i-a administrat un tratament cu antibiotice.

Pentru că bebeluşul continua să se simtă rău, părinţii l-au dus luni la Rădăuţi, de unde a fost trimis la Suceava. Aici medicii au bănuit că ar putea avea meningită şi l-au trimis la boli infecţioase, de unde a fost retrimis pentru tratament în secţia de terapie intensivă.

Mama acuză medicii de la Suceava că, până marţi, nu i-au permis să transfere copilul la Iaşi. Micuţul a fost preluat de un elicopter, însă era deja în comă. Copilul a intrat în stop cardio-respirator, iar medicii ieşeni nu l-au mai putut salva.

(Sursa: Știri TVR.ro)

Grevă de avertisment, miercuri, în sistemul sanitar. Timp de două ore, în intervalul 8.00-10.00, se vor asigura doar urgenţele în spitale. Asta ar putea genera haos în spitale pentru că în acest interval se fac vizitele și raportul de gardă.

Medicii vor să tragă astfel încă un semnal de alarmă cu privire la situaţia salarizării din sistem. Dacă revendicările nu vor fi soluţionate, pe 31 octombrie se va face grevă generală.

Sindicaliștii din Sănătate solicită autorităților statului:

- emiterea de urgență a modificărilor Ordinului Ministrului Sănătății 870/2004, în vederea corelării cu OUG 20/2016

- identificarea soluțiilor reale de motivare a medicilor care urmează să acopere normele de muncă vacante, generate de vidul de specialiști pe diverse specialități medicale, chirurgicale sau de urgență,

- crearea unui cadru legal pentru admiterea în învățământul superior a asistenților medicali cu studii medii și vechime în specialitate, în vederea parcurgerii unor programe de formare unice, la nivel național și, totodată, pentru respectarea standardelor și curriculelor europene de formare a personalului medical cu studii superioare,

- o salarizare unitară a personalului medical, în orice sector de activitate în care se asigură act medical,

- o salarizare corespunzătoare a personalului TESA și a funcționarilor publici din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică, în concordanță cu salarizarea din sectorul de activitate Sănătate

(Sursa: digi24.ro)

Ucidere din culpă şi malpraxis! Iată acuzaţiile sub care au fost trimişi în judecată trei medici din Bacău.

Totul după ce în 2011 o fetiţă căreia nu i-au administrat vaccinul după ce a fost mușcata de un câine a murit de rabie.

Cei trei medici trimişi în judecată ar fi plimbat-o pe fetiţa de 5 ani, muscata de un câine, de la Unitatea de Primiri Urgente, la Oftalmologie şi apoi la Pediatrie.

Niciunul dintre ei nu a recomandat vaccinul anti-rabic, ci i-au administrat copilei numai un ser anti-tetanos.

După 2 luni fetiţă s-a simţit rău, iar când a ajuns la spital, era prea târziu, s-a stins din cauza rabiei, o boală infecţioasă, care, în lipsa unui vaccin administrat în cel mult 72 de ore, nu poate fi oprită din evoluţie şi duce la deces. Mama fetiţei cere daune morale în valoare de 2,5 milioane de euro.

Doi dintre medicii acuzaţi au refuzat să comenteze decizia procurorilor, iar cel de-al treilea este în concediu postnatal.

(Sursa: Știrile Pro TV)

17 medici şi asistente medicale din Vaslui şi Bacău au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, alături de patroana unei clinici medicale şi administratorul unei şcoli de şoferi, fiind acuzaţi că au organizat o feritabilă „fabrică” de fişe auto false pentru viitorii şoferi.

Ei sunt acuzați de constituire de grup infracţional organizat, fals intelectual, instigare la fals ș.a., dosarul fiind înaintat spre soluţionare Tribunalului Vaslui.

Pe lista inculpaţilor, se află mai mulţi medici şi asistente medicale din Vaslui, în frunte cu patroana unei clinici medicale din Bacău, care în urmă cu câţiva ani şi-a deschis un punct de lucru la Vaslui.

Alături de Elena Duţă Niţescu, patroana New Central Med, au mai fost trimişi în judecată: Pârlog Gabriela, medic medicină interna Bacau, Abu Gamea Naeif, medic ORL în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, Strâmbeanu Elena Gabriela, medic Vaslui, Covrig Carmen, medic psihiatru Bacău, Dominte Gabriela, medic ORL Bacău, Negru Constantin , medic Bacău, Zaharia Oana Cristina medic psihiatru Vaslui, Monica Cruceanu, asistenta medicală, Ciubotaru Gianina Elena, asistent medical, Cataramă Silviu, administrator Şcoala de Şoferi Uniprev Auto SRL Vaslui. Lista inculpaţilor este completată de: Simona Botezatu, Bianca Elena Mardare (fostă Sofronea), Mihaela Vasilica Aancuţei, Lenuţa Matei, Lenuţa Şmuc.

Medicii trimişi în judecată sunt acuzaţi că îşi puneau avizele pe fişele medicale ale candidaţilor la examenul pentru obţinerea permiselor de conducere, fără a examina pacienţii, fiind eliberate fişe medicale cu menţiunea „apt pentru condus” unor persoane cu afecţiuni grave, incompatibile cu calitatea de conducător auto.

Ancheta în acest caz a izbucnit după ce fostul preşedintele al Colegiului Medicilor Vaslui a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, reclamând măsluirea fişelor medicale pentru viitorii şoferi.

Reprezentanţii clinicii New Central Med neagă acuzaţiile. Patroana clinicii medicale a mai fost trimisă în judecată într-un alt dosar, aflat pe rolul Tribunalului Vaslui, fiind acuzată că a încercat să cumpere influenţa conducerii Direcţiei de Sănătate Publică Vaslui, cu un parfum şi o sumă de bani, pentru eliberarea avizelor necesare funcţionării clinicii.

(Sursa: adevarul.ro)

Noi imagini dramatice din Siria. O fetiță din orașul Talbiseh a fost filmată în timp ce își strigă disperată tatăl. Micuța a fost rănită în urma bombardamentelor, iar fața ei este acoperită parțial de sânge.

Fetița, care locuiește în orașul Talbiseh din țara măcinată de război, a ajuns la spital după ce locuința ei a fost distrusă în urma unui raid aerian.

„Eram acasă când acoperișul a căzut peste mine”, spune plângând fetița în fața camerei de filmat. În acest timp, micuța, care se numește Aya, se uită în toate părțile încercând să-și găsească tatăl.

Medicii care o ajută îi îngrijesc rănile și îi curăță sângele de pe față, însă acest lucru nu o preocupă pe fetiță. Ea vrea să-și găsească tatăl, pe care îl strigă disperată.

(Sursa: libertatea.ro)

Noi amănunte ies la suprafaţă în cazul fetei de 19 ani din Iaşi, care a fost înjunghiată joi de fostul iubit: tânărul de 23 de ani se pare că nu-i putea ierta faptul că i-a refuzat avansurile sexuale.

Cel puţin aşa spune mama victimei, care a venit într-un suflet din Germania şi a stat de vorbă cu fiica ei la spital: e traumatizată şi abia îşi revine după operaţiile complicate. Medicii spun că e în stare stabilă, dar leziunea gravă de la gât încă îi îngrijorează. Prognosticul rămâne rezervat.

Mama Andreei a venit din Germania direct la Spitalul din Iaşi. Şi-a văzutt fata în stare gravă la Terapie Intensivă şi, zdrobită de durere, spune că a fost desfigurată în bătaie.

Gabriela Albu, mama fetei: „Copilul meu nu a fost niciodată lovit, nu a avut o palmă dată de la noi, părinţii. I-am spus că o să stau lângă ea în spital."

Mama tinerei de 19 ani ştia de câteva luni că ea are probleme cu fostul iubit: bărbatul o ameninţa şi îi urmărea fiecare pas.

De frica lui, tânăra şi-a schimbat numărul de telefon de mai multe ori şi evita să iasă prin oraş singură. Agresorul i-ar fi reproşat Andreei că i-a refuzat de fiecare dată propunerea de a avea şi o relaţie intimă, spune mama Andreei.

Mama fetei: „O teroriza cu mesaje de a ajuns fata mea să îşi schimbe numărul de telefon. Îi trimitea mesaje urâte, îi vorbea foarte murdar. Zicea că a stat cu ea degeaba, ăsta a fost motivul."

Ghiocel Albu, tatăl fetei: „Am zis că nu mai scăpa, la burtă e toată pansata, în partea inimii are ventuze, mâinile. A vrut să o ucidă."

Tânăra, care a suferit 14 plăgi înjunghiate, a fost operată şi acum se află sub supraveghere medicală. E conştientă şi în stare stabilă. Urmează însă o perioadă decisive: rana din zona gâtului îi îngrijorează cel mai mult pe medici. În plus, Andreea se află încă în stare de şoc şi are nevoie de un psiholog pentru a trece peste această traumă.

Agresorul e în arest preventiv pentru 30 de zile şi riscă până la zece ani de închisoare. Potrivit anchetatorilor, tânărul de 23 de ani nu a recunoscut fapta chiar dacă i-au fost găsite hainele pline de sânge şi cuţitul aruncat într-o gură de canal.

(Sursa: Știrile Pro TV)

Studiu de caz: Spitalul din Hârlău nu are medici, a schimbat patru manageri în câteva luni și subfinanțarea stabilită prin lege îi anulează orice șansă de a-și mai reveni vreodată. Condițiile spitalicești sunt de anii ’80 la Spitalul Orășenesc: ciment pe jos, paturi de tablă, cearșafuri gălbejite după mii de spălări. Patru medici de la Hârlău sunt pensionari, nu este anestezist, se operează o singură zi pe lună. Însă ministerul decontează o apendicită la Hârlău cu o sumă de două ori mai mică decât la un spital din București. E practic o încălcare a dreptului la sănătate, consfințit prin Constituție.

Starea de incertitudine de la Spitalul Orăşenesc Hârlău îi face pe puţinii medici de aici să-şi pună serioase întrebări în legătură cu eventualitatea închiderii acestui spital.

Bate vântul prin birouri

În ultima perioadă, conducerea unităţii medicale a fost asigurată interimar de mai multe persoane din spital. De o lună de zile, manager interimar este Teodor Pricop, fostul director financiar, aceasta în condiţiile în care fostul manager interimar, Daniela Trinadaf şi-a dat demisia. Director medical este în continuare Rodica Postică.

Pentru a discuta de problemele cu care se confruntă spitalul din Hârlău, am încercat să luăm legătura cu actualul manager, însă acesta nu a putut fi găsit timp de mai multe zile la spital, scuzându-se că a fost ocupat cu alte treburi.

Contactat telefonic, acesta a spus că nu există probleme la spitalul pe care îl conduce: „Aşa, probleme sunt peste tot. Eu sunt doar de o lună manager şi asigur interimatul până se va organiza concurs.“

Luni, la spital, nu a putut fi găsită niciuna dintre persoanele din conducere. „Nu sunt astăzi. Sunt plecaţi cu treabă. Reveniţi!“, ne-a spus sec contabila spitalului.

Nu e indicat să vă internați copilul prea multe zile în acest pavilion de la Spitalul Hârlău: e ce oferă statul pentru locuitori cu aceleași boli ca și cei din București

Fără gard şi cu tencuiala căzută

Imaginea spitalului din Hârlău nu este una tocmai bună pentru cineva care merge acolo pentru prima dată. La poartă, nu este nimeni care să te întrebe ce problemă ai şi unde vrei să mergi.

„La noi portarii fac şi pază, se ocupă şi de alte probleme. Dacă e nevoie de ei sunt chemaţi la centrală, la schimbat un tub de gaz“, ne explică un medic de la Spitalul Orăşenesc Hârlău.

Cât priveşte gardul care împrejmuieşte spitalul, acesta este rupt în multe locuri sau pur şi simplu nu mai este deloc gard. La pavilioanele spitalului, deşi par a fi văruite recent, în multe locuri tencuiala a căzut şi pereţii sunt crăpaţi. În spatele pavilioanelor, situaţia arată jalnic, cu bucăţi mari de pereţi căzuţi şi fără geamuri.

În interior, în saloane, este curat, dar condiţiile sunt la nivelul anilor ’80, cu podeaua din ciment, paturi metalice, cu vopseaua scorojită, cu pături şi cearceafuri foarte vechi.

Fără medic anestezist

Puţinele operaţii care se fac la spitalul din Hârlău se programează cam o dată pe lună şi se fac în aceeaşi zi, din lipsa unui medic anestezist.

„Nu se fac foarte multe operaţii la noi. Suntem spital de gradul IV… Se operează un apendic, o hernie, o reducţie de fractură, un colecist, o intervenţie la stomac. De obicei, se adună cinci-şase cazuri şi este chemat un medic anestezist de la Iaşi pentru că noi nu avem. Astea sunt posibilităţile“, adaugă medicul.

Salon tipic la Spitalul Hârlău: ciment pe jos, nici măcar linoleum

Medicii fug de spital

Spitalul din Hârlău are 110 paturi şi trebuie să asigure asistenţa medicală pentru aproximativ 65.000 de persoane, din Hârlău şi din comunele învecinate. Spitalul deţine, pe lângă cele patru specialităţi de bază, medicină internă, obstetrică-ginecologie, pediatrie şi chirurgie, boli infecţioase, neonatologie şi balneofizioterapie. Pe aceste specializări, sunt în total nouă medici, dintre care patru sunt ieşiţi la pensie, un altul are vârsta de 64 de ani, iar doi lucrează cu jumătate de normă.

„Medicii tineri nu vor să vină aici. De aceea lucrează în continuare patru medici care ar fi trebuit să fie la pensie: Adrian Juverdeanu, Lilian Ciubara, Petre Costea şi Mihai Colţa. La laboratorul de analize şi la balneologie sunt doi medici cu jumătate de normă. S-a încercat organizarea unor concursuri, dar nu s-a prezentat nimeni“, susţine un alt medic de la Spitalul Hârlău.

Management prost

În ultimii ani, pe la cârma spitalului din Hârlău, care se află din 2012 sub tutela Primăriei, s-au perindat mai mulţi dintre medicii din spital, dar niciunul nu a reuşit să pună spitalul pe picioare.

„În ultimii ani, au tot fost manageri interimari, dar niciunul nu a stat prea mult timp. Toţi şi-au dat demisia după ce au văzut care este situaţia financiară a spitalului. Au fost şi deficienţe de management, mulţi intrând în conflict cu ceilalţi colegi când au fost la cârma spitalului. Chiar şi actualul primar a fost manager la spital. Starea asta de interimat nu ajută pe nimeni şi nimeni nu-şi asumă responsabilitatea“, susţine un alt medic din cadrul spitalului din Hârlău

 Prin gardul spart se plimbă câinii fără stăpân. Managerul spitalului nu dă interviuri: e al patrulea în câteva luni

Bani de la Primărie

Pentru anul 2016, Spitalul Orăşenesc Hârlău a primit din partea Primăriei suma de 130.000 de lei, alţi bani urmând să vină de la Guvern.

„În acest an, Primăria Hârlău a alocat Spitalului Orăşenesc aproximativ 130.000 de lei, bani cu care s-a achiziţionat aparatură medicală şi un sistem informatic. Dacă vor mai fi necesare fonduri, vom face tot posibilul să ajutăm. Vor fi alocaţi de la Guvern 440.000 de lei pentru refacerea acoperişului şi reabilitarea termică a pavilionului unde se află maternitatea, pediatria şi laboratorul de analize. Sperăm ca în scurt timp să rezolvăm şi problema gardului, după ce vom amenaja lângă un teren de joacă pentru copii şi o pistă pentru biciclete, printr-un proiect european. Sperăm să rezolvăm cât mai repede şi problema interimatului postului de manager“, precizează primarul Radu Curcă.

Cum funcționează un spital de gradul IV

Potrivit Ordinului Ministrului privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor în funcţie de competenţă, pentru clasificarea în categoria IV, spitalele trebuie să îndeplinească, obligatoriu, următoarele condiţii minime:

- Secţii, laboratoare, servicii de diagnostic şi tratament în specialităţile anestezie şi terapie intensivă, medicină de urgenţă, medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie (secţie cu minim o sală de naştere), medicină de laborator şi radiologie - imagistică medicală şi medici şi asitente pentru aceste specializări.

- Unul sau mai multe blocuri operatorii care au cel puţin o sală de operatie.

- Continuitatea asistenţei medicale se asigură prin cel puţin două linii de gardă organizate astfel: linie de gardă pentru specialităţile medicale; linie de gardă pentru specialităţile chirurgicale.

- Are în dotare aparat de radiologie convenţională şi ecograf şi echipamente corespunzătoare în laboratorul de analize medicale pentru hematologie, biochimie şi microbiologie.

De ce mor spitalele orășenești: o discriminare la limita Constituției

În timp ce la Hârlău o apendicită este plătită de stat cu doar 772 de lei, la Spitalul Universitar București statul achită 1.327 de lei pentru aceeași apendicită n Practic, locuitorii din Hârlău sunt condamnați prin lege la servicii medicale mai proaste, contrar Constituției

Starea muribundă a Spitalului Hârlău este general valabilă pentru unitățile medicale orășenești din România. Subfinanțarea în cazul spitalelor de gradul IV sau V nu e o formulă goală, uzată de folosirea excesivă în dezbaterile despre sistemul medical, ci pleacă chiar din momentul stabilirii contractului-cadru de către Ministerul Sănătății. Formula folosită în România pentru finanțarea spitalelor conține o dublă penalizare a unităților de grad inferior, astfel că se cască o prăpastie între bugetul unităților de top și cele din orașele mici din țară, raportat la același caz medical și la același pat pentru pacient.

Calculul condamnă din start Spitalul Hârlău, de exemplu, să încaseze de două ori mai puțin pe o apendicită decât aceeași intervenție la Spitalul Universitar București, la aceleași cheltuieli pe caz. Astfel, în timp, unitatea din Hârlău nu-și acoperă costurile, oferă condiții tot mai proaste, nu poate atrage specialiști și activitatea sa se reduce. Iar statisticile confirmă că la Hârlău numărul de cazuri rezolvate se reduce de la un an la altul, într-o spirală descendentă din care nu mai poate ieși. Totul făcut din calculul inițial al decontării actului medical.

Să dăm exemple:

Formula folosită în România pentru finanțarea spitalelor este următoarea:

P (indice de penalizare în funcție de gradul spitalului, de la 1 la 5) x ICM (indice de complexitate a cazului, la apendicită este același în orice spital din România) x TCP (tarif de caz ponderat, stabilit de minister pentru fiecare spital în parte, fiind practic a doua penalizare a unei unități mici).

Să presupunem că locuiți în cartierul Floreasca și vă operați de apendicită la Spitalul Universitar București (SUB). Ministerul va deconta spitalului următoarea sumă:

85% (P) x 0,8443 (ICM pentru apendicită) x 1.850 lei (TCP, stabilit de minister) = 1.327,66 lei

Să presupunem însă că stați la Pârcovaci și vă operați de apendicită la Spitalul Hârlău. Suma primită de această unitate pentru aceeași operație este următoarea:

62% (85%-23%, penalizarea pentru gradul spitalului) x 0,8443 (ICM este același pentru apendicită) x 1.475 lei (TCP stabilit de minister, mai mic la Hârlău, fiind practic a doua penalizare) = 772,11 lei.

Între o apendicită la București și una la Hârlău apare o diferență de 555,55 lei. Or, conform Constituției, dreptul la sănătate este garantat, iar condițiile în care este oferit actul medical sunt aceleași: medic, sală de operație, salon de internări.

Să luăm alt exemplu, foarte întâlnit în cazuistica medicală: insuficiența cardiacă. La SUB, o insuficiență este decontată după formula: 0,85 x 0,7561 x 1.850 lei = 1.188, 96 lei.

La Spitalul Hârlău, aceeași afecțiune este plătită de stat astfel: 0,62 x 0,7561 x 1475 lei = 691,45 lei. Diferența între cele două spitale este de 497,51 lei.

Citește și Lovitura lui Cimpoeșu: și-a făcut un SMURD privat, cu sediul la ea acasă

Studiind contractele-cadru de pe site-ul Ministerului Sănătății, apare o mare surpriză: între Spitalul Orășenesc Hârlău și Spitalul Universitar București nu există o diferență mare între cele două afecțiuni date ca exemple. Astfel, la Hârlău s-au tratat în 2015 (aprilie-decembrie) 12 cazuri de apendicită, iar la SUB, în aceeași perioadă, au fost 18 cazuri rezolvate. La insuficiență cardiacă, Spitalul Hârlău a înregistrat 341 de cazuri, iar SUB a avut 474 de cazuri. Diferența de bani primită de cele două spitale, totalizând numărul de cazuri rezolvate este uriașă. Spitalul din Hârlău primește cu 70% mai puțini bani, nu are buget pentru modernizări și pentru a angaja medici.

VOM REVENI.

Emilia este o mică luptătoare: s-a născut cântărind doar 296 de grame şi având o înălţime de 22 de cm şi este cel mai mic nou-născut din lume care a supravieţuit.

Deşi cântărea mai puţin decât un grapefruit şi picioarele sale aveau dimensiunea unghiei de la mâna unui adult, de doar 3 cm, Emilia Grabarczyk este un adevărat copil miracol.

Născută în Germania, lumea medicală susţine, de comun acord, că supravieţuirea micuţei Emilia a ţinut foarte mult de echipa medicală care a îngrijit-o şi chiar a operat-o la stomac atunci când nu cântărea decât aproxmativ 500 de grame.

Hrănită printr-un tub minuscul la început, Emilia era alinată de medici cu ajutorul unui mic bureţel înmuiat în apă cu zahăr, gest care îi potolea şi durerile, scrie The Mirror.

Emilia s-a născut prematur din pricina unor probleme cu placenta mamei sale iar acum, la 9 luni de la naşterea sa, are şanse mari să nu aibă niciun fel de sechele. Medicii susţin că micuţa Emilia s-a întremat uimitor, ea cântărind 3 kg acum şi neexistând problema unei deficienţe a micuţei, primele şase luni reprezentând un efort uriaş al echipei medicale de la Spitalul din Witten.

(Sursa: realitatea.net)

Chemat la discuţii de ministrul Sănătăţii, după ce 17 medici ai SMURD - UPU au anunţat că demisionează, managerul interimar al Spitalului de Urgenţă Bucureşti, Sorin Păun, a demisionat. Înainte ca acesta să ajungă la minister, Vlad Voiculescu discutase timp de 4 ore cu medicii care îl acuză pe manager de comportament abuziv.

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii: „În această seară, doctorul Sorin Păun, managerul interimar al Spitalului Floreasca, mi-a înaintat demisia din funcţia de conducere a unitatii sanitare. În cel mai scurt timp va fi numit un nou manager interimar care să asigure buna funcţionare a acestui spital până la organizarea concursului de ocupare a funcţiei, cel târziu în luna octombrie.

Dincolo de problemele de comunicare dintre doctorul Sorin Păun şi parte a personalului din spital, nimeni nu mi-a adus la cunoştinţă elemente care să pună la îndoiala onestitatea sa şi calităţile recunoscute de medic chirurg.

Ministerul Sănătăţii va acorda în continuare tot sprijinul Spitalului Floreasca pentru remedierea rapidă a situaţiei.”

Cu câteva zeci de minute înainte să fie anunţată demisia managerului, de la discuţiile cu ministrul Dan Voiculescu ieşiseră o delegaţie a demisionarilor şi doctorul Bogdan Opriţă, şeful UPU Floreasca şi coordonator al SMURD Bucureşti. Acesta din urmă a declarat că l-a informat pe ministrul Sănătăţii că 90% din personalul UPU intenţionează să demisioneze, situaţie în care activitatea se va opri în cea mai mare Unitate de Primiri Urgenţe din Bucureşti, în care ajung zilnic, în medie, între 380 şi 420 de pacienţi şi care asigură personalul pentru două unităţi de terapie intensivă, elicopter şi avionul SMURD.

(Sursa: digi24.ro)