Un paradox: firmele mari de taximetrie au pierderi uriaşe, încât nu înţelegi cum mai funcţionează. Opt taxiuri are Doru Postăvaru şi patru Melniciuc, primul fiind acţionar, în total, la patru firme de profil. Postăvaru a fost condamnat pentru proxenetism, dar acum este reabilitat, iar Melniciuc a stat la puşcărie de două ori pentru luare de mită. Liderii pieţei sunt de neatins: familia Norocea are 140 de autorizaţii, Mircea Manolache 99, iar Cătălin Toderaşcu şi misterioasa septagenară Maria Podoleanu, câte 80

Doi foşti puşcăriaşi, unul provenit din lumea interlopă şi celălalt din Poliţie, se reabilitează făcând un ban cinstit din afaceri cu taximetre.

Bilanțul celor trei ani de edil al Iașului – unul interimar și doi ani de mandat – arată multă vorbărie și fapte puține. Scandalurile imobiliare și războiul cu Dragnea i-au ocupat tot timpul. Pierderea marilor finanțări de la Centru și a multor proiecte europene au afectat dezvoltarea infrastructurii. Iașul a fost tăiat de pe lista PNDL, CNI cât și a unor fonduri UE regionale. N-avem Centura ușoară, Sală Polivalentă, stadion nici măcar la nivel de fezabilitate. S-au luat 88 de autobuze diesel cu credit, ceea ce se putea face cu 10 ani în urmă. În schimb, Mihai Chirica are săptămânal minim 5-6 emisiuni radio și TV, iar supraexpunerea promisiunilor sale încep să-i creeze imaginea unui mare mincinos. A eșuat politic, deși PSD e la guvernare și Iașul putea profita.

Peste câteva săptămâni, Mihai Chirica face trei ani de când este primarul Iașului. Un an și o lună ca interimar, restul ca ales. Care este bilanțul nefardat, dincolo de jocurile de imagine și de strategiile electorale?

Bilanțul celor trei ani de edil al Iașului – unul interimar și doi ani de mandat – arată multă vorbărie și fapte puține. Scandalurile imobiliare și războiul cu Dragnea i-au ocupat tot timpul. Pierderea marilor finanțări de la Centru și a multor proiecte europene au afectat dezvoltarea infrastructurii. Iașul a fost tăiat de pe lista PNDL, CNI cât și a unor fonduri UE regionale. N-avem Centura ușoară, Sală Polivalentă, stadion nici măcar la nivel de fezabilitate. S-au luat 88 de autobuze diesel cu credit, ceea ce se putea face cu 10 ani în urmă. În schimb, Mihai Chirica are săptămânal minim 5-6 emisiuni radio și TV, iar supraexpunerea promisiunilor sale încep să-i creeze imaginea unui mare mincinos. A eșuat politic, deși PSD e la guvernare și Iașul putea profita.

Peste câteva săptămâni, Mihai Chirica face trei ani de când este primarul Iașului. Un an și o lună ca interimar, restul ca ales. Care este bilanțul nefardat, dincolo de jocurile de imagine și de strategiile electorale?

Banii ieșenilor n-au mers în investițiile din sistemul de termoficare, ci în contracte fictive de „promovare a mișcării sportive și a Municipiului Iași”. Primarul Chirica a dormit în post. Contractul semnat în februarie 2015 nu a fost pus în practică niciodată. Ordinul a venit de la București, de la conducerea Veolia România. Banii, 1,54 milioane lei (fără TVA), au fost achitați în iulie 2015 din contul Veolia Energie Iași, plata fiind avizată de directorul Alexandru Teleru. Primăria este acționar cu 10% din compania de termoficare, dar reprezentantul CA, Dumitru Tomorug, n-a verificat niciodată registrele contabile. Banii au ajuns la un grup infracțional din București, fiind destinați șpăgilor din mediul politic. DNA cercetează acum acest contract.

Un tun de 1,5 milioane de lei. Șefii Veolia Iași (fostă Dalkia Termo Iași) au plătit această sumă, în 2015, către un SRL din București. Obiectul contractului: „Promovarea valorilor românești, a României, a Municipiului Iași și a altor orașe unde Grupul Veolia își desfășoară direct sau prin filialele sale activitatea”.

Banii ieșenilor n-au mers în investițiile din sistemul de termoficare, ci în contracte fictive de „promovare a mișcării sportive și a Municipiului Iași”. Primarul Chirica a dormit în post. Contractul semnat în februarie 2015 nu a fost pus în practică niciodată. Ordinul a venit de la București, de la conducerea Veolia România. Banii, 1,54 milioane lei (fără TVA), au fost achitați în iulie 2015 din contul Veolia Energie Iași, plata fiind avizată de directorul Alexandru Teleru. Primăria este acționar cu 10% din compania de termoficare, dar reprezentantul CA, Dumitru Tomorug, n-a verificat niciodată registrele contabile. Banii au ajuns la un grup infracțional din București, fiind destinați șpăgilor din mediul politic. DNA cercetează acum acest contract.

Un tun de 1,5 milioane de lei. Șefii Veolia Iași (fostă Dalkia Termo Iași) au plătit această sumă, în 2015, către un SRL din București. Obiectul contractului: „Promovarea valorilor românești, a României, a Municipiului Iași și a altor orașe unde Grupul Veolia își desfășoară direct sau prin filialele sale activitatea”.

Premierul Mihai Tudose a decis efectuarea unui control de către Corpul de Control al primului-ministru la Compania Naţională de Investiţii şi la Tarom, începând de luni, au precizat surse guvernamentale.

Directorul general al companiei aeriene de stat Tarom, Eugen Davidoiu, a respins duminică ideea de a demisiona de la conducerea societăţii, argumentând că a adus două aeronave noi şi că a început restructurarea „deranjând unele grupuri de interese” care „vor să dispară companiile de stat”.

Premierul Mihai Tudose l-a certat pe ministrul Transportului, Răzvan Cuc, în cadrul şedinţei de Guvern. Premierul i-a reproşat numirile de la TAROM şi l-a asigurat că vor avea o discuţie, după şedinţa de astăzi.

Compania aeriană continuă să se scufunde deşi Ministerul Trasporturilor şi conducerea şi-au arătat până acum doar optimismul, nu şi o strategie coerentă. În lipsa acesteia, TAROM a înregistrat pierderi de aproape patru ori mai mari în primele 6 luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit datelor financiare publicate, TAROM înregistrase până la 1 iulie pierderi de peste 104 milioane de lei faţă de doar 28,6 milioane de lei în prima jumătate a anului 2016.

Nouă români părăsesc ţara în fiecare oră. Ţara noastră se laudă cu cea mai mare creştere economică, dar exodul continuă. Dacă românii ar râmâne, bugetul statului ar câştiga de pe urma lor jumătate de miliard de euro anual. Dar nivelul de trai din România nu-i convinge.

România pierde anual oameni în echivalentul unui oraş de nivel mediu, precum Slatina sau Tulcea. Şi anul acesta, se estimează că vor pleca definitiv din ţară aproximativ 85 de mii de români. La un calcul simplu, populaţia României scade cu nouă români pe oră. Sunt cei care părăsesc ţara cu gândul să nu se mai întoarcă.

Un grup de 13 instituții media europene a început vineri publicarea așa-numitelor „Malta Files”, dosare de presă despre culisele paradisului fiscal maltez. Este o investigație la care au lucrat timp de patru luni 49 de ziariști din 16 țări, informează AFP, preluată de Agerpres.

Site-ul francez de internet Mediapart promite o radiografie a „paradisului fiscal mai puțin cunoscut, care prezidează Uniunea Europeană până la 30 iunie”. Potrivit ziariștilor, Malta provoacă celorlalte țări europene pierderi anuale de două miliarde de euro, sub forma unor venituri fiscale nerealizate.