Timp de mai multe săptămâni, ceasurile stradale de sute de mii de lei din Iași nu au mai funcționat. Brusc, după ce REPORTER DE IAȘI a discutat cu Laurențiu Ivan, de la Servicii Publice, în legătură cu situația acestor ceasuri, cinci dintre ele au început să funcționeze. Nu este prima dată când aceste ceasuri se opresc iar cei care ar trebui să aibă grijă de ele se uită în Lună.
Viața la stat: fosta șefă de la Citadin are toate fetele angajate în instituții publice. Una dintre fiicele fostei șefe de la Citadin, Violetta Cănilă, este noul director economic interimar de la Servicii Publice. Roxana Adochiei s-a angajat prima dată la Citadin, când mama era director acolo. „Este un angajat vechi aici, era normal să o propunem după ce a plecat fostul director economic”, spune directorul Laurențiu Ivan. A două fiică a lui Cănilă este angajată la Consiliul Județean, iar a treia la Protecția Copilului.
Are mama trei fete și toate sunt conectate la bugetele publice. Una este angajată la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului - șef de centru, alta la Consiliul Județean (CJ), iar ce-a de-a treia la Servicii Publice, unde a tras lozul cel mare. Consiliul de Administrație de aici tocmai a făcut-o director economic interimar, după plecarea la pensie a Mariei Zahariuc, cea care gira acordarea de zeci de contracte către propriul ginere, Dragoș Gafița. „Este angajat vechi la noi, era singura propunere logică”, spune directorul Servicii Publice SA Iași (SPI), Laurențiu Ivan.
Viața la stat: fosta șefă de la Citadin are toate fetele angajate în instituții publice. Una dintre fiicele fostei șefe de la Citadin, Violetta Cănilă, este noul director economic interimar de la Servicii Publice. Roxana Adochiei s-a angajat prima dată la Citadin, când mama era director acolo. „Este un angajat vechi aici, era normal să o propunem după ce a plecat fostul director economic”, spune directorul Laurențiu Ivan. A două fiică a lui Cănilă este angajată la Consiliul Județean, iar a treia la Protecția Copilului.
Are mama trei fete și toate sunt conectate la bugetele publice. Una este angajată la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului - șef de centru, alta la Consiliul Județean (CJ), iar ce-a de-a treia la Servicii Publice, unde a tras lozul cel mare. Consiliul de Administrație de aici tocmai a făcut-o director economic interimar, după plecarea la pensie a Mariei Zahariuc, cea care gira acordarea de zeci de contracte către propriul ginere, Dragoș Gafița. „Este angajat vechi la noi, era singura propunere logică”, spune directorul Servicii Publice SA Iași (SPI), Laurențiu Ivan.
Cu banii de concediu s-a rezolvat: câte 20.000-30.000 de euro au încasat directorii CJ și ai Primăriei. Pentru că fac profit în fiecare an, din poziția de monopol, directorii și membrii CA se premiază în fiecare vară cu câte 12 salarii nete. E practic o dublare a veniturilor. La SCTP, care tocmai a scăpat de un faliment de 50 milioane de euro, directorii s-au trecut din nou cu prime: 10 salarii dintr-un foc pentru directorul Cristian Stoica – 53.000 de lei. Transportul, Serviciile Publice și Citadinul trăiesc numai din subvențiile și comenzile directe, de milioane de euro, venite de la Primărie, acoperite din bugetul local. Primele au ajuns să reprezinte o treime din totalul profitului pe anul trecut.
Pentru ei s-a rezolvat problema banilor de concedii pe 2018. Companiile Consiliului Județean și ale Consiliului Local au împărțit bonusuri substanțiale directorilor și membrilor Consiliilor de Administrație, considerând că au atins criteriile de performanță stabilite pentru anul 2017.
Cu banii de concediu s-a rezolvat: câte 20.000-30.000 de euro au încasat directorii CJ și ai Primăriei. Pentru că fac profit în fiecare an, din poziția de monopol, directorii și membrii CA se premiază în fiecare vară cu câte 12 salarii nete. E practic o dublare a veniturilor. La SCTP, care tocmai a scăpat de un faliment de 50 milioane de euro, directorii s-au trecut din nou cu prime: 10 salarii dintr-un foc pentru directorul Cristian Stoica – 53.000 de lei. Transportul, Serviciile Publice și Citadinul trăiesc numai din subvențiile și comenzile directe, de milioane de euro, venite de la Primărie, acoperite din bugetul local. Primele au ajuns să reprezinte o treime din totalul profitului pe anul trecut.
Pentru ei s-a rezolvat problema banilor de concedii pe 2018. Companiile Consiliului Județean și ale Consiliului Local au împărțit bonusuri substanțiale directorilor și membrilor Consiliilor de Administrație, considerând că au atins criteriile de performanță stabilite pentru anul 2017.
Revoltător: au primit un contract deşi au avut cel mai mare preţ şi apoi nu au adus toate produsele. Firma IC Creative a onorat doar o parte dintr-un contract atribuit suspect anul trecut de Primărie, iar luna trecută a pierdut un altul, deşi rămăsese singură în cursă. Mai mult, Primăria a dat firma în judecată pentru a plăti peste 40.000 de lei daune, IC Creative face parte din sfera de influenţă a lui Dragoş Gafiţa, asociat într-o firmă cu soţia primarului Chirica. După dezvăluirile REPORTER DE IAŞI legate de contractele lui Gafiţa cu Servicii Publice şi Primăria Iaşi, relațiile s-au răcit, precauțiile fiind mult mai mari.
Una din licitaţiile „cu cântec” de la Primăria Iaşi s-a încheiat cu un fiasco. IC Creative SRL, firma din Rediu care anul trecut câştigase un contract pentru furnizarea de mobilier urban, nu a mai adus decât o parte din produse. La un moment dat firmă de casă a municipalităţii, IC Creative a primit recent o lovitură de graţie din partea aceleiaşi instituţii, licitaţia la care participa singură pentru obţinerea unui pot de peste 500.000 de lei fiind anulată.
Revoltător: au primit un contract deşi au avut cel mai mare preţ şi apoi nu au adus toate produsele. Firma IC Creative a onorat doar o parte dintr-un contract atribuit suspect anul trecut de Primărie, iar luna trecută a pierdut un altul, deşi rămăsese singură în cursă. Mai mult, Primăria a dat firma în judecată pentru a plăti peste 40.000 de lei daune, IC Creative face parte din sfera de influenţă a lui Dragoş Gafiţa, asociat într-o firmă cu soţia primarului Chirica. După dezvăluirile REPORTER DE IAŞI legate de contractele lui Gafiţa cu Servicii Publice şi Primăria Iaşi, relațiile s-au răcit, precauțiile fiind mult mai mari.
Una din licitaţiile „cu cântec” de la Primăria Iaşi s-a încheiat cu un fiasco. IC Creative SRL, firma din Rediu care anul trecut câştigase un contract pentru furnizarea de mobilier urban, nu a mai adus decât o parte din produse. La un moment dat firmă de casă a municipalităţii, IC Creative a primit recent o lovitură de graţie din partea aceleiaşi instituţii, licitaţia la care participa singură pentru obţinerea unui pot de peste 500.000 de lei fiind anulată.
O familie de bugetari care sparge toate recordurile la capitolul suspiciuni imobiliare și angajări dubioase în sistemul public. Elena Grigoruță s-a măritat cu fiul directoarei de la Servicii Publice, șefa celui mai mare clan din Primăria Iași. Într-un an s-a angajat la Finanțe Publice și deja a ajuns șefă. A cumpărat casa tatălui ei cu 230.000 de lei, dar notarul a spus că face 500.000 de lei. Tânăra nu justifică suma prin credit, iar salariul său era de 1.750 de lei. Familia Sălceanu are vilă în Bucium, un „palat de iarnă” la Frasin (Suceava), apartament în București, toate la prețuri subevaluate. Soț, soție, frate, noră, cumnat, toți lucrează la Primărie. Luminița Sălceanu conduce cel mai mare fief de influență din administrație.
Rareș, fiul directorului adjunct de la Servicii Publice, Luminiţa Sălceanu, s-a căsătorit cu o „latifundiară” cu vilă pe Copou şi terenuri de zeci de hectare în Iaşi şi Vaslui. Nora directoarei adjuncte de la Servicii Publice a dobândit averea imediat ce l-a cunoscut pe fiul directoarei de la Servicii Publice şi tot atunci s-a angajat în Primăria Iaşi, pentru ca apoi, în numai un an și jumătate, să devină şefa unui compartiment important al municipalităţii. Nou-venita în familia Sălceanu completează un tablou „de cumetrie”, cu mai mulți membri bine poziţionaţi în organigrama celei mai importante instituţii ieşene.
O familie de bugetari care sparge toate recordurile la capitolul suspiciuni imobiliare și angajări dubioase în sistemul public. Elena Grigoruță s-a măritat cu fiul directoarei de la Servicii Publice, șefa celui mai mare clan din Primăria Iași. Într-un an s-a angajat la Finanțe Publice și deja a ajuns șefă. A cumpărat casa tatălui ei cu 230.000 de lei, dar notarul a spus că face 500.000 de lei. Tânăra nu justifică suma prin credit, iar salariul său era de 1.750 de lei. Familia Sălceanu are vilă în Bucium, un „palat de iarnă” la Frasin (Suceava), apartament în București, toate la prețuri subevaluate. Soț, soție, frate, noră, cumnat, toți lucrează la Primărie. Luminița Sălceanu conduce cel mai mare fief de influență din administrație.
Rareș, fiul directorului adjunct de la Servicii Publice, Luminiţa Sălceanu, s-a căsătorit cu o „latifundiară” cu vilă pe Copou şi terenuri de zeci de hectare în Iaşi şi Vaslui. Nora directoarei adjuncte de la Servicii Publice a dobândit averea imediat ce l-a cunoscut pe fiul directoarei de la Servicii Publice şi tot atunci s-a angajat în Primăria Iaşi, pentru ca apoi, în numai un an și jumătate, să devină şefa unui compartiment important al municipalităţii. Nou-venita în familia Sălceanu completează un tablou „de cumetrie”, cu mai mulți membri bine poziţionaţi în organigrama celei mai importante instituţii ieşene.
Membrii a 29% dintre gospodăriile din ţara noastră au fost puşi în situaţia de a da mită pentru a avea acces la servicii publice, aceasta fiind cea mai mare rată înregistrată în UE.
România deţine un nou record nedorit în topurile internaţionale. Potrivit unui raport al Transparency International (TI), aproape o treime din gospodăriile româneşti recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii publice, procentul fiind cel mai mare din statele Uniunii Europene, relatează Agerpres.
Concret, potrivit studiului realizat pentru Europa şi Asia Centrală, România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene cu 29% la capitolul mită pentru accesarea serviciilor publice.
„Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), R.Moldova (42%), Azerbaidjan, Kîrgîzstan şi Ucraina (38%). , urmată de Lituania cu 24%", precizează organizaţia, potrivit căreia la nivel global, pe zona studiată, membrii uneia din şase gospodarii s-au regăsit în situaţia de a da mită contra accces la servicii.
Revenind la România, Transparency Internaţional notează că tinerii în general solicită o organizare socială în mediul public, dar şi cel de afaceri, care să nu mai condiţioneze accesul la servicii şi/sau carieră de existenţa unor mecanisme relaţionare. Pe de altă parte, semnalează faptul că instituţiile publice, dar şi companiile nu sunt performante în a genera un mediu real de integritate.
De asemenea, organizaţia mai atrage atenţia că în România, mai mult decât în alte ţări, victimele sunt intimidate să nu raporteze sau să protesteze împotriva corupţiei, de unde reiese faptul că mecanismul de sancţionare are limitări logistice sau de practică unitară, se menţionează în raport.
În consecinţă, Transparency Internaţional recomandă Guvernului să impună „mecanisme evaluabile participativ" de creştere a integrităţii publice în instituţiile administraţiei publice centrale şi locale. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, organizaţia recomandă depăşirea conformării formale la anumite declaraţii de valori şi standarde şi internalizarea reală a acestora la nivelul operaţiunilor.
(Sursa: Epoch Times România)
