Aici se vede că același tip de pământ argilos, proaspăt, este depozitat inclusiv în interiorul zonei de încărcare al fabricii Brickston
În 2019, acel deal nu exista
Pământul se află în stânga și în dreapta intrării la stația de încărcare a fabricii, în bătaia vântului. Este împărțit în două: există o parte mai veche, cu vegetație crescută, și o parte nouă, proaspătă.
Curentul de aer ia praful de pe suprafață și-l bagă direct în oraș. Două instituții importante în acest circuit de siguranță a mediului, Agenția de Protecție a Mediului și Garda de Mediu, ridică din umeri. Se lucrează doar cu ipoteze, nimic nu este sigur, nimeni nu știe al cui este pământul.
Detalii: movilele sunt din argilă, după culoare, iar pe imaginile Street View din 2019 nu erau acolo.
La nici un kilometru este Dealul Blănarului, forma de relief pe care fabrica o taie zilnic pentru a produce cărămidă. Autoritățile spun că acum nu este mare pericolul, pentru că este înghețat. Situația se schimbă dacă vin zile calde și cu vânt.
În prima imagine, captură Street View din 2014: se văd acoperișurile de la Fabrica de Cărămidă. A doua imagine este de ieri, 21 ianuarie 2021, din același unghi: halele din spate nu se mai văd, sunt acoperite de halda de pământ
Mii de metri cubi de pământ în bătaia vântului
Trei Fântâni este o stradă spartă, desfundată, tranzitată în special de camioane și mașini de curierat. Scurtează drumul dintre Tomești și Bucium, la baza dealurilor și, în ciuda numărului mic de mașini, capătul dinspre Bucium este obligatoriu blocat.
Aproape de Tomești, pe stânga spre localitate, este Fabrica de Cărămidă Ceramica – SC Brikston SA, firmă cumpărată de grupul austriac Leier, iar în dreptul ei apare un nou deal. Practic, lângă drum, pe o lățime de cel puțin 30 de metri și o lungime de 450 de metri a crescut o movilă cu înălțimea de peste 5 metri.
În condițiile în care Iașul este un oraș poluat cu particule PM 2,5 și PM 10, noul deal este tot ce mai lipsea. În bătaia vântului, aproape de oraș, pericolul este real. “Acum, nu este un risc major, pentru că pământul acela pare înghețat. Dar, dacă temperaturile se schimbă, apare și riscul ca praful să fie cărat în oraș”, spune Gheorghe Bacușcă, inspectorul șef al Gărzii de Mediu Iași.
Acest munte lăsat în bătaia vântului este extrem de periculos pentru oraș. Praful se ridică ușor de la suprafață și ajunge în plămânii ieșenilor
Leier nu are voie să stocheze argilă pe marginea drumului
Instituțiile cu atribuții în protecția mediului din Iași nu știau despre existența noului deal de pământ de pe Trei Fântâni. Informația a fost o premieră pentru Agenția de Protecția Mediului (APM) și Garda de Mediu. La APM nu există nicio o solicitare de avizare pentru depozitare a pământului în acea zonă, nici măcar cu titlu provizoriu.
Conform Autorizației Integrate de Mediu emisă pentru SC Brikston SA în 2017, societatea exploatează argilă din Dealul Blănarului, dar are obligația să îl depoziteze în același loc, nicidecum la poarta dinspre stația de încărcare.
În autorizație sunt detaliate operațiunile efectuate, iar la modul de stocare al materiei prime („argilă galbenă sau vânătă derocată, haldată și macerată”) se menționează: haldă de macerare în cariera de argilă, cu stoc-tampon în zona de alimentare a utilajelor, nu pe terenul de lângă stația de încărcare.
Dar și în zona-tampon fabrica a făcut, în trecut, un deal imens, care este neatins de mulți ani, dovadă fiind vegetația crescută. „Reziduurile de la această fabrică nu conțin pământ. Este exclus să fie rezultatul arderilor de acolo. Cel mult poate fi argilă pusă la macerat, dar nu știm până nu verificăm”, explică surse din cadrul Gărzii de Mediu.
Deși movila lungă de 450 m și înaltă de 5 m aproape se prăbușește peste șoseaua Trei Fântâni, inspectorii Gărzii de Mediu spun că nu au văzut-o până azi
Garda de Mediu, trimisă la fața locului
APM nu a emis o autorizație pentru depozitat pământ în acea zonă. Directorul APM Iași, Galea Temneanu, spune că a solicitat deja Gărzii de Mediu să verifice situația din teren. „Colegii de la Gardă o să afle al cui este terenul, cine a depozitat pământul. Poate fi o depozitare temporară, dar proprietarul trebuie să se asigure că nu produce disconfort”, a precizat Galea Temneanu.
Reprezentanții Brikston, întrebați despre depozitul de pământ de la poarta lor, au ales să nu comenteze.
Ulterior apariției articolului pe site-ul REPORTER DE IASI, managerul fabricii ieșene, Adrian Mînzat a precizat: „Materialele surprinse în fotografii la noua haldă apărută în preajma secției de alimentare a societății noastre nu ne aparțin și nu au fost depozitate de noi. Nici terenul pe care s-au depozitat acele materiale nu se află în proprietatea sau în folosința societății”.
Reprezentanții Leier n-au dat un răspuns rapid la întrebarea simplă a REPORTER DE IAȘI: este acea haldă a fabricii sau nu?
Aproape 70.000 mc de pământ
Matematica indică faptul că depozitul de pământ apărut la poarta fabricii are în jur de 70.000 mc de pământ, având o lungime de 450 de metri, o lățime de cel puțin 30 de metri și o înălțime de 5 metri. Acest volum corespunde unei cantități de circa 100.000 de tone. E ca și cum o coloană de 5.000 de TIR-uri ar descărca pământul în acea zonă.
Imaginile Street View din 2019 arată că movila nu exista, iar dimensiunea celei vechi nu era la nivelul din prezent. Din stradă, din unghiul ales, se vedeau halele Fabricii de Cărămidă, ceea ce acum nu mai este posibil.
Mergând cu imaginile Street View și mai în trecut, în 2014, se vede că movila veche de pământ era mult mai mică și că a crescut între timp. Acoperișul stației de încărcare de la Brikston se vede în Google Street View 2014, iar în fotografiile realizate acum, din același unghi, nu se mai vede nimic.
Halda de pământ mai veche, pe care a crescut deja vegetație, despre care, de asemenea, nu se știe a cui este și cum s-a format
Poluare moderată în aceste zile
Conform hărților de poluare oferite în timp real de senzorii Urad Monitor, stația de pe Trei Fântâni indica joi, la ora 14.10, valoarea de 90, considerată poluare moderată. Dar traficul de pe această stradă este relativ modest, în comparație cu orașul, unde se înregistrează frecvent depășiri ale valorilor normale. Nivelul de PM 10 era în limite relativ normale, în schimb erau depășiri la particulele PM 2.5. Trebuie menționat că, în Iași, mare parte din poluare este cu PM 2.5.
Conform medicilor, particulele PM 2,5 și 10 trec de bariera pulmonară direct în circulația sanguină. Având fixate molecule de substanțe toxice, atacă organele interne, fiind responsabile de numeroase afecțiuni.
