Garofița Mocanu, o femeie care este mama a nouă copii, grațiată de Traian Băsescu în anul 2014, a fost arestată preventiv, miercuri, la Constanța, într-un amplu dosar de furt calificat.

Alături de ea, judecătorii constănțeni au arestat alte 22 de persoane suspectate că ar fi intrat în casele unor bătrâni sub diferite pretexte și le furau banii și bunurile.

„Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat luni decretul de grațiere a doamnei Garofița Mocanu pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa de trei ani de închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, dispusă prin sentința penală nr. 1457/19.10.2011 a Judecătoriei Deva, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93/23.01.2012 a Curții de Apel Alba-Iulia, precum și pentru pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 662/2009 a Judecătoriei Sector 2 București. Decizia domnului președinte Traian Băsescu are la bază motive umanitare. Doamna Garofița Mocanu este mamă a șase copii cu vârste cuprinse între un an și 11 ani”, se arată într-o informare a Administrației Prezidențiale din anul 2014, scrie reporterntv.ro.

Garofița Mocanu a mai fost reținută și în 2008 pentru furt și apoi, în ianuarie 2010, a fost arestată din nou, pentru o lună. Condamnată definitiv în 2012 la trei ani de închisoare, Grofița Mocanu a reușit să amâne executarea restului de pedeapsă, după ce a rămas însărcinată.

(Sursa: realitatea.net)

Un judecător de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a stabilit, marţi, că procurorii DNA ar fi încălcat, pe parcursul anchetei, dreptul la apărare al Liei Olguţa Vasilescu în dosarul de corupţie şi a constatat nulitatea relativă a actelor de urmărire penală, anchetatorii urmând să decidă, în cinci zile, dacă menţin dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei. Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

„Admite în parte cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela şi Vasilescu Lia Olguţa. Constată neregularitatea actului de sesizare a instanţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii cu referire la inculpaţii Preda Radu Cosmin şi Popescu Elena Daniela. Constată nulitatea relativă a actelor de urmărire penală privind pe inculpata Vasilescu Lia Olguţa, prin încălcarea dreptului acesteia la apărare", se arată în decizia instanţei, citată de News.ro.

În plus, Tribunalul Bucureşti a exclus actele de urmărire penală "efectuate de ofiţerii de poliţie judiciară fără a avea delegarea procurorului de caz".

Este vorba despre declaraţiile martorilor Constantin Selavartea, Ion Vlăsceanu Ion, Gabriela Miereanu Gabriela, precum şi de denunţul formulat de Ionuţ Cosmin Pârvulescu, pe 7 martie 2016.

Instanţa a exclus şi proba constând în interceptarea convorbirii ambientale dintre Ion Vlăsceanu Ion şi Ionuţ Pârvulescu Ionuţ, din 19 februarie, "aceasta fiind obţinută în mod nelegal".

„Încheierea motivată se va comunica procurorului care în termen de cinci zile de la comunicare trebuie să înştiinţeze judecătorul de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei", mai arată Tribunalul Bucureşti.

Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, în 16 august, cererea DNA de punere sub control judiciar a primarului Craiovei, Olguţa Vasilescu, în dosarul în care este acuzată de luare de mită, spălare de bani şi folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

În acest dosar, Olguţa Vasilescu, a fost trimisă în judecată pe 19 iulie, alături de Radu Cosmin Preda, administratorul public al Craiovei, şi Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociaţii nonprofit.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în anul 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de Olguţa Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să facă diverse sponsorizări.

Procurorii spun că, în cadrul “donaţiilor”, Olguţa Vasilescu ar fi primit de la un om de afaceri, “ca urmare a exercitării influenţei sale politice”, suma de 25.000 de euro pentru plata concertului susţinut de un artist strain. Aceşti bani şi alţi 25.000 de euro, a căror provenienţă nu a fost stabilită de anchetatori, ar fi fost daţi în preziua concertului din 14 mai 2012, unui organizator de evenimente, care a dat întreaga sumă staff-ului artistului, conform contractului depus la dosarul cauzei.

Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că Olguţa Vasilescu a organizat în 2012, pentru susţinerea candidaturii sale la Primăria Craiovei, un concert al artistului Goran Bregovici. Costurile concertului şi cheltuielile de deplasare ale artistului au fost achitate, la cererea Olguţei Vasilescu, de un om de afaceri, ce urmărea să încheie contracte cu Primăria Craiova.

Anchetatorii susţin că, în acelaşi context şi în aceeaşi calitate, Olguţa Vasilescu şi-ar fi folosit influenţa pentru a obţine de la un alt om de afaceri a unor materiale electorale cu imaginea sa şi sloganuri de campanie electorală, în valoare de 44.241,96 de euro.

Într-un context, în anul 2014, Olguţa Vasilescu ar fi pretins şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, pentru şi printr-o asociaţie nonprofit, cu titlu de mită, suma totală de 568.291,37 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

Lia Olguţa Vasilescu a fost aleasă în 5 iunie pentru un nou mandat de primar al Craiovei. Ea este membru PSD din 2007, preşedinte al organizaţiei municipale PSD Craiova şi vicepreşedinte al PSD la nivel naţional.

(Sursa: digi24.ro)

Corb la corb nu-și scoate ochii! Senatorii au votat împotriva cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazul fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, acuzat de procurori de ucidere din culpă.

În urma discursurilor ținute în plenul Senatului, inclusiv cel al lui Gabriel Oprea, mai mulți senatori au votat împotriva cererii DNA. Prin urmare, deși comisia juridică a aprobat solicitarea procurorilor, Senatul a respins solicitarea procurorilor.

Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea le-a cerut colegilor săi din Senat să voteze împotriva solicitării DNA de permitere a începerii urmăririi sale penale. Iar majoritatea, adică 73 de senatori, a făcut exact aşa. Au fost 45 de voturi "pentru". Cererea DNA a fost respinsă. Procurorii cerusesă permisiune să îl ancheteze pe Gabriel Oprea în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, care făcea parte din coloana oficială a fostului ministru.

DNA a solicitat acordul Senatului pentru a începe urmărirea penală împotriva lui Gabriel Oprea. Săptămâna trecută, Comisia juridică a avizat pozitiv solicitarea. Însă în plen, colegii fostului ministru de Interne au respins cererea. Din cei 124 de senatori care au votat, 73 au fost împotriva începerii urmăririi penale a lui Gabriel Oprea.

Gabriel Oprea: „Nu conduceam eu, aveam viteza legală. Din păcate s-a întâmplat această tragedie, un tânăr poliţist a căzut în una din cele trei gropi din centrul Capitalei. Nici nu puteam să discut cu tânărul coleg de pe motocicletă.

Am trăit un coşmar. Am căutat să îmi fac datoria.

De toate aceste probleme vizavi de itinerariu se ocupă Poliţia Rutieră.

Repet, aflat pe bancheta din spate nu puteam să comit această ucidere din culpă. Cred că ceea a determinat tragedia sunt cele trei gropi, cred că în această direcţie trebuie să îndreptăm atenţia. Vă rog să votaţi împotriva solicitării DNA.”

Dosarul prin care DNA cere urmărirea penală a lui Gabriel Oprea conţine 28 volume.

DNA arată că, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19.00, agentul de poliţie Bogdan-Cosmin Gigină, care făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Gabriel Oprea, a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a decedat.

„În ceea ce priveşte cauza accidentului de circulaţie constând în viteza de deplasare (84 de km/h) şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice, din probele administrate pe parcursul urmăririi penale rezultă indicii rezonabile că această cauză a fost determinată de către ministrul de Interne Oprea Gabriel. Viteza de deplasare era stabilită în mod implicit de către ministrul de Interne prin comunicarea destinaţiei şi a momentului precis la care acesta trebuia să ajungă la destinaţie. De altfel, acesta era singurul în măsură să solicite mărirea vitezei de deplasare dincolo de depăşirea limitei de siguranţă”, susţin anchetatorii.

(Sursa: digi24.ro)

Şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi (IPJ) Iași, chestorul Ioan Scripniciuc, a fost audiat de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul fostului primar Gheorghe Nichita.

Scripniciuc a fost întrebat de procurori despre o serie de conversaţii telefonice suspecte pe care le-a avut cu Nichita la începutul anului 2015, în care şeful Poliţiei l-a informat pe edilul de atunci despre o plângere depusă pe numele lui Nichita, scrie „Adevărul”.

Interesul procurorilor anticorupţie cu privire la chestorul Ioan Scripniciuc este legat de un telefon pe care acesta l-a primit de la Gheorghe Nichita, la scurt timp după ce pe rolul IPJ s-a înregistrat un dosar de abuz în serviciu care îl viza pe primarul suspendat. Referitor la dosarul penal instrumentat de colegii săi pe numele lui Nichita, Scripniciuc a precizat la DNA că acel dosar a fost înregistrat la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale, şi avea legătură cu o posibilă infracţiune de abuz în serviciu legată de Pasajul subteran „Mihai Eminescu“.

Scripniciuc a declarat că de acel dosar se ocupa Serviciul de Investigaţii Criminale, a cărui activitate este coordonată de către comisarul şef Costel Gâtlan. „Îmi amintesc că am fost contactat de către primarul Nichita Gheorghe, care mi-a comunicat că a primit adresă din partea IPJ Iaşi semnată de mine prin care se solicitau mai multe documente. Întrucât nu ştiam despre conţinutul acelei adrese sau a dosarului penal, am întrebat şeful serviciului despre ce este vorba. Am aflat că în acel dosar se fac cercetări cu privire la pasajul Eminescu şi şeful instituţiei Direcţia patrimoniu, un anumit domn Băbâi (n.r. - Virgil Băbâi, şeful direcţiei pentru cultură). L-am recontactat pe edil şi i-am spus că este vorba despre un dosar penal în care trebuie să pună la dispoziţie documentele solicitate, iar dacă doreşte lămuriri, să se adreseze parchetului. Acesta a fost iritat de solicitare“, a declarat Scripniciuc la DNA.

(Sursa: adevarul.ro)

Sebastian Ghiță scapă de controlul judiciar în dosarul privind finanțarea deplasării fostului premier britanic Tony Blair în România.  Decizia este definitivă și a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Deputatul a contestat, săptămâna trecută, la ÎCCJ măsura controlului judiciar impusă de procurorii DNA în dosarul în care este cercetat alături de Victor Ponta.

Sebastian Ghișă a declarat că prin această măsuri îi sunt îngrădite două drepturi fundamentale, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la libera exprimare.

„Eu consider că statul are suficiente mijloace să intervină atunci când un cetăţean nu respectă legile sau deciziile impuse de judecători. Senzaţia mea este că din ce în ce mai des unii procurori încearcă să ne bage în cap ideea ca nu e voie să vorbim în România, ori chestiunea acesta e ceva care ţine de libertatea noastră şi e ceva ce nu mai acceptăm, oricâte sfaturi ne dau avocaţii, prietenii sau rudele, e ceva ce trebuie să ţinem încă viu”, a spus deputatul, pe 8 septembrie, în faţa sediului ICCJ.

Sebastian Ghiţă este acuzat, în acest dosar, că ar fi plătit ca Tony Blair să vină în România. În schimb, omul de afaceri urma să fie pus pe listele PSD la parlamentare.

Procurorii îl acuză pe Victor Ponta tot în acest dosar de spălare de bani şi folosirea influenţei politice în scopuri ilegale. Anchetatorii spun că ar fi primit aproape un sfert de milion de euro de la Sebastian Ghiţă, ca să îl treacă pe listele parlamentare la PSD Prahova. Iar cu aceşti bani el ar fi plătit vizita ex-premierului Tony Blair, ca să îşi asocieze imaginea cu britanicul, şi să obţină capital electoral.

(Sursa: digi24.ro)