Experții: Hamak, impropriu pentru caii de rasă ai Poliției Locale. Un singur angajat, spațiu insuficient. Prin rotație, fiecărui cal îi revin 5 ieșiri la stradă pe lună. Restul de 25 de zile rămân la Hamak. Antrenorul Radu Mihalcea, care se agață de contractul de 2.000 de euro/lună cu Primăria, se jură că-I plimbă zilnic, dar specialiștii spun că spațiul e prea mic. „Caii trebuie puși la muncă 6 zile din 7 și trebuie să stea în oraș”, spune Marius Rață, expert în cai de competiție.

Cei cinci cai ai Poliției Locale folosiți în misiuni de patrulare au un supraveghetor la Baza de Agrement Hamak, care susține că îi scoate la aer minim o oră pe zi.

Agendă bogată de evenimente, pentru întreaga familie, în acest week-end, la Palas. Pasionatele de modă sunt așteptate la Festivalul de Shopping „Half is Free” by Andreea Esca, cinefilii primesc invitație la Festivalul Internațional de film „Très courts”, cei care iubesc mișcarea se pot bucura de Palas Streetball Challenge, iar prichindeii se vor amuza la teatru de păpuși.

Sfârșitul de săptămână aduce la Iulius Mall Iași provocarea mișcărilor inteligente pe tabla de şah.

Acum șase ani, în toamna lui 2011, un grup de şase elevi de la Colegiul Unirea, coordonaţi de doamna profesor Daniela Orăşanu, au fost oaspeţii Parlamentului European de la Bruxelles.

Anul acesta istoria se repetă, însă destinația este Parlamentul European de la Strasbourg, iar  coordonatorii echipei formate din 24 de elevi sunt doamnele profesor Simona-Demetra Acsinte-Ioniță și Iuliana Maria Costea.

A mai rămas mai puţin de o lună până la LightUp Festival Palas Iaşi, prima competiţie de video mapping organizată în regiune. Pe 3 decembrie 2016, şase video artişti, din Europa şi de peste Ocean, vor valorifica frumuseţea arhitecturală a Palatul Culturii, prin intermediul unor proiecţii spectaculoase, iar publicul va decide, prin vot, câştigătorii.

Luna decembrie va debuta la Palas Iaşi cu un eveniment unic în regiune: un concurs de video mapping pe Palatul Culturii, de anvergură internaţională. Ansamblul Palas continuă, astfel, seria proiectelor care oferă comunității locale deschiderea către o latură inovatoare a artelor.

Cele şase proiecte alese de juriu în etapa de preselecţie au ca temă comună „iarna” şi au impresionat prin conținut, creativitate, tehnică, mesaj, impact vizual și prin modalitatea în care elementele de arhitectură ale Palatului Culturii au fost introduse în producțiile video. Participanţii vin din Belgia, Italia, Polonia, România şi Mexic şi au în comun pasiunea pentru acest tip de artă contemporană.

Artiştii selectaţi vor fi cu toţii prezenţi pe 3 decembrie, la Palas. Miguel Angel Rivera va traversa Oceanul Atlantic şi jumătate din Europa pentru a ajunge din Mexic, la Iaşi. A câştigat competiţii de video mapping în Europa şi este implicat în diverse acţiuni artistice, în ţara sa. Patrice Pedrotta şi Benoit Dal vin din Belgia şi sunt pasionaţi de grafica 3D, ambii lucrând pentru companii din domeniul proiecţiilor arhitecturale. Alessio Cassaro, din Italia, are o experienţă de peste 10 ani în industria animaţiei grafice şi a contribuit la îmbunătăţirea softului Blender 3D. Tomas Gawroski vine din Cracovia, Polonia, şi, asemenea celorlalţi participanţi, este specialist în video mapping, creând proiecte complexe prin propria firmă în domeniu.

România este reprezentată în competiţia LightUp Festival prin doi ieşeni: Silviu Apostol şi Andrei Cozlac. Silviu Apostol este artist licenţiat în arte vizuale, cu un istoric care include artele plastice de tip street art şi pictură murală, precum şi artele digitale de tip instalativ: video-mapping şi vj-ing. Andrei Cozlac este asistent universitar la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. A colaborat la numeroase proiecte independente de visuals, video-mapping, proiecții live şi a semnat video design-ul unor piese de teatru ale unor regizori precum Radu Afrim, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija şi Eugen Jebeleanu.

Pe 3 decembrie, în parcul Palas va avea loc un spectacol de lumini, culoare şi muzică unic în regiune, creațiile video câştigătoare urmând a fi votate de public, prin sms. Ansamblul Palas va acorda trei premii, în valoare totală de 9.000 de euro: locul I - 5.000 de euro, locul II - 3.000 de euro și locul III – 1.000 de euro.

Cele mai mari patru orașe implicate în competiție au avut proiecte ample, însă cel al Iașului a dezamăgit cel mai mult. Timișoara a venit cu idei concrete, cu angajemente în cifre. La Iași, încă se mai lucra la traducerea proiectului în noaptea dinaintea depunerii. În Banat vor veni 50 milioane de euro de la UE doar pentru pregătirea evenimentelor din 2021, urmând apoi alte beneficii.

Timișoara a devenit, de câteva zile, marea câștigătoare a concursului Capitală Culturală a Europei 2021. Pentru cine își mai amintește, Iașul a candidat și a fost respins din primul tur. Jurații au explicat atunci motivele pentru care candidatura noastră a fost respinsă.

Rolul Timișoarei în Revoluția română din 1989 a contat mult în decizia juriului

Cel mai important detaliu a fost că „programul a eşuat în a susţine în ce mod intenţionează Iaşul să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“. Cu alte cuvinte, cheia de boltă a întregii strategii a Iașului, aceea de a coopta în proiect alte două orașe – Chișinău și Cernăuți  – nu a fost explicată deloc. Mai grav, semn că ideea a venit târziu a fost faptul că la dosar nu erau nici măcar atașate banale declarații ale reprezentanților celor două orașe, existând bănuiala că nici măcar nu fuseseră anunțați. Prin comparație, trei dintre finaliste – București, Cluj și Timișoara au dus proiectele de candidatură în detaliu.

TIMIȘOARA. „Luminează orașul prin tine”

Concret, Timișoara a anunțat, pe puncte, cum va sprijini proiectul
1. 20 de parteneriate cu orașe și sate din Banat, 30.000 de kmp de teritorii transfrontaliere învecinate implicate, 20 de zone industriale abandonate și/sau neglijate redate culturii
2. creștere de 25% a sectorului industriilor culturale și creative
3. 1,7 milioane rezidenți în Banat și împrejurimi
4.  7 expoziții europene, 17 producții originale și evenimente locale dezvoltate la scară largă
5. 3.000 de operatori culturali și artiști implicați, 300 de artiști din Banat și regiunea transfrontalieră, 80 de stagii de practică și schimburi de experiență și scheme de muncă în comun în Europa, 20 de lideri culturali, 30 de manageri culturali relevanți, 400 de voluntari.
6. apariția a 24 de biblioteci, 19 cinematografe dintre care unul în aer liber, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană şi 6 teatre (german, maghiar, român, pentru copii şi tineret, alternativ şi de cultură underground)
7. coeziunea şi stabilitatea politică.

CLUJ. Viziune pe termen lung

1. numărul evenimentelor culturale va crește pentru acel an de la 1.500 la 4.000, urmând apoi să scadă până la 2.500 în anii următori (un plus de 1.000 de evenimente anual).
2. dezvoltarea a 5% dintre programele culturale în mediul rural, până în 2021 și în anii de după.
3. din 2022, participarea unui procent de 20% dintre operatorii culturali locali la evenimente internaționale.
4. creștere cu 100% a numărului de evenimente culturale în zona metropolitană.
5. creșterea numărului de cetățeni ai orașului implicați în proiecte culturale.
6. creșterea cu 80 % a numărului școlilor implicate în proiecte culturale.
7. numărul angajaților din sectorul cultrual crescut cu 20%.
8. crearea Centrului European pentru Artă Contemporană, din 2020.
9. creșterea numărului de cetățeni invitați să dezbată luarea deciziilor importante pentru oraș cu 30%.
10. creșterea evenimentelor culturale plătite din surse private cu 20%.

București. Expandarea culturii la periferii

1. reconstruirea încrederii cetățenilor în oraș și recuperarea valorilor cetățenești.

2. recuperarea identitîții europene a Bucureștiului.

3. o nouă perspectivă asupra Europei.

4. echilibrarea inegalităților culturale.

5. captarea potențialului cultural și creativ al Bucureștiului.

Ca acțiuni posibile, cei care au realizat strategia au vorbit despre numeroase acvțiuni posibile, printre care:

1.crearea de centre culturale în cartiere

2. sisteme de subvenționare a chiriei pentru operatorii culturali

3. crearea unui program multianual de finanțare de proiecte culturale

4. susținerea unei abordări integrate privind spațiile verzi din mediul urban

5. dezvoltarea și susținerea transformării spațiilor ex-industriale în industrie creativm crearea unui centru de cercetare și dezvoltare în domeniul urbanismului digital.

„A mai fost un atu despre care văd că nimeni nu vorbește. La nivel informal, știam de doi ani că UE dorește să meargă pe un tandem de orașe cu capitală și un oraș asociat. S-a discutat la orașe asociate despre Belgrad și Chișinău, deci ar fi urmat să aleagă între Iași și Timișoara. Din cauza instabilității Ucrainei, varianta Chișinău a căzut și a rămas doar Belgradul. Care oraș este apropiat de Belgrad?” Dan Doboș, fostul șef al Fundației Iași Capitală Europeană a Culturii 2021

IAȘI. Strategie superficială

1. Iașul a mers în acest proiect pe comunicarea și cooperarea transfrontalieră cu Chișinăului și Cernăuțiului (inițiativă apreciată de juriu, dar lipsită de dovezi), dar nu a explicat cum s-ar putea face cooperarea.
2. în strategie s-a recunoscut că orașul este mai puțin deschis către arta contemporană, inovare și avangardă.
3. s-a încercat, dar programul nu a reușit să susțină modul în care se intenționează să devină interfața estică a culturii occidentale.
4. Iașul a mers prea mult pe oferta sa de patrimoniu. În plus, multe dintre proiectele despre care scriau autorii strategiei erau deja în derulare, nu erau proiecte noi, 250 din cele 342 de proiecte se derulau deja.

Citește și Cum se explică obsesia de a fi deputat sau senator: contracte, influenţă, avere. Ce au avut de câștigat parlamentarii de Iași

Cele mai mari patru orașe implicate în competiție au avut proiecte ample, însă cel al Iașului a dezamăgit cel mai mult. Timișoara a venit cu idei concrete, cu angajemente în cifre. La Iași, încă se mai lucra la traducerea proiectului în noaptea dinaintea depunerii. În Banat vor veni 50 milioane de euro de la UE doar pentru pregătirea evenimentelor din 2021, urmând apoi alte beneficii.

Timișoara a devenit, de câteva zile, marea câștigătoare a concursului Capitală Culturală a Europei 2021. Pentru cine își mai amintește, Iașul a candidat și a fost respins din primul tur. Jurații au explicat atunci motivele pentru care candidatura noastră a fost respinsă.

Rolul Timișoarei în Revoluția română din 1989 a contat mult în decizia juriului

Cel mai important detaliu a fost că „programul a eşuat în a susţine în ce mod intenţionează Iaşul să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“. Cu alte cuvinte, cheia de boltă a întregii strategii a Iașului, aceea de a coopta în proiect alte două orașe – Chișinău și Cernăuți  – nu a fost explicată deloc. Mai grav, semn că ideea a venit târziu a fost faptul că la dosar nu erau nici măcar atașate banale declarații ale reprezentanților celor două orașe, existând bănuiala că nici măcar nu fuseseră anunțați. Prin comparație, trei dintre finaliste – București, Cluj și Timișoara au dus proiectele de candidatură în detaliu.

TIMIȘOARA. „Luminează orașul prin tine”

Concret, Timișoara a anunțat, pe puncte, cum va sprijini proiectul
1. 20 de parteneriate cu orașe și sate din Banat, 30.000 de kmp de teritorii transfrontaliere învecinate implicate, 20 de zone industriale abandonate și/sau neglijate redate culturii
2. creștere de 25% a sectorului industriilor culturale și creative
3. 1,7 milioane rezidenți în Banat și împrejurimi
4.  7 expoziții europene, 17 producții originale și evenimente locale dezvoltate la scară largă
5. 3.000 de operatori culturali și artiști implicați, 300 de artiști din Banat și regiunea transfrontalieră, 80 de stagii de practică și schimburi de experiență și scheme de muncă în comun în Europa, 20 de lideri culturali, 30 de manageri culturali relevanți, 400 de voluntari.
6. apariția a 24 de biblioteci, 19 cinematografe dintre care unul în aer liber, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană şi 6 teatre (german, maghiar, român, pentru copii şi tineret, alternativ şi de cultură underground)
7. coeziunea şi stabilitatea politică.

CLUJ. Viziune pe termen lung

1. numărul evenimentelor culturale va crește pentru acel an de la 1.500 la 4.000, urmând apoi să scadă până la 2.500 în anii următori (un plus de 1.000 de evenimente anual).
2. dezvoltarea a 5% dintre programele culturale în mediul rural, până în 2021 și în anii de după.
3. din 2022, participarea unui procent de 20% dintre operatorii culturali locali la evenimente internaționale.
4. creștere cu 100% a numărului de evenimente culturale în zona metropolitană.
5. creșterea numărului de cetățeni ai orașului implicați în proiecte culturale.
6. creșterea cu 80 % a numărului școlilor implicate în proiecte culturale.
7. numărul angajaților din sectorul cultrual crescut cu 20%.
8. crearea Centrului European pentru Artă Contemporană, din 2020.
9. creșterea numărului de cetățeni invitați să dezbată luarea deciziilor importante pentru oraș cu 30%.
10. creșterea evenimentelor culturale plătite din surse private cu 20%.

București. Expandarea culturii la periferii

1. reconstruirea încrederii cetățenilor în oraș și recuperarea valorilor cetățenești.

2. recuperarea identitîții europene a Bucureștiului.

3. o nouă perspectivă asupra Europei.

4. echilibrarea inegalităților culturale.

5. captarea potențialului cultural și creativ al Bucureștiului.

Ca acțiuni posibile, cei care au realizat strategia au vorbit despre numeroase acvțiuni posibile, printre care:

1.crearea de centre culturale în cartiere

2. sisteme de subvenționare a chiriei pentru operatorii culturali

3. crearea unui program multianual de finanțare de proiecte culturale

4. susținerea unei abordări integrate privind spațiile verzi din mediul urban

5. dezvoltarea și susținerea transformării spațiilor ex-industriale în industrie creativm crearea unui centru de cercetare și dezvoltare în domeniul urbanismului digital.

„A mai fost un atu despre care văd că nimeni nu vorbește. La nivel informal, știam de doi ani că UE dorește să meargă pe un tandem de orașe cu capitală și un oraș asociat. S-a discutat la orașe asociate despre Belgrad și Chișinău, deci ar fi urmat să aleagă între Iași și Timișoara. Din cauza instabilității Ucrainei, varianta Chișinău a căzut și a rămas doar Belgradul. Care oraș este apropiat de Belgrad?” Dan Doboș, fostul șef al Fundației Iași Capitală Europeană a Culturii 2021

IAȘI. Strategie superficială

1. Iașul a mers în acest proiect pe comunicarea și cooperarea transfrontalieră cu Chișinăului și Cernăuțiului (inițiativă apreciată de juriu, dar lipsită de dovezi), dar nu a explicat cum s-ar putea face cooperarea.
2. în strategie s-a recunoscut că orașul este mai puțin deschis către arta contemporană, inovare și avangardă.
3. s-a încercat, dar programul nu a reușit să susțină modul în care se intenționează să devină interfața estică a culturii occidentale.
4. Iașul a mers prea mult pe oferta sa de patrimoniu. În plus, multe dintre proiectele despre care scriau autorii strategiei erau deja în derulare, nu erau proiecte noi, 250 din cele 342 de proiecte se derulau deja.

Citește și Cum se explică obsesia de a fi deputat sau senator: contracte, influenţă, avere. Ce au avut de câștigat parlamentarii de Iași

Concert al Filarmonicii „Moldova” Iaşi, teatru de păpuşi, competiţie de jocuri video şi spectacol de modă pentru copii – aceasta este oferta de petrecere a timpului liber propusă de ansamblul Palas, la final de săptămână.

Palas Mall îi provoacă pe pasionaţii de jocuri video la o competiţie de gaming. Sâmbătă şi duminică, de la ora 10.00, în zona Intersport din Palas Mall, se vor întrece cei mai pricepuţi jucători de FIFA 2016 pe Xbox. Participanţii vor primi din partea StarNet un voucher cadou, iar primii trei clasaţi vor fi premiaţi cu vouchere la magazinul Flanco.

Seara de sâmbătă va fi deosebit de relaxantă pentru ieşenii din parcul Palas, deoarece va avea loc un nou concert de excepţie, susţinut de Filarmonica „Moldova” Iaşi. De la ora 19.00, orchestra simfonică, dirijată de Radu Popa, va interpreta cele mai frumoase melodii din filme celebre.

Duminică, Palas Mall îi invită pe cei mici la îndrăgita sesiune de teatru de păpuşi. De la ora 11.00, în zona Intersport, prichindeii se vor întâlni cu personaje de poveste. Tot aici, de la ora 18.00, copiii vor fi protagoniştii un show de modă, organizat de Academia Show Junior.

Tot în ultima zi de week-end, parcul Palas va găzdui o acţiune caritabilă. De la ora 17.00, dansatorii din trupa Quasar le vor dărui tuturor iubitorilor de mișcare un flashmob, la care ei înșiși pot participa. Evenimentul face parte din campania „Zâmbet în Dar” a Organizației Salvați Copiii Iași și își propune să strângă fondurile necesare pentru a sprijini peste 100 de micuţi.

Asociația Tineret pentru Iași organizează în parteneriat cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași și Asociația Studenților și Tinerilor Ingineri Politehniști în perioada 16-18 septembrie 2016. Proiectul “STUDENT PENTRU O ZI”, proiect finanțat de Primăria Municipiului Iași în urma competiției de finanțări nerambursabile adresate ONG-urilor.

Proiectul „Student pentru o zi” oferă tinerilor, elevi în clasele terminale ale colegiilor tehnice și ale liceelor industriale, în special din Regiunea N-E, posibilitatea de a trăi în mod real viața de student în cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și a posibilităților de dezvoltare a carierei în domeniul ingineriei. În aceste condiții proiectul își propune oferirea posibilității de a simula viața de student pentru un număr de 250 de elevi de liceu care vor participa pe parcursul a trei zile la cursuri, training-uri și ore de laborator, împreună cu studenții reali, beneficiind de servicii de cazare și masă în Campusul Universitar Tudor Vladimirescu din Iași.

Scopul acestui proiect este creșterea atractivității învățămîntului superior tehnic pentru tinerii de 18 – 19 ani, elevi din clasele terminale ale colegiilor tehnice, prin motivarea acestora de a deveni studenți.

Obiectivele proiectului:

1. Informarea unui număr de 4000 de elevi referitor la importanța pregătirii universitare în formarea profesională și maximizarea șanselor de succes pe piața muncii.

2. Simularea unei zile ca student pentru un număr de 250 de elevi.

3. Implicarea unui număr de 20 participanți în multiplicarea rezultatelor proiectului.

4. Diseminarea rezultatelor proiectului in rândul a minim 600 de elevi din cele 10 licee partenere în cadrul proiectului.

Festivitatea de premiere a elevilor participanți ce va avea loc sâmbătă, 17.09.2016, ora 13.45 în Amfiteatru I.C.Stefănescu din cadrul Facultății de Textile-Pielărie și Management Industrial.

Un nou sfârșit de săptămână se apropie, iar ansamblul Palas a pregătit evenimente care să aducă bucurie tuturor ieșenilor și nu numai.

Sâmbătă, 3 septembrie 2016, este o zi dedicată muzicii clasice. În peisajul elegant al parcului Palas se va instala scena de pe care orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Moldova” Iași va oferi publicului o reprezentație de excepție. Concertul „Bucuria ritmului și a dansului” va începe de la ora 19.00 și va oferi publicului interpretări instrumentale ale unor partituri celebre. În prim-plan va fi dirijorul Adrian Petrescu, maestrul având și rolul de solist la saxofon.

Sâmbătă și duminică, în parcul Palas se va desfășura o competiție de badminton. Iubitorii de sport și distracție vor concura câte doi, în funcție de gen și de cele patru grupe: 9 – 14 ani, 15 – 18 ani, peste 19 ani și profesioniști. Cei care vor impresiona prin mișcarea rachetelor de badminton vor fi premiați. Cel mai bun jucător și cea mai bună jucătoare din fiecare grupă vor primi CEC-uri de cumpărături în valoare de 200 de lei și o geantă sport, ocupanții locului doi vor fi premiați cu câte o geantă și o sticlă sport, iar cei de pe locul trei vor fi răsplătiți cu mingii de fotbal și sticle sport.

Competiția de badminton este organizată de ansamblul Palas, în cadrul campaniei care marchează începutul noului an școlar. Până pe 18 septembrie, cei care fac cumpărături de minimum 150 de lei din magazinele Palas Mall se pot înscrie la tombolă. Fiecare dintre cele trei săptămâni de desfășurare a campaniei are o tematică diferită, modă, sport și realitate virtuală, și se încheie cu acordarea unui mare premiu: o sesiune de shopping în valoare de 4.000 de lei, o trotinetă electrică și  un pachet format dintr-o pereche de ochelari realitate virtuală Samsung Gear VR și un smartphone Samsung S7 Edge. În plus, în fiecare zi, primii 200 de participanți sunt răsplătiți cu premii instant: caiete și lunch box-uri, ochelari 3D pentru smartphone, consultații pentru un zâmbet perfect, sesiuni de înfrumusețare pentru mămici, rechizite cool, accesorii în trend și meniuri sănătoase.

Duminică, de la ora 11.00, în piațeta Intersport, copiii sunt așteptați la întâlnirea cu marionetele. Cei mici se vor amuza și vor învăța lucruri noi din piesa de teatru de păpuși.