Paradoxul este că ieșenii vor vota vechiul PSD, crezând că aleg schimbarea, în timp ce noul PSD și-a votat adevărata schimbare în forurile interne ale partidului, dar pe care publicul nu o percepe.
Întreaga administrație Chirica este pesedistă, dar camuflată sub noua siglă: PNL. Toți directorii din domeniile-cheie din Primărie i-au fost loiali lui Gheorghe Nichita până în ziua în care Mihai Chirica a devenit noul stăpân. I-au devenit loiali lui Chirica și au rămas în funcții până astăzi. Tovarășii lui Chirica de astăzi sunt aceiași prieteni alături de care el îl slujea pe Nichita. Mihai Chirica l-a reangajat până și pe Liviu Hliboceanu la Poliția Locală, implicat în Dosarul „Amanta”și care făcea filaj pentru Gheorghe Nichita. Hliboceanu este însă cel care a făcut falsul referat de necesitate din Dosarul „Skoda”, în care Mihai Chirica este inculpat, iar reangajarea sa are un preț: tăcerea.
Din 2003 până astăzi, Administrația Locală a rămas neschimbată. Sistemul atât de putred și dezavuat de marea masă a ieșenilor și care a fost pus în cârca lui Gheorghe Nichita trăiește binemersi și astăzi.
Marile dosare din Primărie, care colcăie de interese de grup, vor rămâne ferecate mulți ani de-acum înainte, sub lacătul lui Mihai Chirica, deși ieșenii sunt convinși că vin la vot cu gândul schimbării. PNL asigură o continuitate nesperată vechii echipe a lui Gheorghe Nichita, fiind ca o franciză sub care vechea rețea clientelară are autonomie totală și își poate continua nestingherită afacerile. La adăpostul noului partid aflat pe val, dar funcționând cu fix aceiași oameni ca acum 20 de ani, Chirica își va putea conduce Primăria ca pe un SRL: PUZ-uri controversate, achiziții la prețuri duble, nepotisme și pile în toate birourile, investiții scăzute și concentrarea deciziilor în mâinile unui grup restrâns, a unei oligarhii locale. Câțiva milionari din afacerile cu statul l-au susținut pe Nichita, apoi pe Chirica, iar acum rămân abonații Primăriei sub protecția PNL. Liberalii i-au luat la pachet cu primarul și nu pot schimba nimic. Vor avea primar doar cu numele, Mihai Chirica are libertate totală, fără îngrădiri ideologice, fără set de valori în privința integrității, fără nicio presiune reformatoare.
Tot încerc să conving că acel moment zero, atât de necesar în administrația ieșeană, va fi iarăși amânat prin votul de duminică, pentru mulți ani de-acum înainte. Ieșenii vor valida inconștient vechiul pesedism cu care altfel, în public, se jenează.
Un exemplu: Gabriel Harabagiu s-a îmbogățit cu 1,5 ha de teren la 200 m de viitorul Spital Regional, la Moara de Vânt, dar este intangibil pentru PNL: el va rămâne cu un rol-cheie în Primărie, lângă Mihai Chirica. Dar în PSD a fost dat afară, iar conexiunile sale în filială au fost, de asemenea, marginalizate. În actualul PSD Iași combinatorii de terenuri și de proiecte imobiliare au fost evacuați. Or tocmai acesta era momentul zero cerut de ieșeni, și totuși reformarea PSD trece nevăzută.
Ce oferă PSD în comparație cu Mihai Chirica, într-o analiză la rece? Camelia Gavrilă e printre cei mai versați politicieni din Iași, ca impetuozitate și viteză de reacție în orice dialog, oricât de încins ar fi acesta. În confruntarea oricăror situații dificile, mintea îi merge brici, ceea ce la nivel de reprezentare în Iași nu prea găsești.
Trăiește prea mult în lumea jocului politic la vedere, iar acest lucru a făcut-o să capoteze în PNL. Când gruparea Relu Fenechiu, cu lupii tineri, au preluat comanda în Podu Roș, Camelia Gavrilă a realizat că orice șansă de ascensiune în PNL este blocată și a plecat. Era deja constituit USL, iar aripa universitară din filiala liberală a fost trasă pe linie moartă. A fost perioada marilor afaceri dintre PSD și PNL, cu CET, Moldoplast, Oficiul de Cadastru, retrocedări de terenuri și concesiuni, studii de fezabilitate pe bandă rulantă în circuit închis, iar Camelia Gavrilă n-a jucat în acest film. Gheorghe Nichita a pus-o în fereastră așa cum fac la alegeri toate partidele care caută o figură cu alură intelectuală, pentru a acoperi întreg demograficul electoral.
În managementul educațional, Camelia Gavrilă a imprimat un stil corporatist, epuizant, care a făcut din ISJ un mecanism economico-instituțional foarte expansiv, cu investiții, programe europene, centre de excelență și regionale, și a dus Iașul în Top 3 național la toate bilanțurile examenelor școlare. Duritatea executivă a Cameliei Gavrilă a crescut exigența evaluării profesorilor, exercitând o presiune constantă. Pentru performanță.
De ce-ar fi PSD complexat în această situație? Pentru că are un candidat care și-a dat doctoratul în opera filozofică a lui Lucian Blaga, muncind în biblioteci și fără să-l dea altora la scris? Mihai Chirica și-a antedatat prelungirea studiilor de doctorat, printr-un act tipic abuzului de putere, ca să nu fie exmatriculat. O să-l facă el la dos, după alegeri. Care e schimbarea, până la urmă: administrația pesedistă neschimbată de 20 de ani, condusă de Mihai Chirica și adoptată în bloc de PNL, sau noua echipă din PSD, care n-a amestecat niciodată afacerile cu politica? Cum poți ridica acest văl de pe ochi?
