Pentru cele 23.000 de familii încă racordate la sistemul centralizat de termoficare din Iași facturile la încălzire și apă caldă ar putea crește cu 43-50% față de iarna trecută. În aceste condiții, nota de plată pentru agentul termic, la un apartament mediu de 55 mp s-ar ridica, pentru tot sezonul rece, la aproximativ 2.000 de lei.
Experții au calculat că, pentru același confort termic, costurile totale la un apartament la care apa caldă și încălzirea se produc la centrala termică proprie pe gaz vor fi mai mari cu 25-30% putând ajunge la 2.600 lei.
În context, rentabilitatea centralei electrice și de termoficare Iași (CET 1 și CET Holboca) este pe muchie de cuțit. La prețurile actuale cu care energia electrică este vândută în sistemul național, activitatea s-ar susține independent, fără intervenția Primăriei sau a statului. Dacă prețul pe megawatt (MW) va scădea, atunci centrala va intra pe pierderi de milioane.
CET Holboca, pe cărbune, intră în acțiune în sezonul rece
Gigacaloria se va scumpi cu 200 de lei
Din datele statistice multianuale, specialiștii de la CET au ajuns la concluzia că, într-un an, la un apartament de două camere se consumă aproximativ 6 gigacalorii (Gcal) pentru apă caldă și încălzire. O gigacalorie pentru apa caldă menajeră pe toată vara, restul de cinci pentru căldură și apă caldă în sezonul rece.
Acum, tariful unei gigacalorii este de 386 de lei. Populația beneficiază de un preț de 245 lei, diferența de 141 lei/Gcal fiind subvenția suportată de Primărie. Asta înseamnă că la cinci gigacalorii de sezon rece, costul total actual ar fi de 1.225 lei.
Însă, Primăria (operatorul local de termie) și Termo-Service (care a preluat managementul resurselor umane – 400 de salariați – care asigură reparațiile și mentenanța sistemului) iau în calcul obținerea unui tarif mărit care însă trebuie aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Tariful ar urma să crească cu minim 200 de lei, din care, pentru populație, jumătate din majorare să fie acoperită de Primărie, jumătate din buzunarele oamenilor”, a explicat o sursă din Palatul Roznovanu.
Cu alte cuvinte, populația ar urma să plătească, din această iarnă, minim 350 lei pentru o gigacalorie. Ceea ce ar ridica costul total al iernii la 1.750 lei, apă caldă și încălzire, la apartamentul de două camere luat drept referință. În cazul agenților economici și al instituțiilor publice, tariful ar urma să se ducă spre 600 de lei.
La centrală pe gaz, preț cu 25% mai mare
Scumpirea ar putea fi chiar cu câteva procente mai mare, totul depinzând și de analiza celor de la ANRE. Adică, pentru populație, un preț final de 360-370 lei/Gcal, însă sub un plafon maxim de 400 de lei (maxim 2.000 lei/iarnă).
Spre comparație, același expert în termoficare a estimat că la prețurile actuale ale gazului metan, producerea încălzirii și a apei calde cu o centrală de apartament ar duce costul iernii, la 2 camere, spre 2.500 de lei (+25% față de maximul de la CET). „Acest calcul este făcut pe prețul actual al gazului. Dacă va mai crește, atunci, evident, diferența se va mări”, a precizat acesta.
Cărbunele de anul acesta costă exorbitant: 400 de euro/tona, de 8 ori mai mult decât în urmă cu 3-4 ani
Total costuri la CET: 87,2 milioane de euro
În contextul actual al tarifelor mari la gaz, calculele hârtiei avantajează, pe moment, sistemul centralizat de termoficare. Însă, balanța dintre costuri și venituri este într-un echilibru precar care s-ar putea deteriora în orice moment, prețul cu care CET vinde energia electrică (MW) având cea mai mare influență. Pe baza datelor publice disponibile, se poate face o proiecție.
CET Iași produce, în cogenerare, energie electrică și agent termic. Costurile asociate sunt:
- achiziția și transportul huilei până în portul Constanța: 140.000 tone la 400 euro tona = 56 milioane de euro
- transportul cărbunelui Constanța – Iași = 4 milioane de euro
- certificate CO2: 15 milioane de euro
- salarii: 4 milioane de euro
- reparații, revizii: 1 milion euro
- alte materii prime (var, apă): 2 milioane de euro
- subvenție populație la agentul termic: 187.000 Gcal X 141 lei/subvenție/Gcal = 5,2 milioane euro
Total costuri: 87,2 milioane de euro = 436 milioane lei
CET Holboca produce în primul rând energie electrică, devenită o afacere bună în actuala criză din Europa. Problema: costul certificatelor verzi este uriaș - 15 milioane de euro
Calcul venituri la prețul de azi: 96 milioane de euro
CET vinde două produse: energie electrică și agent termic. Veniturile astfel estimate sunt:
- energie electrică: la fiecare 700 tone de cărbune se vând 850 megawați (după ce se scade consumul propriu). Astfel, la 140.000 tone huilă se vor vinde aproximativ 170.000 megawați. În această perioadă, CET a vândut un megawatt la un preț mediu de 450 euro (2.250 lei), considerat bun. Dacă întreaga cantitate de 170.000 megawați s-ar vinde la acest tarif, atunci veniturile din energia electrică ar totaliza peste 76,5 milioane de euro = 382,5 milioane lei
- agent termic: tot sezonul se vând aproximativ 250.000 gigacalorii (din care 187.000 la populație și 63.000 la instituții publice, școli, spitale, agenți economici). La actualul tarif, veniturile din agent termic ar fi de 19,3 milioane de euro (96,5 milioane de lei)
Total venituri: 95,8 milioane de euro = 479 milioane de lei
Scade prețul/MW, se cască o pierdere uriașă
Afacerea pare, la prima vedere, profitabilă. Însă, marea vulnerabilitate o reprezintă volatilitatea tarifului cu care este vândută energia electrică în sistem. „Acum se dă cu 450 euro, dar prețul unui megawatt poate coborî și sub 400 euro, chiar spre 300. La 170.000 megawați cu 450 de euro se obțin 76,5 milioane de euro. Or, la 350 de euro, venitul ar fi de doar 60 de milioane de euro. Diferența este uriașă și poate fi linia de demarcație dintre stabilitate financiară și faliment”, a explicat expertul, sub rezerva anonimatului.
La sistemul centralizat mai este conectată doar 20% din populația Iașului, costurile bugetului local. Fără cogenerare, acest sistem ar trebui închis
Specialist: „Prețul energiei va scădea”
Tocmai de aceea, o majorare a tarifului la gigacalorie cu 100-120 de lei în cazul populației și cu 200 de lei la restul consumatorilor ar însemna un plus la venituri de aproximativ 30 de milioane de lei care să compensenze o eventuală scădere a tarifului pe MW pe care CET îl vinde. „În perioada următoare, când vor intra pe piață marii producători de energie electrică, vom avea o diminuare a prețului cu care CET vinde”, a explicat specialistul.
Contactat, Alin Aivănoaei, directorul general Termo-Service, a declarat: „Misiunea noastră prin prestarea serviciilor de management este să asigurăm echilibrul balanței dintre calitatea furnizării și a prețului agentului termic, astfel încât populația să poată plăti facturile, iar bugetul Primăriei să nu fie afectat. Ținta este să autosusținem această activitate fără a crea dezechilibre bugetare la finalul unui sezon”.
Mai dăm și 11 milioane de euro la Veolia
În perioada 2012-2021, sistemul centralizat de termoficare din Iași a fost operat de Veolia. La plecare, anul trecut, compania a lăsat o notă de plată usturătoare: 11 milioane de euro. Suma ar fi reprezentat investițiile efectuate. Primăria și-a asumat virarea banilor în rate trimestriale până în 2024.
Veolia a notificat Primăria Iași încă de la începutul anului trecut că are intenția de a rezilia contractul de delegare a activităţii de termoficare. Reprezentanții companiei au invocat pierderile mari generate de gestionarea acestui serviciu.
Branșarea Copoului a întârziat 6 ani
Acum, sistemul centralizat a fost preluat de Primărie și Termo-Service. Autoritățile insistă că mai sunt racordate aproximativ 23.000 de apartamente și câteva sute de agenți economici, sedii de instituții publice, școli, spitale, universități. În prezent, se derulează o investiție de extindere a rețelelor în Copou în urma căreia vor fi branșate atât sediul Universității „Al.I. Cuza” cât și căminele acestei unități de învățământ superior.
