Daţi afară pe frig
Mai multe persoane care au stat sau care mai stau în Centrul de urgenţă pentru recuperare si integrare socială „C.A. Rosetti“ au povestit pentru REPORTER DE IAŞI mai multe întâmplări care au avut loc recent în acest adăpost. Astfel, aceştia susţin că recent au fost date afară din adăpost mai multe persoane. Decizia a fost luată de către coordonatorul centrului, Alexandru Andrei, deşi era foarte frig şi ningea. „A venit domnul Alex şi i-a luat pe vreo câţiva şi i-a dat afară din adăpost. Nu mai ştiu exact ce zi era, dar mi-aduc aminte că ningea tare afară şi era frig. I-a luat de haină şi i-a dat afară. Persoanele respective nu voiau să plece, aşa că i-a împins pe uşă cu forţa. Una dintre persoanele date afară era bolnavă, iar domnul Alex l-a înjurat şi i-a zis să plece, chiar dacă este bolnav. «Hai, i-aţi boarfele şi pleacă-n p… mă-tii! Ce crezi, că aici este hotel!», i-a spus bătrânului“, spune una dintre persoanele din Centru.
Bătrân tuns cu forţa
O altă întâmplare povestită de una dintre persoanele care a stat la „C. A. Rosetti“ pare desprinsă din lagărele de concentrare. Un bătrân a fost tuns cu forţa şi umilit de către unul dintre angajaţii de la adăpost. „L-au adus pe bătrân pe hol, l-au izbit pe un scaun şi au început să-l înjure. Bătrânul plângea şi îi implora să nu-l mai bată. Un băiat care tunde la adăpost îl trăgea de cap şi îl înjura. L-a bruscat întruna. Îi împingea maşina de tuns în cap şi îi zicea că îl bate dacă nu stă. Băiatul fuma şi scruma pe bătrân. L-a tuns «zero» şi pe urmă a început să râdă de el, spunându-i să se ducă să facă duş. E mai ceva ca la puşcărie! O angajată de acolo, doamna Luiza, i-a zis să nu se mai poarte aşa cu bătrânul, dar băiatului nu i-a păsat“, zice unul dintre martori.
Aşa arată o cameră într-un adăpost al Primăriei Iaşi (stânga) şi aşa una a unei fundaţii din acelaşi oraş (dreapta)
Mâncarea luată de paznic
O altă persoană din Centrul „C. A. Rosetti“ susţine că de mai multe ori mâncarea care trebuia să ajungă la persoanele nevoiaşe era luată de alte persoane. „Anul trecut au găsit mai multe sandvişuri la cel de la pază. Asta în condiţiile în care nouă ni s-a spus că nu mai este mâncare. A ieşit scandal mare atunci. O doamnă care verifică buletinele a găsit sandvişurile la cel de la pază. Mi-aduc aminte că mi-a dat şi mie unul după ce le-a luat de la el “, susţine tânărul.
Deşi la Centru sunt mai multe angajate care trebuie să se ocupe de curăţenie, una dintre femeile din adăpost susţine că de acest lucru sunt puse să se ocupe chiar persoanele asistate. „De mai multe ori m-au pus pe mine şi pe alte fete să facem curat. Ne trezeau la cinci dimineaţa şi ne puneau să facem treabă până seara. Ne dădeau un sandviş şi, pe urmă, la treabă. Să spălăm pe jos, să măturăm, să spălăm la baie, să dăm saltelele jos de pe paturi şi să le curăţăm. Nu comenta nimeni pentru că, dacă nu făceai ce ţi se spune, erai dat imediat afară“, zice una dintre fetele care au trecut pe la Centru şi acum stă într-un alt adăpost.
O lună şi jumătate de muncă plătită cu 600 de lei
Un alt asistat care stă la Centru a confirmat informaţia prezentată de REPORTER DE IAŞI despre faptul că Alexandru Andrei i-a luat pe unul dintre băieţii din adăpost la muncă. „De mai multe ori a venit Alex şi a întrebat cine vrea să muncească. Eu i-am zis că merg, dar pe mine să mă plătească aşa cum se plăteşte, nu în bătaie de joc. Şi nu a vrut să mă ia. Pe Ciprian, despre care aţi scris, l-a luat şi l-a dus la muncă la părinţii lui. L-au pus să facă o cerere că vrea să meargă la muncă. Băiatul a povestit că i-a luat buletinul ca să fie sigur că nu pleacă“, spune bărbatul.
Baia înfiorătoare din adăpostul „Mangeron”. La pușcărie e lux
Puşi să dea declaraţii de „anchetator”
În urma dezvălurilor făcute de REPORTER DE IAŞI, coordonatorul Alexandru Andrei a descins săptămâna trecută la adăpostul „Dumitru Mangeron“ şi i-a ameninţat pe asistaţi că îi dă afară dacă nu spun cine a dat declaraţii. „A venit la ora 10 şi a plecat de-abia la ora 17. A mers întâi la camera 1 şi a vorbit cu nişte fete de acolo. Le-a obligat pe câteva să dea declaraţii cine a chemat presa şi cine a vorbit. Ţipa la ele şi le ameninţa că, dacă nu dau declaraţii, le dă afară. Pe urmă le-a dictat să scrie că persoanele de la camera 7 au chemat presa“, spune una dintre persoanele din adăpost.
Andrei a mers apoi şi a vorbit şi cu persoanele din alte camere. Ceilalţi au fost mai curajoşi şi au spus foarte clar că nu văd de ce este o problemă faptul că s-a scris despre adăpost. „O doamnă l-a întrebat pe Alex de ce trebuie să dea declaraţie şi de ce face atâta scandal. «Aveţi ceva de ascuns?», i-a spus şi atunci Alex a lăsat-o în pace. Un alt bărbat l-a întrebat pe Alex de ce confundă adăpostul cu arestul şi că el (Andrei - n.r.) nu este de la Poliţie să ceară explicaţii şi să pună lumea să dea declaraţii. Era extrem de nervos“, a povestit o altă persoană.
Certat de Luminiţa Munteanu
Surse din Direcţie susţin că directoarea Luminiţa Munteanu a demarat o anchetă pentru a afla cum s-au făcut publice informaţiile despre Adăpostul „Dumitru Mangeron“ şi l-a certat pe Alexandru Andrei pentru că a vorbit cu presa: „Doamna director a vrut să afle cine a chemat presa şi a spus că vrea să ia măsuri. L-a sunat şi pe Alex şi l-a întrebat de ce dă declaraţii presei, atâta timp cât există un purtător de cuvânt. L-a mustrat că a minţit declarând că este apă caldă non-stop, când ştie foarte bine că nu este aşa.“
Zâmbete pe faţa celor de care are grijă Fundaţia „Un Coup de Main d’Emmaus“
Condiţii mult mai bune la un ONG
Fundaţia „Un Coup de Main d’Emmaus“, condusă la Iaşi de Gelu Nichiţel, are două centre unde sunt ajutate 16, respectiv 12 persoane care, din varii motive, au ajuns să doarmă pe stradă. Fundaţia nu primeşte vreun leu de la Stat, susţinându-se financiar din comerţul unor obiecte second-hand, fonduri pe care fundaţia-mamă din Franţa le colectează din diferite ţări.
La centrul din Iaşi, cele 16 persoane stau în 10 camere, în condiţii foarte bune. Camera cea mai mică are 12 metri pătraţi, cu doi locatari. „Cele 16 persoane beneficiază de cazare şi de trei mese pe zi. În plus, sunt incluse în nişte programe de reabilitare. Toate cheltuielile sociale şi medicale sunt suportate de noi. În plus, beneficiarii fac şi nişte cursuri de pregătire profesională“, spune Nichiţel.
Fundaţia ieşeană mai oferă o masă caldă altor 100 de persoane: „Avem un program de stradă, prin care dăm sandvişuri, biscuiţi, ceai cald şi supă în patru locaţii din Iaşi, inclusiv la Centrul de zi al Primăriei, de luni până vineri. De această masă beneficiază aproximativ 100 de persoane. În plus, îi ajutăm pe aceşti oameni cu partea administrativă şi chiar medicală. Îi ajutăm să-şi facă acte, să obţină pensii.“
Citește și Teroare: la adăpostul Primăriei, mai rău ca în pușcărie
Standarde cerute de lege şi nerespectate
Potrivit legislaţiei actuale din România, un adăpost de noapte pentru persoane defavorizate trebuie să îndeplinească nişte standarde minime de calitate pentru servicii sociale acordate în comunitate.
Iată doar o parte din condiţiile pe care adăposturile ce aparţin de DAC Iaşi nu le îndeplinesc:
- Adăpostul de noapte trebuie să utilizeze un Ghid al beneficiarului pentru informarea acestuia cu privire la regulamentul de organizare şi funcţionare;
- Dormitorul să fie suficient de spaţios pentru amplasarea paturilor;
- La fiecare pat să fie ataşată o lampă de iluminat pentru uz personal;
- Să dispună de un fişet închis în care, la cererea beneficiarului să se poată păstra obiecte de valoare, bani şi acte personale;
- Dormitoarele să dispună de instalaţii/echipamente adecvate pentru asigurarea încălzirii în sezonul rece;
- Fiecărui beneficiar să i se distribuie o pereche de papuci pe care să îi returneze la plecare.
- Duşuri alimentate cu apă caldă şi rece;
- Containere pentru deşeuri şi spaţii speciale de depozitare a acestora;
- Elaborarea şi aplicarea unei Carte a drepturilor beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii au dreptul de a nu fi abuzaţi, pedepsiţi, hărţuiţi sau exploataţi. Afişarea Cartei se realizează la sediul adăpostului de noapte într-un loc accesibil tuturor beneficiarilor;
- Adăpostul de noapte să elaboreze şi să aplice propria procedură privind riscul de abuz. Se ia în considerare oricare formă de abuz (fizic, psihic, economic) la care poate fi supus beneficiarul de către personalul adăpostului de noapte, alţi beneficiari, membri ai comunităţii;
- La dispoziţia beneficiarilor trebuie să existe un recipient de tip cutie poştală, în care aceştia pot depune sesizări/reclamaţii scrise cu privire la aspectele negative constatate, dar şi propuneri privind îmbunătăţirea activităţii adăpostului.
