Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică Planul naţional de combatere a violenţei şcolare care are scopul asigurării "unui mediu sigur, primitor şi de susţinere pentru toţi membrii comunităţii şcolare".
Polițiștii din București au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară, joi, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Prejudiciul este estimat la aproximativ 70.000 de euro.
O conferință de presă privind noi detalii din ancheta asupra cazului uciderii omului de afaceri din Sibiu a fost organizată, joi, de către șeful IPJ Sibiu și de către șeful Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Sibiu.
Senatorul Marius Bodea a prezentat astăzi, pe larg, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul USR Iași, planul de transformare radicală a transportului public ieșean, acesta urmând să devină gratuit. Efortul bugetar calculat anual este de 15-20 de milioane de euro suplimentare față de subvențiile actuale ale Primăriei.
Rusia ar plănui să invadeze Republica Moldova la începutul anului următor, susține directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chișinău.
USR vrea ca Guvernul să prezinte „un plan predictibil” pentru ridicarea restricțiilor, precizând, totodată, că este nevoie în continuare de o atenție mare pentru persoanele vulnerabile.
De multă vreme dedic timp și energie pentru a explica de ce riscăm să amanetăm pe termen mediu și lung bunăstarea întregului oraș printr-o dezvoltare haotică din punctul de vedere al noilor investiții imobiliare. M-ați auzit, desigur, vorbind despre „samsari“, despre lipsa Planului de Urbanism General (care vine „mănușă“ actualei administrații locale pentru că poate aproba practic orice fel de construcție fără să țină seama de niște indicatori clari și fără sancțiunea interdicțiilor unui act oficial), despre interesele imobiliare la vedere ale unor consilieri locali și care fac parte din Comisia de Urbanism a Municipiului.
Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.
Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.
12 km de drum nou
Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.
Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.
Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.
Un plan pe termen lung
Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.
Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.
Ruta actuală și ruta propusă
Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.
Un mare X deasupra Podului Roș
Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an
Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.
Proiect pentru 2018
Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.
O singură bandă și sens unic
Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.
În viitor se modifică sensurile
Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.
Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.
Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.
12 km de drum nou
Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.
Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.
Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.
Un plan pe termen lung
Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.
Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.
Ruta actuală și ruta propusă
Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.
Un mare X deasupra Podului Roș
Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an
Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.
Proiect pentru 2018
Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.
O singură bandă și sens unic
Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.
În viitor se modifică sensurile
Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.
Planul de management pentru următorii patru ani al directorului Teatrului Muzical din Galaţi, Teodor Niţă, conţine pasaje întregi care seamănă foarte bine sau sunt identice cu cele din lucrările directorilor altor instituţii de cultură din ţară, relatează News.ro. În proiectul său, Niţă vorbeşte despre o „consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene” sau despre „domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara”.
Potrivit unor surse locale, noul plan de management al directorului Teatrului Muzical din Galaţi, pentru perioada 2017 – 2021, conţine inadvertenţe şi pasaje întregi identice cu cele din lucrări care aparţin unor directori de instituţii de cultură din ţară.
Spre exemplu, în lucarea sa, Teodor Niţă menţionează o „consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene”.
„În ceea ce priveşte repertoriul curent, strategia instituţiei noastre a fost aceea de a prezenta publicului spectacole de operă şioperetă existente în repertoriul actual, raportându-ne STRICT la solicitarea publicului rezultată din evidenţele vânzărilor de bilete. Un caz special l-a constituit prezentarea spectacolelor pentru copii, după o atentă consultare cu directorii şi cu profesorii de muzică din liceele şi şcolile craiovene”, apare în planul mangerial al lui Teodor Niţă.
Exact acelaşi pasaj se regăseşte într-un raport de activitate din perioada ianuarie-decembrie 2015, realizat de managerul Operei din Craiova.
Într-un alt pasaj, Teodor Niţă se referă la „domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara”.
„Teatrul Muzical «Nae Leonard» Galati este o instituţie cu valoare care trebuie să facă parte integrantă şi activă din viaţa culturală a municipiului şi a regiunii, iar managerul acestei instituţii trebuie să-şi propună să întregească domeniul cultural-artistic al judeţului Hunedoara(...)”.
Directorul Teatrului Muzical din Galaţi recunoşate că este vorba despre câteva greşeli din partea sa.
„Este vorba despre câteva greşeli pentru că eu fac proiectul după caietul de obiective, dar nu fac eu caietul de obiective, iar asemenea pasaje le veţi găsi în toate programele si proiectele de management ale directorilor din ţară. Este vorba despre o scăpare grosolană din punctul meu de vedere, atunci cand am luat obiectivele, le-am scos cu copy-paste, fără să mă uit că nu sunt pentru Galaţi. Obiectivele le veţi găsiţi peste tot, în toate programele şi proiectele de management ale directorilor din ţară, eu am fost neatent ca atunci când luat obiectivele, trebuia să scot. Sunt toate generale şi predate nouă tuturor celor care am făcut cursul la Ministerul Culturii”, spune Teodor Niţă.
El a mai precizat că la bibliografie şi referinţe în cadrul proiectului de management a inserat toate sursele, inclusiv proiectele de la instituţii similare din Deva, Hunedoara, Piteşti, Iaşi, Craiova, Braşov, Târgu Mureş. Bucureşti sau Cluj.
Teodor Niţă este manager al Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galaţi din anul 2012, iar noul său plan de management, pentru perioada 2017-2021, a fost aprobat pe 26 octombrie de Consiliul Local al municipiului Galaţi.
Sursa: digi24
