Renovări la palatul bântuit
Clădirea a fost cumpărată, în 2008, cu 1 milion de euro de către o firmă din Israel cu sediul în Cipru. Palatul a fost imediat scos la vânzare cu 2 milioane de euro, dar criza imobiliară a alungat toți investitorii. Între timp, acesta s-a degradat, iar proprietarii s-au hotărât să-l renoveze. De 15 de ani, clădirea stă nelocuită.
„Lucrările privesc înlocuirea structurii acoperişului, înlocuirea învelitoarei, a jgheaburilor şi burlanelor, reparaţii exterioare, înlocuirea tâmplăriei şi vopsirea exterioară a imobilului. Alături de acestea sunt şi câteva lucrări de structură, drept pentru care vom asigura descărcarea arheologică pe perioada lucrărilor”, a precizat Virgil Băbâi, directorul Direcţiei de Cultură.
Palatul Ghica nu mai are acoperiș, jgheaburi, geamuri, aproape nimic. Doar ziduri roase de timp
Reședință princiară, locuințe pentru ceferiști
Palatul Ghica din strada Gavril Muzicescu, clasat ca monument istoric de-abia în 2004, a fost construit în jurul anului 1820 ca locuinţă a familiei Ghica. Edificiul a fost ridicat, în stil medieval moldovenesc, de tatăl lui Costache Ghica – agă şi căminar, căsătorit cu Eleonora (Elena) Negruzzi, sora lui Costache Negruzzi.
Casa avea un singur nivel, iar prin 1820 i s-a adăugat şi etajul. Între anii 1860-1940 în clădire a funcţionat Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Iaşi, cu o întrerupere în timpul primului război mondial 1916-1918, când a fost utilizată de Legaţia Franceză.
În anul 1927 s-au efectuat reparaţii capitale iar în 1945 se repară bolţile de la intrarea de la parter afectate de cutremurul din anul 1940. După anul 1945 clădirea a fost utilizată ca locuinţă pentru salariaţii C.F.R. Iaşi. În deceniul 6 al secolului XX s-au executat la clădire unele modificări, amenajări şi intervenţii la parter, etaj , acoperiş şi la instalaţiile interioare. În anii 1990-2003 în clădire au funcţionat diferite societăţi şi parţial au fost locuinţe. În anul 2003 clădirea a fost restituită moştenitorilor familiei Ghica, după un deceniu de lupte în instanţe.
Vândut la prima strigare: 400.000 de euro
Doi ani mai târziu, Palatul Ghica, în care la acel moment funcţiona Partidul Noua Generaţie a lui Gigi Becali, a fost vândut pentru suma de 400.000 de euro. Vânzători au fost Alexandru şi Barbara Cristina Petra Panco, nepoţii Elizei Rodica Ghica, iar cumpărător - firma româno-belgană U.P.I.S. Invest, care avea doi asociaţi, ieşeanca Silvia Camelia Stavar şi cetăţeanul belgian Vos Roger K.E. Intenţia declarată a acestora era de a-i da palatului funcţiunea de minihotel sau pensiune rustică, de tip han. Nu a trecut mult, însă, şi cei doi au început discuţii cu Primăria, mai precis în anul 2007, pentru cumpărarea acestui palat, dar şi cu latifundiarul Ioan Zapodeanu, iar preţul cerut a fost de 2 milioane de euro, preţ cerut şi de ultimii proprietari.
Dezastrul se vede abia pe latura din spate. Consolidările vor începe vara aceasta
Trecut prin mai multe mâini
Trei ani mai târziu, în anul 2008, UPIS Invest renunţă la gândul deschiderii unei afaceri în Palatul Ghica şi vinde imobilul firmei Dipal Construct, cu 1 milion de euro. Respectiva firmă a fost înfiinţată în chiar anul tranzacţiei, de Andrei Mironescu şi Cristian Pascal, patron la Auto Padova, Romil Automotive sau Romil Service, la ultima societate având acţiuni împreună cu Azriel Goshem Investements LTD din Israel.
Ulterior, în cursul anului 2015, Y.D.B.Holding Limited, cu sediul în Nicosia, reprezentată prin Bar Dayan, cetăţean israelian, care deţine 100% din capitalul social al societăţii Dipal Construct, îl pune administrator cu drepturi depline al societăţii pe numitul Daniel Onofrei din Leţcani, judeţul Iaşi. Din informaţiile deţinute de REPORTER DE IAȘI, tranzacţionarea palatului a fost făcută în jurul sumei de un milion de euro, iar cu puţin var şi reparaţii în punctele esenţiale, acesta ar putea fi scos pe piaţa imobiliară de la un preţ de patru ori mai mare.
Stampă cu Grigore Ghida, care a construit palatul pentru fiul său, Costache. Grigore Ghica Vodă a fost cel mai apreciat reprezentant al acestei mari familii boierești, care a dat mai mulți domnitori ai Moldovei, fiind inițiatorul unor mari reforme și fiind un pașoptist convins
A rezistat la șapte cutremure, dar l-a distrus abandonul
Potrivit experţilor tehnici ai Ministerului Culturii, Adrian Mihalache, Ovidiu Alexievici şi Cristian Gheorghiţă, care au făcut cercetări la faţa locului, se evidenţiază faptul că la structura de rezistenţă au apărut degradări care pot pune în pericol palatul. Imobilul are parter, etaj şi pod, iar pe latura de est este accesul în beciul cu o fundare de 4 metri.
Construcţia imobilului „Gavril Muzicescu” are o structură din pereţi portanţi din zidărie de piatră cu mortar de var cu nisip şi a suportat mai multe cutremure majore dintre care se remarcă cele din 1829, 1908, 1934, 1940, 1977, 1986 sau 1990, toate cu magnitudinea între 6,6 şi 8 . Casa are 19 camere, o suprafaţă construită de 623 metri pătraţi şi 1.020 metri pătraţi de teren.
