Evoluțiile și activitățile multiple ce se derulează acum în Regiunea de Nord-Est a Moldovei, dezvoltarea substanțială în zona informaticii, a industriei IT, a comunicării, în domeniul activităților de consultanță pentru afaceri și management, al firmelor de outsourcing, toate acestea conferă orașului noi sensuri și dimensiuni, în completarea semnificațiilor culturale și educaționale consacrate. Totuși, există încă riscul unor dezechilibre, al izolării față de strategiile majore de dezvoltare a țării, o situație care nu poate fi acceptată sub nicio formă.

„Străzile din Iași, mai ales cele lăturalnice, arată „ca după război”. Ieșenii sunt nevoiți să circule pe străzi pline de noroi cu cratere în care îți rupi mașina. În absolut toate cartierele din Iași, calitatea infrastructurii rutiere este degradată, mizeria și mâlul sunt regula, nu excepția”, arată deputatul liberal Marius Bodea.

În secolul XXI, satele ieșene sunt înghițite de noroaie. Calculele arată că orice comună poate fi asfaltată complet în maxim 10 ani, din bugetele locale. Au trecut 30 de ani. După dezgheţ, starea drumurilor de la ţară este dramatică. Viaţa însăşi se derulează cu încetinitorul, într-o mizerie de nedescris. O astfel de situaţie se găseşte la Popricani unde primarul motivează că n-are bani pentru asfaltăr.

Peste câteva zile începe dezgheţul şi partea a doua a unui coşmar: valuri de noroi de 5-10 centimetri adâncime de pe sute de kilometri de drumuri de pământ sau, cel mult, pietruite, din satele judeţului. Este o imagine comună a fiecărei primăveri în România, dintotdeauna. Nici măcar primii 10 ani de UE nu au schimbat nimic. În mijlocul oraşului, la doi paşi de Iaşi sau la 40-50 de kilometri, oamenii sunt disperaţi că nu mai au pe unde călca. Există cauze obiective – bugete mici de investiţii, ordinea priorităţilor, dar de cele mai multe ori este nepăsarea celor care conduc comunităţile. Dacă se duceau la bancă acum 10 ani şi cereau credite, în prezent măcar o parte dintre drumuri ar fi avut asfalt, şanţuri de scurgere a apei şi trotuare. Totul ţine de priorităţi.

În secolul XXI, satele ieșene sunt înghițite de noroaie. Calculele arată că orice comună poate fi asfaltată complet în maxim 10 ani, din bugetele locale. Au trecut 30 de ani. După dezgheţ, starea drumurilor de la ţară este dramatică. Viaţa însăşi se derulează cu încetinitorul, într-o mizerie de nedescris. O astfel de situaţie se găseşte la Popricani unde primarul motivează că n-are bani pentru asfaltăr.

Peste câteva zile începe dezgheţul şi partea a doua a unui coşmar: valuri de noroi de 5-10 centimetri adâncime de pe sute de kilometri de drumuri de pământ sau, cel mult, pietruite, din satele judeţului. Este o imagine comună a fiecărei primăveri în România, dintotdeauna. Nici măcar primii 10 ani de UE nu au schimbat nimic. În mijlocul oraşului, la doi paşi de Iaşi sau la 40-50 de kilometri, oamenii sunt disperaţi că nu mai au pe unde călca. Există cauze obiective – bugete mici de investiţii, ordinea priorităţilor, dar de cele mai multe ori este nepăsarea celor care conduc comunităţile. Dacă se duceau la bancă acum 10 ani şi cereau credite, în prezent măcar o parte dintre drumuri ar fi avut asfalt, şanţuri de scurgere a apei şi trotuare. Totul ţine de priorităţi.

„Premierul României, dl. Mihai Tudose, a anunţat că priorităţile naţionale în materie de autostrăzi sunt București-Brașov şi Sibiu - Pitești. Este un anunţ de o importanţă maximă pentru că   şi în discursul public autostrada Moldova – Transilvania a fost „retrogradată”. Dacă până acum, cel puţin declarativ, liderii guvernului spuneau că autostrada Moldova – Transilvania este prioritate naţională, anunţul actual al premierului consfinţeşte, de fapt, realitatea crudă: Moldova nu contează!  Scoaterea din izolare a Moldovei nu este prioritate națională!”, afirmaă deputatul PNL Marius Bodea într-un comunicat de presă.

Deputatul PNL Marius Bodea, propune municipalităţii ieșene includerea pe lista de investiţii din 2017 a patru proiecte. Drum nou spre Aeroport, sală polivalentă în zona Moara de Vânt, parc industrial la Fortus şi hub de cercetare sunt în viziunea parlamentarului liberal prioritățile investiționale locale.

Vice-premierul României şi ministru al Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh, a venit astăzi la Iași, la invitația președintelui Consiliului Județean, pentru a discuta cu primarii ieșeni despre oportunităţile de finanţare de care pot beneficia unităţile administrativ teritoriale şi mai ales pentru a-i convinge pe aceştia să întocmească proiecte eligibile și să acceseze fonduri guvernamentale și europene.

Știrile proaste din ultimul deceniu au dispărut. S-au înlocuit conducte pe distanțe mari, cărbunele pentru iarnă e cumpărat din mai. Distribuția pe orizontală în apartamente devine un proiect de referință în România. Ultima surpriză: cogenerarea la CET Tudor, cu 40 milioane de lei. Veolia trage linia: s-au rezolvat multe probleme – existau avarii nenumărate şi clienţii erau nemulţumiţi.

Veolia a împlinit patru ani de când a preluat serviciul de termoficare din Iaşi. Cei care îşi amintesc pot spune că, faţă de acum câţiva ani, când ieşenii erau nemulţumiţi de acest serviciu, situaţia s-a schimbat. Aplecarea firmei către comunicarea directă cu ieşenii a condus la remedierea multor deficienţe, iar investiţiile realizate constant şi-au atins scopul.