O elevă de 16 ani din judeţul Vaslui a fost spulberată de o maşină chiar pe trecerea de pietoni. Impactul a fost surprins de camerele de supraveghere din zonă.
În imagini se vede cum adolescenta se asigură din toate direcţiile înainte să traverseze strada. La mijlocul străzii însă, un şofer care circula cu viteză a luat-o pe tânără pe capotă şi a trântit-o pe carosabil, la câţiva metri distanţă, scrie vremeanoua.ro.
Tânără a fost transportată la spital pentru investigaţii, iar şoferul de 36 de ani care a accidentat-o s-a ales cu dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.
Accident violent, în această dimineaţă, în Podu Roş din municipiul Iaşi. Un Volskwagen a intrat cu viteză într-un stâlp de pe marginea podului peste Bahlui.
Șoferul autoturismului a pierdut controlul volanului și a intrat cu viteză într-un stâlp de pe marginea podului peste Bahlui.
La faţa locului s-au deplasat un echipaj al poliției rutiere şi un echipaj de la Ambulanţă.
Accelerarea lucrărilor de infrastructură din acest an va scurta semnificativ durata unei călătorii cu trenul pe porţiunea românească a Coridorului IV paneuropean, care face legătură între Turcia şi Germania, astfel că trenul va deveni o opțiune în rândul publicului, a declarat directorul general al CFR SA, Marius Chiper. CFR SA, cunoscută şi ca CFR Infrastructură, este compania care administrează infrastructura de cale ferată din România, scrie News.ro.
Coridorul IV pan-european, lung de circa 2.000 de kilometri, face legătura între oraşele germane Dresda şi Nurnberg şi metropola turcească Istanbul, cu trecere prin Cehia, Austria, Ungaria, România şi Bulgaria.
Porţiunea românească a coridorului IV are circa 800 de kilometri, fiind cuprinsă între Curtici, judeţul Arad, şi Constanţa, pe traseul Curtici-Arad-Simeriu-Coşlariu-Sighişoara-Braşov-Bucureşti-Constanţa.
Însă lucrările pe tronsonul Simeria-Sighişoara, parte din coridor, au întârziat mai mulţi ani, dar în 2016 acestea au accelerat, iar redeschiderea circulaţia pe anumite segmente feroviare va fi făcută încă din primul trimestru al anului viitor.
„Începând cu noul mers al trenurilor, ce va fi implementat în luna decembrie 2016, se are în vedere într-o primă fază ridicarea vitezelor de circulaţie de la 50 km/h, cât este în prezent, la 120-140 km/h, viteză care va contribui direct la reducerea duratei de călătorie”, a spus Chiper, pentru News.ro.
Lucrările pe partea românească a coridorului paneuropean au acelerat în ultimul timp, la presiunea Comisiei Europene, care finanţează mare parte din lucrări.
Cu toate acestea, lucrările sunt mult întârziate, astfel că viteza pe porţiunea românească a coridorului rămâne cea mai mică de pe traseul paneuropean.
Compania care gestionează infrastructura feroviară a României, inclusiv cea de pe coridorul IV, este CFR SA.
Compania a finanţat în ultimii ani din surse proprii lucrări de reparaţii şi investitii în infrastructură feroviară, lucrări care au contribuit la reducerea numărului de restricţii de viteză pe întreaga reţea, de la 596 de restricţii înregistrate în anii anteriori, la 187 de restricţii în 2016.
În primele opt luni din acest an, CFR SA a înregistrat un profit brut de 227 milioane lei (50,4 milioane euro), potrivit raportului financiar preliminar al companiei.
Evoluţia financiară pozitivă s-ar putea menţine până la finalul anului, estimează şeful CFR SA.
Veniturile estimate pentru acest an sunt de 2,65 miliarde lei (590 milioane euro).
În prezent, potrivit raportului financiar, compania nu înregistrează datorii la bugetul de stat, la bugetele locale şi nici datorii rezultate din activitatea curentă a companiei.
Arieratele comerciale, reprezentate de datorii neplătite la timp către alte firme, s-au redus la 97,4 milioane lei în primele opt luni ale anului, în condiţiile în care în anii anteriori datoriile au atins chiar şi nivelul de un miliard de lei.
(Sursa: digi24.ro)
Două maşini s-au izbit violent joi seară pe o şosea din judeţul Vaslui. Un bărbat în vârstă de 60 de ani a murit, şi un altul, de 26 de ani, a ajuns rănit la spital.
Tragedia s-a produs din cauza unui cal care se plimba nesupravegheat pe marginea drumului. Tânărul a încercat să evite animalul, dar l-a lovit şi a intrat pe celălalt sens de mers.
Cumplitul accident a avut loc pe Drumul Naţional 24, între Vaslui şi Iaşi. Tânărul în vârstă de 26 de ani era la volanul unei autoutilitare, iar, în satul Soleşti, calul i-ar fi apărut brusc în faţă, spune el. A încercat să-l evite, însă l-a lovit cu partea dreaptă a maşinii. În acel moment a tras de volan şi a ajuns pe celălalt sens de mers, unde a izbit o altă maşină.
Şoferul în vârstă de 60 de ani, care circulă regulamentar, nu a supravieţuit în urma impactului. Şi calul a suferit răni grave, iar când autorităţile au ajuns la faţa locului, animalul zăcea într-un șanț de pe marginea şoselei.
Autoturismul în care se afla tânărul are volanul pe partea dreaptă, aşa că el a suferit doar câteva răni şi a fost dus la spital, dar nu a rămas internat.
Martorii spun că tânărul avea viteză, mai ales că pe carosabil au rămas urme de frânare ce se întind pe zeci de metri.
În urma testării cu aparatul etilotest s-a dovedit că bărbatul nu consumase alcool. Are însă acum dosar penal pentru ucidere din culpă.
Proprietarul calului a stat de vorbă cu poliţiştii şi le-a spus că a lăsat animalul legat, însă ar fi scăpat. Cu toate astea, omul ar putea fi tras la răspundere pentru că l-a lăsat nesupravegheat.
(Sursa: Știrile Pro TV)
Accident rutier grav soldat cu decesul unui tânăr de 21 de ani, pe raza satului Bobuleşti din oraşul Ştefăneşti – judeţul Botoşani. Tragedia a avut loc în noaptea de miercuri spre joi.
Potrivit şefului Serviciului Poliţiei Rutiere, Mihai Ghiorghi, accidentul ar fi avut loc în jurul orei 1.30, pe fondul vitezei excesive în interiorul localităţii Bobuleşti.
Autoturismul condus de tânărul 21 de ani a părăsit partea carosabilă, a lovit trunchiul unui copac tăiat şi s-a răsturnat.
Un echipaj de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă a ajuns la faţa locului, însă, în ciuda manevrelor de resuscitare, nu au mai putut să îl salveze.
În autoturism se mai afla o persoană, care a fost transportată la spital, dar care, ulterior, a refuzat internarea.
(Sursa: radioiasi.ro)
Între 2000 și 2006 PIB-ul României s-a mărit cu 327%. Între 2006 și 2015 PIB-ul României s-a dublat. Există 6 județe unde, în fiecare din cele două intervale menționate mai sus, PIB-ul crește cu o valoare peste media națională. Este vorba de Ilfov, Cluj, Timiș, Prahova, Constanța și, poate surprinzător, Dâmbovița. De asemenea în această categorie intră și municipiul București.
Există însă 17 județe - undeva între o treime și jumătate din total - unde, în ambele intervale, PIB-ul crește cu o valoare sub media națională. Față de restul țării, aceste județe au pierdut teren în tot acest mileniu, arată o analiză publicată pe sociollogia.blogspot.ro .
Este vorba despre:
- Satu Mare
- sud-vest: două "insule", unul mai vestică (Caraș Severin-Mehedinți-Gorj-Hunedoara) și una mai estică (Olt-Teleorman).
- un bloc colosal ca dimensiuni care, pe o axă nord-sud, începe din Suceava și se oprește în Ialomița. Să nu intrăm în stereotipii apropo de sărăcia Moldovei: acest bloc de județe include Mureș, Harghita și Covasna dar exclude Brăila, Vaslui, Iași și Botoșani.
De asemenea există 11 județe care sunt într-o pierdere de viteză doar doar pentru perioada post-aderare (între 2000 și 2006 aveau creștere peste media națională) și care, datorită performanței economice slabe din ultimii ani, sunt sub media națională când vine vorba de dezvoltarea pe toată perioada 2000-2016. Aceste 11 județe se află într-o situație similară cu cele menționate mai sus, diferența fiind că măcar între 2000 și 2006 situația lor fusese mai bună.
Cele 11 județe sunt marcate cu albastru în harta realizată de sociollogia.blogspot.ro; cele care au fost întotdeauna cu o creștere sub media națională în roșu; cele care au avut tot timpul creștere peste medie în galben; cele în crem (Timiș, Alba, Sibiu, Brașov, Maramureș, Iași, Giurgiu și Călărași) au fost ba sub medie ba peste medie - în funcție de interval - dar au per total o creștere a PIB-ului peste media națională între 2000 și 2016.
Să presupunem că emigrația și-a atins limitele - e doar o presupunere. Să considerăm de asemenea ceva ce pare mult mai probabil, și anume că trend-urile continuă.
0. În 14 județe creșterea e peste media națională. În 27 de județe e sub media națională. Cele 14, după cum vei vedea mai jos, "merg" cu o viteză fenomenală. Și nici măcar toate la fel, ci mai ales 3-4 dintre ele. Dar vom ajunge și acolo...
1. Timișoara, Cluj, Iași și București sunt și vor fi sub o presiune puternică datorită populației pe care o vor atrage din județele înconjurătoare. Discrepanța dintre numărul oficial de locuitori ( = cei cu cărți de identitate în municipiul respectiv) și populația reală a orașului va atinge în următorii ani un nivel ridicol. Primarii bâjbâie și vor trebui să bâjbâie în continuare.
1a. În cazul Constanței presiunea e oarecum limitată de apropierea Bucureștiului. Pentru un locuitor al județului Ialomița, de exemplu, migrarea spre București e facilă.
1b. Din punct de vedere economic Iași are potențialul de a deveni următoarea mare poveste de succes a României, cu condiția unei minime gândiri strategice din partea responsabililor actuali. Deja județul se mișcă cu o viteză fenomenală: în 2000, PIB-ul său era cu o treime mai mic decât suma PIB-urilor județelor Bacău și Neamț; acum este egal cu suma lor.
1c. În teorie Cluj-ul ar fi trebuit să beneficieze de o competiție serioasă din partea Alba (Iulia), Sibiu și Brașov. Acest lucru ar fi trebuit să reducă impactul migrației spre Cluj (județ galben) dinspre județele menționate în fraza anterioară (crem). Din câte înțeleg, acest lucru nu s-a întâmplat, impactul Universității Babeș-Bolyai și al sectorului IT din municipiu fiind imens și suprascriind alți factori.
1d. Municipiile Arad și Oradea limitează de asemenea presiunea asupra Timișoarei. Harta de mai sus arată situația județelor, însă poți foarte bine să te afli într-un județ în pierdere de viteză cu un municipiu pe creștere - ceea ce înseamnă că ai opțiunea reală să nu trebuiască să părăsești județul pentru un loc de muncă mai bine plătit.
2. Creșterea peste media națională a județelor Maramureș, Giurgiu și Călărași este mult mai "tăcută", contând probabil în mod decisiv absența unor centre universitare de mare calibru. Cel mai ușor pentru un angajator care caută aptitudini de înaltă calificare e să fie activ exact în zonele unde se găsește deja resursa umană respectivă - nimeni nu-i dispus să plătească o taxă de relocare ca un designer de grafică din Iași să vină să muncească și să locuiască în Călărași. Ca să nu mai zicem că poate designer-ul respectiv nu e de acord.
3. În ceea ce privește Oltenia, blocul albastru-roșu al Carpaților Orientali cu tot cu estul Transilvaniei și estul Munteniei, ne jucăm ca țară de-a întinsul elasticului. Aici se află 24 (!) de județe. Păi:
În 2000, PIB-ul regiunii București-Ilfov era 56% din valoarea totală a PIB-ului acestor județe însumate. Deja mult.
În 2006, era 62%. O creștere de un procent pe an. Nu intrasem încă în Uniunea Europeană.
În 2015 era 81%. Ritmul creșterii s-a accelerat la două procente pe an. Dacă ritmul se menține, în 10 ani, o zonă de 1800 de kilometri pătrați va avea un PIB cât mai mult de jumătate din România. Iar dacă ritmul se accelerează și mai mult, putem vorbi chiar de câțiva ani, nu zece. Implicațiile sunt foarte numeroase, de la politice la culturale și sociale.
Putem vorbi nu numai de București. Dacă luăm primii centri de creștere (București/Ilfov, Timiș și Cluj), în 2006 aceste zone însumau 8% din PIB-ul național. Acum însumează 36%!
Reacția guvernelor din viitor vizavi de aceste decalaje va scrie, indirect, soarta a milioane de oameni.
4. Există și o veste bună. PIB-ul tuturor județelor crește. Pe de altă parte, percepțiile oamenilor nu țin întotdeauna cont de statistici. Migrația din anii imediat de după 2000 a avut dimensiuni majore deși România era pe creștere economică.
5. În plan politic, disonanțele vechi din anii '90 încep să se șteargă, iar o altă scenă începe să se coacă. Și asta fără să privim spre sigle sau partidele de acum, ci pur și simplu spre cifre. Dar despre asta altă dată.
(Sursa: sociollogia.blogspot.ro)
O româncă, Ana Maria Ahmeti, şi-a pierdut viaţa într-un cumplit accident rutier, pe o autostradă din provincia Bologna. Românca avea doar 25 de ani, şi potrivit presei italiene, în momentul fatidic, mergea în vizită la părinții săi.
Ana Maria Ahmeti se afla la volanul maşinii sale pe Autostrada 1, în apropiere de Crespellano. La un moment dat a pierdut controlul volanului, iar autoturismul a intrat într-un Jeep, după care s-a răsturnat. 170 de kilometri pe oră era viteza pe care o avea înaintea impactului.
Tânăra nu a mai avut nicio scăpare. A murit pe loc. Potrivit presei italiene, românca filma în timp ce era la volan, asta fiind şi cauza care a dus la producerea accidentului.
În mașina distrusă a Anei Maria Ahmeti, poliţiştii au găsit telefonul mobil, iar în el un videoclip de aproape un minut, făcut chiar înainte de accident. Se pare că tânăra filmase tocmai bordul maşinii care arăta viteza de 170 de kilometri pe oră.
(Sursa: b1.ro)
Goneau prin Iași ca pe autostradă. Un autoturism Audi în care se aflau doi israelieni a lovit un Logan echipat taxi pe Șoseaua Arcu din Iași. Mașina a ricoșat și au fost lovite alte două autovehicule parcate - un Cielo și un BMW.
Accidentul a avut loc duminică după-amiază în jurul orei 13.00. Taxiul circula dinspre Gară spre pasajul Octav Băncilă, iar șoferul a încercat să întoarcă mașina. Din spate, un Audi care circula cu viteza mare a lovit taxiul în partea laterală, împingându-l pe o distanță de 20 de metri. Martorii spun că autoturismul Audi circula cu o viteza de peste 100 km/h.
În urma impactului au fost rănite trei persoane: șoferul taxiului și cei doi israelieni din Audi. Victimele au fost transportate la Terapie Intensivă. De asemenea, soferul din Audi a fost testat ci alcooltestul si nu consumase alcool. In acest caz a fost deschis un dosar penal pentru vatamare corporala din culpa.
(Sursa: ziaruldeiasi.ro)
Săptămâna trecută, copiii din ansamblul folcloric de la Palaltul Copiilor implicat, în iunie, în accidentul din Braşov, au fost audiaţi de anchetatori. Au spus că autocarul circula cu viteză şi că unul dintre pasageri nu avea loc, stând pe o măsuţă. Maşina care a ucis patru oameni figura în acte cu 24+1 locuri, dar fusese modificată
Şoferul autocarului plin cu elevi care s-a răsturnat, în iunie, la Perşani, în judeţul Braşov, conducea cu mare viteză. Asta au susţinut unii dintre copiii care au scăpat din cumplitul accident, soldat cu moartea a patru persoane.
Interogaţi prin comisie rogatorie
Elevii, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, au fost audiaţi toată săptămâna trecută la sediul Serviciului Poliţiei Rutiere Iaşi, prin intermediul unei comisii rogatorii. Aceştia au răspuns la o serie de întrebări indicate de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, care cercetează cazul. Astfel, adolescenţilor li s-a cerut să dea lămuriri, printre altele, despre locul pe care-l ocupau în autocar, cum s-a petrecut accidentul şi cine a organizat deplasarea către festivalul de la Arad. Unii dintre elevii care se aflau în vehicul în momentul producerii tragediei au povestit că şoferul circula cu mare viteză.
Profesorul nu avea loc
„Avea viteză mare. Înainte de producerea accidentului, autocarul era să se izbească de indicatoarele care atenţionau că urmează o curbă periculoasă, a încercat să se redreseze, dar a intrat cu partea dreaptă într-un fel de şanţ şi din nou a încercat să redreseze. Apoi s-a izbit de parapeţi”, le-a spus anchetatorilor unul dintre elevii care a fost în autocar.
Unii dintre copii au mai declarat că la Roman a mai urcat un elev, iar acestuia i-a cedat locul profesorul Cătălin Pop. „Profesorul s-a aşezat pe un fel de măsuţă între şoferi. El era singurul care nu avea loc”, a povestit un alt elev. Totodată, adolescenţii au declarat că şoferii nu consumaseră băuturi alcoolice.
Accidentul din iunie a produs multă emoţie după ce s-a aflat că autocarul era plin de copii
Patru morţi şi 26 de răniţi
Un coregraf de 18 ani, Teodor Cosmin Manoilă, coordonatorul ansamblului folcloric „Cătălina” de la Palatul Copiilor, Cătălin Pop (42 de ani) şi cei doi şoferi - Ilie Cojocaru şi Andrei Popa, au decedat, iar 26 de persoane au fost rănite în urma accidentului petrecut, pe 17 iunie, în localitatea Perşani din Braşov. În autocar se aflau 30 de persoane, mare parte elevi. Copiii, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, erau componenţi ai ansamblului folcloric Hora şi plecaseră de la Palatul Copiilor din Iaşi la Arad pentru a participa la un festival.
Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Andrei Popa a fost şoferul care ar fi intrat cu viteză într-o curbă periculoasă şi ar fi pierdut controlul volanului, iar autovehiculul s-a izbit de parapetul care desparte sensurile de mers şi s-a răsturnat. Principalele ipoteze de la care pornesc anchetatorii sunt o defecţiune tehnică şi imprudenţa şoferului. Se va efectua şi o expertiză tehnică. Maşina aparţinea firmei Maxibus Trans Miroslava şi figura în acte cu 24+1 locuri, dar fusese modificată. În realitate, erau 28+1 locuri, fiind montate scaune suplimentare. Autovehiculul nu avea centuri de siguranţă.
Săptămâna trecută, copiii din ansamblul folcloric de la Palaltul Copiilor implicat, în iunie, în accidentul din Braşov, au fost audiaţi de anchetatori. Au spus că autocarul circula cu viteză şi că unul dintre pasageri nu avea loc, stând pe o măsuţă. Maşina care a ucis patru oameni figura în acte cu 24+1 locuri, dar fusese modificată
Şoferul autocarului plin cu elevi care s-a răsturnat, în iunie, la Perşani, în judeţul Braşov, conducea cu mare viteză. Asta au susţinut unii dintre copiii care au scăpat din cumplitul accident, soldat cu moartea a patru persoane.
Interogaţi prin comisie rogatorie
Elevii, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, au fost audiaţi toată săptămâna trecută la sediul Serviciului Poliţiei Rutiere Iaşi, prin intermediul unei comisii rogatorii. Aceştia au răspuns la o serie de întrebări indicate de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, care cercetează cazul. Astfel, adolescenţilor li s-a cerut să dea lămuriri, printre altele, despre locul pe care-l ocupau în autocar, cum s-a petrecut accidentul şi cine a organizat deplasarea către festivalul de la Arad. Unii dintre elevii care se aflau în vehicul în momentul producerii tragediei au povestit că şoferul circula cu mare viteză.
Profesorul nu avea loc
„Avea viteză mare. Înainte de producerea accidentului, autocarul era să se izbească de indicatoarele care atenţionau că urmează o curbă periculoasă, a încercat să se redreseze, dar a intrat cu partea dreaptă într-un fel de şanţ şi din nou a încercat să redreseze. Apoi s-a izbit de parapeţi”, le-a spus anchetatorilor unul dintre elevii care a fost în autocar.
Unii dintre copii au mai declarat că la Roman a mai urcat un elev, iar acestuia i-a cedat locul profesorul Cătălin Pop. „Profesorul s-a aşezat pe un fel de măsuţă între şoferi. El era singurul care nu avea loc”, a povestit un alt elev. Totodată, adolescenţii au declarat că şoferii nu consumaseră băuturi alcoolice.
Accidentul din iunie a produs multă emoţie după ce s-a aflat că autocarul era plin de copii
Patru morţi şi 26 de răniţi
Un coregraf de 18 ani, Teodor Cosmin Manoilă, coordonatorul ansamblului folcloric „Cătălina” de la Palatul Copiilor, Cătălin Pop (42 de ani) şi cei doi şoferi - Ilie Cojocaru şi Andrei Popa, au decedat, iar 26 de persoane au fost rănite în urma accidentului petrecut, pe 17 iunie, în localitatea Perşani din Braşov. În autocar se aflau 30 de persoane, mare parte elevi. Copiii, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, erau componenţi ai ansamblului folcloric Hora şi plecaseră de la Palatul Copiilor din Iaşi la Arad pentru a participa la un festival.
Citește și Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii
Andrei Popa a fost şoferul care ar fi intrat cu viteză într-o curbă periculoasă şi ar fi pierdut controlul volanului, iar autovehiculul s-a izbit de parapetul care desparte sensurile de mers şi s-a răsturnat. Principalele ipoteze de la care pornesc anchetatorii sunt o defecţiune tehnică şi imprudenţa şoferului. Se va efectua şi o expertiză tehnică. Maşina aparţinea firmei Maxibus Trans Miroslava şi figura în acte cu 24+1 locuri, dar fusese modificată. În realitate, erau 28+1 locuri, fiind montate scaune suplimentare. Autovehiculul nu avea centuri de siguranţă.
